Administrația Macron intenționează să ofere autorităților fiscale puterea de a colecta date de pe Facebook, Instagram și alte rețele sociale pentru a ajuta la detectarea fraudei, informează Bloomberg.
Guvernul francez dorește ca Parlamentul să includă un articol în legea bugetului pe 2020 care să acorde noile competențe funcționarilor din administrațiile fiscale și vamale. De asemenea, statul va monitoriza platforme de comerț online precum EBay Inc., Vinted sau Le Bon Coin, ca parte a unui program de încercare care urmează să funcționeze timp de 3 ani. „Nu este vorba să accesăm datele personale ale oamenilor, ci doar ale celor care vor să evite taxele”, a declarat Gerald Darmanin, ministrul de Finanțe al Franței, la o televizune franceză, citat de Bloomberg.
Anul trecut, Gérald Darmanin, ministrul acțiunii și conturilor publice, anunțase un viitor experiment de supraveghere, de către administrația fiscală, a conturilor contribuabililor de pe rețelele de socializare precum Facebook, Twitter, dar și Leboncoin.
Scopul este de a descoperi semnele unei eventuale fraude (printre cele mai grave fraude fiscale), datorită unui instrument suplimentar dorit și bazat pe date publice puse în mod voluntar pe rețelele sociale de către contribuabilii înșiși.
În mod logic, Comisia Natională de Informatică și Libertăți (CNIL) a decis această colectare de date cu caracter personal. Acesta reamintește că „experimentul, a cărui oportunitate revine legiuitorului, trebuie să fie însoțit de garanții puternice pentru a păstra drepturile și libertățile persoanelor în cauză”.
Cu toate acestea, există mari rezerve. Pe lângă suspiciunile cu privire la eficacitatea și „fezabilitatea tehnică a dispozitivului ”, CNIL susține și că „obiectivul combaterii fraudei fiscale” trebuie să respecte și”drepturile și libertățile persoanelor în cauză” .
Supravegherea include o fază de învățare automată, în care colectarea datelor va fi masivă, înainte de perfecționarea căutării indicatorilor de fraudă. CNIL este, de asemenea, îngrijorat de un impact semnificativ asupra „comportamentului utilizatorilor de Internet care s-ar putea să nu se mai poată exprima liber pe rețelele și platformele vizate”.
Mai presus de toate, Comisia subliniază „necesitatea evaluării aprofundate a respectării, de către administrațiile în cauză, a principiului proporționalității: trebuie utilizate doar datele necesare pentru detectarea fraudei”.
Obiectele de lux din fotografiile postate, în vizorul Fiscului
Cu toate acestea, administraţia Macron merge înainte cu acest plan în ciuda obiecţiilor formulate de CNIL.
Franţa nu este prima ţară care vrea să supravegheze internetul pentru a diminua fenomenul fraudei fiscale. Și autorităţile din Marea Britanie au început să strângă date în 2018 din acelaşi motiv.
Încă de anul trecut, într-un interviu, Gerald Darmanin explica faptul că va fi realizat un experiment pentru urmărirea evaziunii fiscale prin intermediul rețelelor de socializare. „Va fi permis să vedem că, dacă ați postat o poză (…) de multe ori, cu o mașină de lux, pe care nu v-o puteți permite; poate este vărul sau prietena care v-a împrumutat-o, sau poate nu”, spunea Darmanin în interviu.
”Adesea, francezii se fotografiază pe rețelele de socializare, iar acestea sunt conturile personale și, deoarece conturile sunt publice, vor fi urmărite prin acest experiment, a mai declarat Gérald Darmanin.
”Cu toții cunoaștem oameni care ne spun:„Uite, nu este normal, există oameni care câștigă foarte puțin și au o viață cu mult peste veniturile lor” , argumenta Gérald Darmanin. Acesta mai susține că această măsură face parte din legea privind lupta împotriva fraudei fiscale.
Anchetatorii pot obține date, chiar și în conturi private
Deși unii susțin că metoda nu este legală, Anthony Bem, avocat parizian, arată contrariul. În prezent, rețelele sociale sunt deja exploatate în contextul investigațiilor judiciare. „Anchetatorii pot obține date, chiar și din conturi private, reamintește el. În contextul investigațiilor fiscale, este necesar ca aceste date să fie publice”, a declarat avocatul. ”Nu există nicio încălcare sau invazie a vieții private dacă aceste conținuturi postate pe Web – comentarii, videoclipuri sau fotografii – sunt publice”, a mai adăugat el.
Ce conturi vor fi monitorizate
Facebook, Twitter, Instagram … Perimetrul rețelelor sociale care vor fi monitorizate nu este încă încheiat, adaugă cabinetul lui Gerald Darmanin. „Direcția Generală a Finanțelor Publice (DGFIP) are deja în posesia sa o mulțime de date, conturi bancare, numere de telefon, facturi, rezervări. Elementele publicate pe rețelele sociale vor fi adăugate la această listă”.
Supravegherea se face mai întâi ”în orb”, datorită „extragerii datelor”, care permite explorarea, cu ajutorul algoritmilor, a mii de date digitale și compararea acestora. „Oamenii de știință” ai DGFIP vor analiza toate datele pe care le au asupra contribuabililor, inclusiv articolele publicate public pe rețelele de socializare. Profilurile intermitente, „care se îndepărtează de norma statistică” , vor fi raportate autorităților fiscale, explică apropiați ai ministrului.
”Astăzi, doar unul din patru audituri fiscale duce la o recuperare. Această metodă va ajuta la o mai bună depistare a fraudatorilor”, au mai explicat apropiați ai lui Gérald Darmanin, pentru franceinfo.
Cum vor fi exploatate aceste date
Ca prim pas, elementele publicate pe rețelele de socializare care ar susține posibilitatea evaziunii fiscale vor fi comunicate administrației. Dar nu vor fi suficiente pentru a constitui dovezi. Ancheta va trebui să continue, ca parte a unei proceduri fiscale sau judiciare, în funcție de nivelul de fraudă detectat.
„Facebook, de exemplu, nu este suficient”, a mai explicat avocatul Anthony Bem, ”acesta trebuie să fie validat de un executor judecătoresc.” O procedură strictă, încadrată de jurisprudență, deoarece ”în caz de litigiu, s-ar putea lovi de defecte procedurale”, adaugă el.
În practică, rețelele sociale fac deja parte din sursele utilizate de agenții administrației fiscale. Tot conținutul (mesaje, fotografii …) publicat în ”public” pe Facebook, Twitter sau Instagram poate fi consultat de anchetatorii fiscali și folosit pentru a declanșa o anchetă – nimic din lege nu se opune. Mesajele postate pe rețelele de socializare sunt, în același mod, deseori folosite de investigatorii companiilor de asigurări sau în cadrul controalelor Medicare.
Dar ceea ce a declarat Gérald Darmanin depășește cu mult simpla vizualizare a conturilor de Facebook sau Instagram ale persoanelor fizice de către funcționarii fiscali. Într-un discurs, în cadrul unei conferințe intitulate „Lupta împotriva fraudei: sfârșitul tabuurilor”, ministrul vorbea deja despre o utilizare mult mai largă a datelor din rețelele sociale. „Suntem gata să mergem și mai departe, aceasta presupunând să exploatăm și masa de date deschise, disponibile publicului. Administrațiile nu au riscat încă să se ocupe de ele până acum, deoarece sunt date sensibile, protejate legal, iar prelucrarea lor necesită instrumente deosebit de avansate „, a mai spus Darmanin. Datele de pe rețelele de socializare „ne pot spune multe despre ceea ce este cunoscut sub numele de fraude de reședință sau tranzacții comerciale ilegale sau frauduloase” .
La ce se referea exact? Se pare că anchetatorii fiscali folosesc baze de date suprapuse timp de doi ani pentru a-și viza controalele – dar care, deocamdată, exclud datele din rețelele sociale.
Un decret din 2014 autoriza administrația să consolideze, într-un instrument numit „direcționarea fraudei și recuperarea cererilor” (CFVR), informațiile din numeroase dosare: adrese, numere de asigurare socială etc. Acest fișier mare este folosit pentru a crea liste de persoane și întreprinderi care ”se califică” pentru un control. Pentru a face acest lucru, Direcția Generală a Finanțelor Publice (DGFIP) utilizează un algoritm de învățare automatizat, alimentat deja de 20 de ani cu datele din controalele istorice ale fiscului – aproximativ un milion de controale.
„Algoritmul va compara persoanele care au fost sancționate și cele care au fost verificate, dar unde nu a existat nicio fraudă, și va privi caracteristicile care disting fraudatorii de non-fraudatori. Acest profil tipic ne va permite să vizăm controalele care trebuie efectuate „, a explicat și Philippe Schall, șeful unității de analiză a datelor din departamentul de audit fiscal, la France Inter.
În orice caz, toată lumea este de acord că analiza unui agent uman va rămâne indispensabilă, atât din punct de vedere legal, cât și din motive de eficiență.
Surse: Bloomberg, presa franceză
