În Groenlanda, în condiţiile în care schimbările climatice îi forţează să-şi adapteze drastic regimul alimentar şi habitatul, urşii polari dau dovadă de o flexibilitate considerabilă, susţine o echipă de cercetători de la Universitatea din Copenhaga, potrivit AFP, citată de Agerpres.
Un studiu al genomului unor exemplare de urşi polari a arătat că de la sfârşitul ultimei ere glaciare, în urmă cu aproximativ 12.000 de ani, „atunci când temperaturile au crescut, banchiza s-a diminuat, ceea ce a redus habitatul urşilor polari şi i-a forţat să se deplaseze mai spre nord”, a explicat Michael Westbury, coautor al unui studiu pe acest subiect publicat în revista „Science Advances”.
La începutul perioadei interglaciare, creşterea temperaturilor a dus şi la o scădere a populaţiei de urşi, a subliniat el.
Cu toate acestea, în pofida preocupărilor privind supravieţuirea acestor carnivore – specia fiind clasată din 1982 în rândul populaţiilor vulnerabile la schimbările climatice – „urşii polari se descurcă relativ bine”, a estimat lectorul de la Universitatea din Copenhaga.
„Ar putea fi mai adaptabili decât se credea anterior (…) aceasta este mai degrabă o surpriză”, a adăugat el.
Recent, oamenii de ştiinţă au identificat o nouă populaţie de urşi polari în sud-estul Groenlandei, care foloseşte bucăţile de gheaţă ce se desprind din gheţarii de apă dulce din regiune, în timp ce, de obicei, urşii folosesc banchiza care se topeşte pentru a vâna focile, prada lor favorită.
Aceste mamifere, a căror morfologie este diferită de a celor din vestul Groenlandei, nu trăiesc în condiţii ideale, a subliniat Westbury, dar „îşi pot adapta hrana şi aceasta duce la alte schimbări”.
Accelerarea actuală a încălzirii globale plasează animalele într-o situaţie fără precedent.
Situaţia este cu atât mai complicată pentru urşii polari cu cât încălzirea asociată acţiunilor umane este mult mai rapidă decât înainte şi le lasă mai puţin timp pentru a se adapta şi a-şi schimba comportamentul.
