Slovacia intenţionează să crească mai multe taxe, inclusiv cele percepute băncilor, pentru a finanţa plata pensiilor şi alte creşteri de cheltuieli, precum şi pentru reducerea celui mai mare deficit bugetar înregistrat în rândul statelor membre ale zonei euro, conform unui program aprobat luni de executivul condus de premierul social-democrat Robert Fico (foto), relatează Reuters, citată de Agerpres.
Acest program cuprinde o taxă specială pe profiturile băncilor şi măsuri de reducere a dobânzilor pentru creditele ipotecare. Taxe speciale pe profiturile excesive vor fi de asemenea impuse mai multor sectoare economice.
Programul enunţă şi planuri de creştere a impozitării veniturilor mari, bunurilor imobiliare, în special a doua şi a treia locuinţă. Vor creşte de asemenea accizele la tutun şi alcool, urmând să fie luată în calcul şi o taxă pentru băuturile îndulcite.
Obiectivul acestor măsuri este reducerea deficitului bugetar, prognozat pentru anul acesta la circa 7% din PIB, cel mai mare printre ţările din zona euro.
„În 2024, reducerea deficitului bugetar va fi de circa 0,5% din PIB, pentru a asigura ca standardele de viaţă ale populaţiei, care sunt printre cele mai reduse în UE, nu scad şi mai mult”, se arată în programul economic promovat de premierul social-democrat.
În pofida deficitului bugetar, guvernul de la Bratislava a promis de anul viitor acordarea celei de-a 13-a pensii anuale, un drept inclus în Constituţie sub conducerea unuia dintre fostele guverne de centru-dreapta, dar care nu a fost plătită până în prezent din cauza lipsei de fonduri. Pentru anul în curs, noul guvern a anunţat că pensionarii vor beneficia în locul celei de-a 13-a pensii de o sumă forfetară de 150 de euro.
Premierul Robert Fico urmează să prezinte marţi parlamentului programul economic pentru un vot de încredere.
El conduce un guvern de coaliţie format din partidul său Smer-SD, încă un partid social-democrat, Hlas (Vocea), şi formaţiunea naţionalistă Partidul Naţional Slovac (SNS).
Robert Fico a fost învestit premier la sfârşitul luni octombrie după ce a câştigat cu partidul său alegerile legislative din 30 septembrie în urma unei campanii electorale în care a pledat pentru încetarea ajutorului militar oferit Ucrainei, combaterea migraţiei ilegale, o politică independentă a Slovaciei faţă de agenda promovată de Bruxelles şi de SUA, s-a pronunţat împotriva liberalismului politic, a activităţilor organizaţiilor neguvernamentale şi împotriva acordării a mai multor drepturi pentru persoanele transgender.
