Premierul Ilie Bolojan a declarat ce se află într-o coaliţie în care niciun partid nu are masa critică ca, de unul singur, să rezolve lucrurile, dar are o masa critică suficient de mare să blocheze lucrurile, el adăugând că, dacă nu ai un sprijin politic, nu poţi lua măsuri, relatează News.ro.
Premierul Ilie Bolojan a fost întrebat în emisiunea Apropo TV dacă în următorii 10 ani am putea să câştigăm o economie mai sănătoasă. ”Putem să câştigăm asta cu siguranţă, nu în 10 ani, ci într-un an sau doi, mult mai repede. Dar efectele economice nu se pot vedea nicăieri de pe o zi pe alta. (..) Anumite schimbări în economie nu se fac de pe o zi pe alta, dar poţi crea condiţii pentru ca, imediat, să generezi alte abordări şi asta trebuie să facem începând din această perioadă. Şi asta am făcut şi în aceste 5 luni de zile de când ocup această funcţie”, a spus premierul Bolojan
. Potrivit premierului, ”o problemă importantă pentru noi este să ajungem într-un echilibru bugetar care să nu mai fie generator de probleme aşa cum avem astăzi”.
”Gândiţi-vă că noi astăzi împrumutăm în fiecare an aproximativ 30 de miliarde de euro. Deci România, faţă de banii pe care îi încasează sub formă de taxe şi de impozite, pentru a funcţiona în condiţiile în care funcţionăm astăzi, ne împrumutăm suplimentar cu 30 de miliarde de euro. Pentru datoriile pe care le-am făcut în ultimii ani şi din păcate în ultimii 5 ani de zile, datorită vitezei mari cu care a crescut gradul de îndatorare a României, plătim dobânzi tot mai mari, pentru că fiind percepuţi ca o ţară care nu este administrată bine, care nu se gospodăreşte bine (…) atunci se cer garanţii suplimentare şi costul dobânzilor este mai mare. Şi noi, din păcate, plătim dobânzi mult mai mari decât celelalte ţări, datorită acestor aspecte şi am ajuns în situaţia în care, de exemplu, anul acesta, aproape 3% din deficitul României să însemne dobânzi pe care le plătim pentru creditele contractate”, a mai spus şeful Executivului.
Ilie Bolojan a menţionat că ”anul viitor vom plăti dobânzi de aproximativ 12 miliarde de euro, ceea ce înseamnă peste 3% din PIB-ul României”. ”Atunci, când vorbim de deficite, dacă vrem să atingem anul viitor un deficit de 6-6,5%, înseamnă că jumătate din acest deficit reprezintă doar dobânzi. Pentru orice om rational, în condiţii în care ani de zile cheltui mai mult decât îţi poţi permite, ar fi un semnal grav de îngrijorare că trebuie să faci ceva. Ori îţi creşti veniturile, ori îţi cazi cheltuielile, ori şi una şi alta, sau îţi eşalonezi creditele pe care le ai ca să câştigi timp să poţi să recuperezi lucrurile. Deci aceasta este o problemă dificilă pentru noi ca ţară, e o problemă de bază, pentru că fără să rezolvăm aceste probleme, fără să ne scădem costurile financiare pe care le plătim, indiferent ce guvern este, spaţiile pe care le are la dispoziţie să creeze condiţii pentru o economie mai bună, pentru mai multe oportunităţi, pentru tineri, scad”, a explicat Bolojan.
Premierul a mai spus că ”guvernul nu mai este un factor de dezvoltare, este o agenţie de plăţi pentru datoriile pe care le-am acumulat şi ne amanetăm, practic, viitorul ţării noastre”.
Potrivit premierului, ”deficitul bugetar, echilibrul bugetar, este o problemă care, sigur, nu e percepută în mod direct în viaţa oamenilor, dar e o problemă majoră”.
El a menţionat că a doua problemă este conştientizarea acestei situaţii de către leadership-ul politic.
”Ani de zile am fost obişnuiţi că mai luăm un credit, mai dăm nişte semnale că lucrurile pot fi amânate, mai vedem noi ce se întâmplă, şi am ajuns în situaţia în care suntem. Şi dacă cei care avem funcţii de răspundere în Parlamentul României, în Guvern, în partidele politice, nu suntem conştienţi de această situaţie, capacitatea de a corecta lucrurile scade. Şi gândiţi-vă că noi suntem într-o coaliţie în care niciun partid nu are masa critică ca de unul singur să rezolve lucrurile, dar are o masa critică suficient de mare să blocheze lucrurile. Şi atunci, dacă nu ai un sprijin politic, dacă nu există o cooperare instituţională, nu poţi lua măsurile care să corecteze ceea ce am spus. Aceste două aspecte ţin de reacţii imediate, de corecturi de bază, care te pun în situaţia să lucrezi apoi la lucruri care înseamnă fundaţiile relansării României”, a arătat el.
Bolojan: Noi suntem ţara din Europa care suntem pe penultimul loc ca pondere din populaţie activă implicată în economie. În România lucrează prea puţini oameni
Premierul Ilie Bolojan a delcarat, miercuri, că România este ţara din Europa aflată pe penultimul loc ca pondere din populaţie activă implicată în economie şi doar Italia este în spatele nostru, pe ultimul loc, el precizând că în România lucrează prea puţini oameni.
Premierul Ilie Bolojan a declarat în emisiunea Apropo TV că nu putem să ne gândim la o relansare, dacă nu punem economia pe baze sănătoase.
”Gândiţi-vă că noi suntem ţara din Europa care suntem pe penultimul loc, doar Italia este în spatele nostru, pe ultimul loc, ca pondere din populaţie activă implicată în economie. Deci, în România lucrează prea puţin oameni. Acesta este adevărul. Nu poţi să ai mai multe taxe încasate la bugetul de stat, decât de la cei care lucrează în economie. Ai puţini oameni care lucrează în economie, ai puţine taxe şi impozite. Oricum ar fi. Bun, poţi să le măreşti, dar cât le măreşti? Până la un anumit grad de suportabilitate. Şi atunci, soluţia nu este să măreşti taxele, ci soluţia este să ţi le încasezi pe cele care le-ai stabilit deja, asta e o altă problemă, dar ţine de capitolul bugetar şi măsura de bază este să faci în aşa fel încât să ai mai mulţi oameni în economie”, a precizat Ilie Bolojan.
Premierul a subliniat că este o problemă care ţine de capacitatea companiilor de a-şi recruta forţă de muncă, de competitivitate şi de echitate socială.
Ilie Bolojan: Avem o decuplare totală a sistemului de învăţământ de ceea ce înseamnă realitatea noastră economică / O altă problemă ţine de calitatea pregătirii. Că ne place, că nu ne place, a fost o involuţie în aceşti ani
Premierul Ilie Bolojan a declarat că avem o decuplare totală a sistemului de învăţământ de ceea ce înseamnă realitatea noastră economică. În plus, o altă problemă ţine de calitatea pregătirii, premierul arătând că, fie că ne place sau nu, a fost o involuţie în aceşti ani.
”Avem o decuplare totală a sistemului de învăţământ de ceea ce înseamnă realitatea noastră economică. De multe ori, universităţile noastre, profilele acestora, specializările, ţin cont de profesorii care sunt acolo, ţin cont de ceea ce sună bine pentru noile generaţii, şi mult mai puţin de ce se întâmplă cu absolvenţii universităţilor, după ce ei ar trebui să intre în realitatea din viaţă, în realitatea economică. Şi aţi văzut că nu există o trasabilitate şi universităţile, în general, nu urmăresc ce se întâmplă cu alumnii lor, după 5 ani de zile. Ce-au făcut? Câţi lucrează în domeniul pe care l-au absolvit? Care este parcursul lor profesional? Pentru că, sigur, niciodată sistemul de învăţământ nu poate urmări 100% ce se întâmplă în economie, dar poate vedea nişte lucruri”, a spus premierul Ilie Bolojan, în emisiunea Apropo TV.
El a precizat că, de exemplu, în medicină, noi, într-un an de zile, avem între 4.000 şi 5.000 de absolvenţi, după care aceşti absolvenţi de medicină intră într-o formă de rezidenţiat.
”Avem între 3.500 şi 4.000 de oameni care intră în rezidenţiat în fiecare an, dar sistemul de sănătate din România nu poate absorbi mai mult de 1.500 de oameni într-un an de zile. Ori, a pregăti de trei ori mai mult decât poate absorbi pur şi simplu piaţa, înseamnă că lucrurile sunt în regulă, că nu există cât de cât o adaptare a învăţământului, la această realitate. Asta a fost şi în domeniul dreptului, asta a fost şi în tot felul de alte specializări şi atunci oamenii termină o facultate, îşi setează nişte aşteptări în viaţă, iar domeniul pe care l-au absolvit nu are acoperire în economia reală”, a subliniat şeful Executivului.
Potrivit premierului, este nevoie de ”politici publice inclusiv pe componenta de învăţământ, atât pe componenta de preuniversitar cât şi pe componenta de universitar, pentru că, dacă nu facem aceste politici, în afară de resurse importante care se irosesc, pentru că statul finanţează astăzi învăţământul românesc într-o proporţie foarte mare, aceste resurse trebuie direcţionate cât de cât către zone care au adresabilitate”.
Premierul Bolojan a mai spus că ”o altă problemă ţine de calitatea pregătirii”. ”Că ne place, că nu ne place, a fost o involuţie în aceşti ani. Pentru că universităţile, de exemplu, au mers pe ideea să avem un număr cât mai mare de studenţi, pentru că banii pe care îi primim de la bugetul de stat nu ţine de calitatea pregătirii, ci de numărul acestora. Şi atunci s-a mers pe cantitate, nu pe calitate” a subliniat şeful Executivului.
Premierul a mai subliniat că ”avem o criză foarte mare de meseriaşi, de instalatori, de meserii pentru care nu mai găseşti adresabilitate în piaţă”.
Şeful Executivului a dat exemplul din Austria, unde în clasa a 8- a toţii copii trec printr-un test de aptitudini vocaţionale în care se duc într-un centru care este organizat pe lângă camera de comerţ din fiecare land şi eşti testat de la ureche muzicală, de la abilităţi de manualitate, de a vedea în spaţiu toate cunoştinţele pe care le ai, şi familiei acelui copil i se prezintă aptitudinele copilului.
”Gândiţi-vă că dacă n-ai ureche muzicală, chiar dacă părintele ar vrea să insiste să te trimită la Conservator, ţi se spune, în mod evident, nu insista pe tema asta. Dacă nu ai o vedere în spaţiu, înseamnă că nu e bine să te duci macaragiu, să iei un palet, să-l pui la etajul 10 al unui bloc, pentru că vei lovi paletul respectiv. Dacă n-ai o anumită manualitate, dacă nu ai anumite abilităţi, nu te duci chirurg. Şi am întrebat, recomandările sunt obligatorii? Nu. Se respectă. La început nu s-au respectat, dar după 10-15 ani, oamenii au văzut că acele recomandări îi ajutau pe copii să aleagă domeniul în care aptitudinele cu care erau înzestraţi dădeau rezultate maxime şi este un element de a face o anumită direcţionare pe zona de viitor a unui copil”, a menţionat premierul.
Potrivit premierul, pe regiunea de Nord-Vest este un program pilot care ar prevedea ca începând de anul viitor să se aplice acest lucru, să existe o finanţare europeană care finanţează aceste centre de testare, în aşa fel încât testarea să fie obligatorie, dar respectarea să fie opţională, el adăugând că în foarte multe ţări se fac aceste direcţionări, în clasa opta, la final de liceu, în aşa fel încât să existe o direcţionare pe funcţie de aptitudinile pe care le ai.
Ilie Bolojan: Nu am avut o constanţă în guvernare. Am improvizat de foarte multe ori / Dacă nu este stabilitate într-o guvernare, aparatul public se va uita tot timpul la ceas
Premierul Ilie Bolojan a declarat că nu am avut o constanţă în guvernare şi am improvizat de foarte multe ori, el arătând că s-a întâlnit cu premieri din ţările vecine şi i-au spus că este al 11-lea premier pe care îl cunosc în România. Potrivit premierului, dacă nu este stabilitate într-o guvernare, aparatul public se va uita tot timpul la ceas.
Premierul Ilie Bolojan a declarat în emisiunea Apropo TV că nu am avut stabilităţi în guvernare.
”M-am întâlnit cu premieri din ţările vecine şi mi-au spus că sunteţi al 11-lea premier pe care îl cunosc în România, acelaşi premier dintr-o ţară vecină. Gândiţi-vă că în condiţiile în care ai un an, un an şi jumătate în care ocupi un post de ministru sau de premier sau un post de răspundere, nu ai timpul necesar ca să aplici lucruri serioase, care să aibă efecte pe termen lung. Asta a fost un alt minus al nostru, pentru că nu am avut o constanţă în guvernare. Am improvizat de foarte multe ori şi nu poţi, dacă improvizezi în permanenţă, să ai comportamente pe termen lung, sănătoase, pentru că oamenii se adaptează. Dacă ar fi o stabilitate într-o guvernare, atunci când anunţi nişte măsuri, aparatul public va căuta să le pună în practică, pentru că ştie că acea direcţie va rămâne constantă”, a spus premierul.
El a precizat că ”dacă nu este stabilitate într-o guvernare, aparatul public se va uita tot timpul la ceas, mai am şase luni de zile până vor pleca ăştia”. Potrivit premierului, ”acolo unde lucrurile s-au schimbat, oamenii au fost perseverenţi, au dus lucrurile la bun sfârşit, poate cu întârziere, poate cu greutăţi”.
”Asta trebuie să facem la scară mare, guvernările. E foarte important acest lucru”, a menţionat premierul, arătând că acest lucru s-a întâmplat în comunităţi locale, unde primarul a avut stabilitate, a fost un bun gospodar.
”Sunt comunităţi în care când treci cu maşina dintr-o parte a ţării noastre, vezi diferenţa. Vezi o localitate în care casele sunt aliniate, vezi anumite reguli de urbanism şi vezi localităţi în care casele parcă sunt aruncate cu furca, în care nu există nicio regulă. Şi îţi dai seama de ce lucrurile arată prost aici. Înseamnă că undeva au fost nişte reguli de urbanism pe care oamenii le-au respectat. În altă parte a fost o dezordine totală şi dezordinea în urbanism şi în reglementări înseamnă dezordine în comportamentul oamenilor”, a precizat el, adăugând că în Oradea lucrurile s-au schimbat cu viteză mai mare pentru că orădenii au făcut asta, dar primăria cu minusurile şi cu plusurile ei a stabilit nişte reguli corecte în aşa fel încât oamenii să se comporte corect.
Ilie Bolojan: Din punct de vedere uman, e greu să faci echipe puternice mâine, dacă astăzi oamenii se porcăiesc între ei / Dacă nu se resetează relaţiile în coaliţie, lucrurile nu se vor termina bine
Premierul Ilie Bolojan a declarat, miercuri, despre situaţia din coaliţie, că din punct de vedere uman, e greu să faci echipe puternice mâine, dacă astăzi oamenii se porcăiesc între ei, el precizând că, dacă nu se resetează relaţiile în coaliţie, lucrurile nu se vor termina bine şi e doar o problemă de timp până va fi greu ca această coaliţie să mai funcţioneze.
”Ceea ce s-a întâmplat ieri, la Senat, n-a fost un lucru bun, pe de o parte, pentru că a fost o încălcare a protocolului de coaliţie. Pe de altă parte, gândiţi-vă că atunci când s-a dus la microfon doamna ministru şi a dat replici PSD, cei care aplaudau erau cei din opoziţie, cel mai mult, iar când s-au dus colegii de la PSD şi au criticat-o pe doamna ministru, din nou cei care aplaudau cel mai mult erau cei din Opoziţie. Din punct de vedere uman, e greu să faci echipe puternice mâine, dacă astăzi oamenii, iertaţi-mă, se porcăiesc între ei, coboară critica la un nivel care nu este de natură a crea încredere şi eu cred că din aceste dispute între partidele din coaliţie nu câştigă nici unul dintre partidele care sunt în coaliţie”, a declarat premierul la DigiFM.
El a precizat că oamenii nu vor să vadă astfel de lucruri.
”Atunci când eşti pe o funcţie de genul acesta este important să faci, deci să livrezi şi mai puţin să declari. Sigur, trebuie să faci şi declaraţii, dar asta presupune să creezi inclusiv relaţii umane de natură a funcţiona lucrurile. Asta nu ne ajută nici din punct de vedere al randamentelor şi asta am încercat ei în toată această perioadă. Gândiţi-vă câte critici primesc eu”, a precizat şeful Executivului.
Ilie Bolojan a menţionat că partidele au două posibilităţi de resetare a acestei coaliţii.
”Avem două posibilităţi, să resetăm lucrurile în această coaliţie, să le reaşezăm făcând o evaluare, ce a mers bine, ce a mers prost şi să mergem mai departe, o ipoteză de lucruri pe care o consider fezabilă, dacă suntem oameni responsabili. A doua ipoteză de lucru este să continuăm în felul acesta, azi cu o moţiune împotriva unui ministru, mâine cu o altă moţiune împotriva altui ministru, mâine un partid îl cheamă pe ministrul celuilalt partid în Parlament, apar invective, critici şi degradarea relaţiilor se va accentua. Şi asta înseamnă că lucrurile vor degenera şi e doar o problemă de timp până va fi greu ca această coaliţie să mai funcţioneze”, a subliniat Bolojan, el adăugând că asta nu este bine, în primul rând, pentru România şi nu este bine nici pentru aceste partide.
”Asta nu depinde doar de mine. Eu am făcut tot ce a fost posibil, uman şi politic, în această perioadă, să evit conflictele. Am preluat critici, uneori nemeritate, acţiuni pe care le vedeam aproape zilnic, dar când eşti într-o astfel de coaliţie, cu patru partide, uneori chiar dacă eşti criticat. trebuie să ai grijă care îţi este nivelul replicii. Altfel, nu faci decât să rostogoleşti un bulgăre de zăpadă care creşte şi se agravează”, a spus şeful Executivului.
Întrebat dacă această coaliţie mai funcţionează, Bolojan a spus: ”Coaliţia cu siguranţă ar putea funcţiona mai bine şi în aceste zile, când trebuie să închidem 2025 şi să pregătim anul 2026, funcţionarea coaliţiei va fi validată de ceea ce vom face. Sper să validăm că funcţionăm, nu cum am putea să funcţionăm, nu cum ar trebui, dar să funcţionăm”.
”Dacă nu se resetează relaţiile în coaliţie, lucrurile nu se vor termina bine. E doar o problemă de timp, până când conflictele vor escalada şi lucrurile se vor termina prost”, a mai spus premierul.
Bolojan: Trebuie să lucrăm la reducerea ajutoarelor de şomaj, la eliminarea oricăror forme de a fugi de munca reală / Trebuie să eliminăm posibilităţile de pensionare anticipată, să ne reducem angajaţii din sectorul public în foarte multe zone
Premierul Ilie Bolojan a declarat că trebuie să lucrăm la reducerea ajutoarelor de şomaj, la eliminarea oricăror forme de a fugi de munca reală şi trebuie să eliminăm posibilităţile de pensionare anticipată, dar şi să ne reducem angajaţii din sectorul public în foarte multe zone unde personalul este supradimensionat.
”Noi avem un deficit de forţă, de muncă în aproape toate domeniile în societate şi atunci înseamnă că trebuie să descurajăm nemunca şi trebuie să premiem munca. Asta înseamnă să venim cu o legislaţie de genul acesta, fără echivoc, pentru că, într-o ţară în care practice, în orice mare oraş din România, nu ai cu cine lucra, este un deficit de forţă, de muncă, la 30-40 de kilometri de unde poţi să faci naveta în condiţii decente, nu e normal să ai ajutoare de şomaj care se întind pe şase luni sau pe un an de zile. Nu e normal aşa ceva. Aici trebuie să lucrăm la reducerea ajutoarelor de şomaj, la reducerea şi eliminarea oricăror forme de a fugi de munca reală din economie”, a declarat premierul Ilie Bolojan, în emisiunea Apropo TV.
Şeful Executivului a precizat că în foarte multe zone avem ”posibilităţi de pensionare anticipate”.
”În condiţiile în care te poţi pensiona la 48-50 de ani, atunci când eşti la maturitate profesională, oamenii, când ar putea întoarce comunităţii acumularea pe care au făcut-o în 20-25 de ani, ei pleacă la vârful maturităţii profesionale în pensie. Trebuie să eliminăm posibilităţile de pensionare anticipată şi să ducem toate pensionările cât mai aproape de vârsta standard de 65 de ani, în aşa fel încât să avem mai mulţi oameni şi mai mulţi oameni de calitate în economia reală” a subliniat premierul.
Ilie Bolojan a continuat: ”Că ne place, că nu ne place, trebuie să ne reducem angajaţii din sectorul public în foarte multe zone, pentru că în multe zone personalul este supradimensionat”.
”M-au întrebat unii colegi şi ce o să facă? O să se angajeze în sectorul privat? Păi şi dacă nu sunt competitivi? Păi îi plătim degeaba în sectorul public? Sunt pachete de măsuri care ţin de a reduce personalul în sectorul public, de a fi eficienţi, de a digitaliza pe de-o parte, de a veni cu măsuri care să încurajeze munca şi să sancţioneze nemunca”, a afirmat premierul.
Şeful Executivului a mai spus că ”avem peste 950.000 de persoane care beneficiază de indemnizaţie de handicap”.
”În mod evident este mult şi din analizele statistice se vede evident că numărul acestora, în anumite comunităţi, în anumite domenii, ies din orice statistică. Din nou, trebuie să corectăm aceste lucruri pentru că în loc să ducem banii şi să-i ajutăm exact pe cei care au nevoie, care într-adevăr au probleme grave de sănătate, noi disipăm banii şi oameni care ar putea fi acoperiţi de o muncă în economie, reuşesc pe diferite tehnici să fugă de asta”, a mai spus Bolojan. Premierul a mai spus că avem ”milioane de zile pe an de concedii medicale luate de oameni din sectorul public şi din sectorul privat”.
”Doar anul trecut am plătit şase miliarde de lei pentru concedii medicale în România şi bineînţeles pot fi întrebat, dar vreţi să nu mai daţi concedii medicale, oamenii se îmbolnăvesc, nu aşa se pune problema, dar dacă atunci când eşti între Crăciun şi Anul Nou şi se vede o explozie de îmbolnăvire, înseamnă că ceva este suspect acolo. Dacă între Paştele Ortodox şi cel greco-catolic dintr-o dată explodează concedii medicale, înseamnă că ceva nu este în regulă. Gândiţi-vă că la un moment dat piloţii TAROM s-au îmbolnăvit într-o dimineaţă, toţi aveau probleme de sănătate în masă”, a completat Bolojan.
Şedinţă a coaliţiei, după votul PSD împotriva Dianei Buzoianu / Ce alte subiecte sunt pe agendă
