Guvernul francez condus de premierul Sebastien Lecornu, numit recent a doua oară de președintele Emmanuel Macron, se confruntă cu două moțiuni de cenzură, depuse luni de opozanții din extremele stângă și dreaptă, informează dpa, citată de Agerpres.
Cabinetul de la Paris și-a preluat atribuțiile de numai o zi, iar Lecornu urmează să țină marți discursul de politică generală în fața parlamentului.
Cele două moțiuni vor fi supuse probabil la vot miercuri, în Adunarea Națională – camera inferioară a legislativului.
Macron a cerut forțelor politice să ”acționeze pentru stabilitate”, a consemnat revista L’Express, preluată de dpa. ”Forțele politice care au acționat pentru destabilizarea lui Sebastien Lecornu sunt singurele responsabile pentru acest haos”, a susținut șeful statului la sosirea la summitul din Egipt pentru pacea în Gaza.
Mathilde Panot, șefa partidului de extremă stânga Franța Nesupusă (LFI) a anunțat că deputații ecologiști și comuniști s-au alăturat moțiunii depuse de LFI. Ea a comentat că ”țara nu are vreme de pierdut” și a pronosticat că ”Lecornu va cădea, iar Macron îl va urma”.
Și extrema dreaptă a depus o moțiune, la care s-au asociat partidele Adunarea Națională (Rassemblement National, RN) și Uniunea Dreptelor pentru Republică (UDR) – un moment neobișnuit de unitate în această zonă a spectrului politic, apreciază dpa.
Liderul RN Joan Bardella a declarat că formațiunea sa va vota și în favoarea moțiunilor altor grupuri politice, deoarece ”este în interesul național să fie oprit Emmanuel Macron și excesele sale”.
Guvernul Lecornu a fost format oficial duminică seara, după ce premierul a fost numit din nou de Macron la câteva zile după ce demisionase.
Franța se află într-un blocaj politic după alegerile anticipate de la jumătatea lui 2024. Două guverne au fost răsturnate deja prin moțiuni de cenzură, în condițiile în care nu se poate alcătui o majoritate guvernamentală. Disputa privind bugetul continuă, pentru reducerea cheltuielilor în contextul datoriei publice mari fiind necesar un consens transpartinic.
Raportată la produsul intern brut, datoria de 114% a Franței este a treia din Uniunea Europeană, după cele ale Greciei și Italiei. Cheltuielile publice sunt de asemenea printre cele mai mari din Europa, deficitul bugetar fiind de 5,8% din PIB, motiv pentru care UE a deschis în iulie anul trecut o procedură aplicabilă deficitelor excesive.
Lecornu: Majorarea cheltuielilor militare în noul buget este indispensabilă
