Pe măsură ce îmi revin după ce COVID-19 m-a ținut în mrejele sale în ultimele săptămâni, mi-am dat seama că adevărata poveste care se desfășoară în lume este în Statele Unite. China și Rusia contează foarte mult, la fel ca alte țări. Dar niciuna dintre ele nu este pivotul lumii. Statele Unite au cea mai mare economie, precum și cea mai puternică forță militară, inclusiv marina sa. Statele Unite rămân un lider inovator în domeniul tehnologiei, scrie George Friedman pe Geopolitical Futures.
<< Acesta este motivul pentru care Statele Unite sunt o putere decisivă, dar și una periculoasă. Concentrarea puterii și a capacităților, precum și gradul în care acestea sunt interconectate la nivel global, înseamnă că un eșec american ar avea probabil consecințe dezastruoase la nivel global.
Aceasta nu este o nouă vulnerabilitate globală, dar acum coincide cu criza sistemică cu care se confruntă SUA, așa cum am prezentat în cartea mea „Furtuna înainte de calm”. Acea carte a prezis o criză socială la începutul acestui deceniu, urmată de o criză economică masivă. Odată cu aceasta, vor apărea o criză politică și o criză instituțională majoră, care apare o dată la 80 de ani, în guvernul federal. În cele din urmă, am prezis o schimbare profundă a guvernului spre sfârșitul deceniului, determinată de forțele politice și economice.
Privind istoria, ceea ce este surprinzător este că, în ciclurile anterioare, problemele sociale au avut tendința de a se atenua puțin înainte ca problemele economice terminale să preia controlul. În 1980, când problemele economice au dominat, problemele sociale intense legate de rasă și de cultura sexuală din anii 1970 s-au atenuat puțin. În 1932, aspectele sociale au dispărut odată cu moartea lui Huey Long și debutul Marii Crize. Forța Ku Klux Klan-ului s-a diminuat, iar problemele sociale legate de imigrație au cedat locul preocupărilor economice.
Intensitatea problemelor sociale în curs de desfășurare este izbitoare. Problemele de ordin moral, religios și cultural continuă să sfâșie sistemul american. Falimentele bancare și realitatea care le-a cauzat se adaugă în loc să depășească aceste evenimente vechi. Un factor semnificativ de complicare a situației este ciclul instituțional de 80 de ani. Sincronizarea dintre sfârșitul acestui ciclu și ciclul socio-economic este o premieră în istoria SUA. Întrebările legate de relația dintre instituțiile federale precum Curtea Supremă și Congresul agravează neîncrederea normală dintre public și instituții.
Nimic din acest proces nu este mecanicist, dar există pattern-uri în modul în care trăim și ne guvernăm. Eșecul diminuării problemelor sociale, intensificarea problemelor economice și intensitatea extremă a fricțiunilor dintre instituțiile federale sunt net diferite de tiparele din secolul XX, odată cu alegerea lui Franklin Roosevelt și Ronald Reagan. Ambii au făcut o tranziție eficientă de la crize sociale și economice distincte. Dar furia și ura reciprocă de astăzi – și eșecul lor de a se retrage – sunt ciudate, în special atunci când este inclusă problema instituțională, cu care nici Roosevelt, nici Reagan nu au avut de a face. Gradul și tipul de furie și dispreț pe care publicul american de astăzi îl are față de alți membri ai publicului sunt diferite.
Acest lucru mă determină să concluzionez că modelul pe care l-am folosit în „Furtuna înainte de calm” trebuie ușor modificat. Punctele de tranziție în viața politică au fost, de la fondarea Americii, cicluri de 50 de ani, iar pentru schimbările instituționale cicluri de 80 de ani. Momentul crucial a fost alegerea unui președinte. Am presupus că acest ciclu va fi la fel și, prin urmare, că ultima alegere prezidențială înainte de sfârșitul deceniului va fi punctul de pivot.
Ar trebui să subliniez faptul că, deși președinții sunt importanți, ei nu reprezintă forța motrice a istoriei. Forța motrice este reprezentată de modelele de divizare construite în jurul problemelor sociale, economice și instituționale. Diviziunea majoră și disfuncțiile masive sunt cele care forțează o schimbare fundamentală la toate nivelurile. Un președinte prezidează această schimbare, lăsând creditul noului președinte.
Nu cred că situația se va menține dincolo de următoarele alegeri. Problemele sociale brutale, de la rasă la gen și arme de foc, creează o diviziune publică care afectează funcționarea guvernului. Relațiile din cadrul sistemului politic la toate nivelurile sunt din ce în ce mai veninoase. Sistemul financiar a lăsat în urmă o criză economică. Conform previziunilor, sistemul tehnologic va deveni din ce în ce mai ineficient, iar apetitul publicului pentru bunurile sale va fi în declin. Sistemul financiar prevestește un declin economic care va genera soluții din ce în ce mai disperate și mai simpliste, atrăgând și mai mult capitalul în afara sistemului financiar. Pentru prima dată în istorie, ciclul instituțional și ciclul social vor coincide. Deși războaiele tind să nu influențeze ciclurile interne, impactul războiului din Ucraina va fi probabil amplificat.
Actualul sistem politic nu poate gestiona această situație. Trebuie să apară acum o soluție, care să fie prezidată de următorul președinte. Este imposibil să explicăm toate detaliile unui eșec al sistemului sau necesitatea unei noi ordini politice. În acest moment, singurul lucru care poate fi spus este că ne îndreptăm spre un eșec, iar un nou președinte, care îi va umple pe toți de speranță bucuroasă, va supraveghea ceea ce trebuie făcut. Dar ceea ce trebuie făcut rămâne neclar, luându-și direcția doar din amploarea și gravitatea eșecului.>>
George Friedman | Tehnologia de „îmblânzire” a armelor. Impactul hipersonicelor asupra nuclearelor
