Autoritățile ruse au început să-i persecute pe tătarii din Crimeea imediat după anexarea peninsulei, în martie 2014, și continuă să facă acest lucru, scrie Meduza. Unii sunt reținuți sub acuzația de „extremism”, în timp ce alții sunt forțați să părăsească Crimeea. După începerea invaziei din Ucraina, situația lor a devenit și mai dificilă – activiștii locali pentru drepturile omului compară cursul mobilizării de toamnă din peninsulă cu genocidul unui întreg popor.
Între proprietarul companiei ruse de mercenari „Wagner” și Ministerul Apărării de la Moscova conflictul nu se mai, notează Novaia Gazeta.Europa. Evgheni Prigojin a ajuns în punctul în care acuză Forțele Armate ale Rusieie de faptul că soldații săi mercenari suferă pierderi pe frontul din est, tocmai înaltul comandament fiind cel care obstrucționează aprovizionarea Wagner cu muniția necesară. După o jumătate de an de lupte sângeroase pentru Bahmut, „wagneriții” au reușit să captureze doar o fabrică de ciment și trei sate. Însă tot în acest timp, Prigojin a reușit să-i jignească pe ministrul apărări și pe alți membri ai elitei ruse – până la vicepreședintele Consiliului de Securitate, Dmitri Medvedev. Dar, punctează Novaia Gazeta.Europa, cea care a creat „problema Prigojin” este însăși conducerea de la Moscova, iar întrebarea care se ridică acum e una singură: cum vor face față acum Kremlinul și Ministerul Apărării „listei de dorințe” a șefului Wagner?
În localitatea Sosva, din nordul Uralului, un mercenar Wagner, ucis în Ucraina, a fost înmormântat cu onoruri militare, scrie tot Novaia Gazeta.Europa. Episodul este simptomatic pentru situația în care a ajuns armata rusă după un an de război. Răposatul, Ruslan Kolesnikov, 40 de ani, era unul dintre pușcăriașii recrutați de Prigojin pentru a completa forța militară a Moscovei. Fusese închis pentru tâlhărie, crimă și atacarea unei angajate care aducea pensiile. În 2019, a fost condamnat la 18 ani de închisoare, în regim strict. Fusese prins la capătul a 15 ani în care a tot fugit de autorități.
În 2022, pentru prima dată în mulți ani, parcul auto s-a diminuat în Moscova și regiunile Moscova, Saratov, Sankt Petersburg, Teritoriul Krasnodar și alte, scrie Kommersant, citând un raport al Inspecției Auto de Stat. În regiunea Tiumen, în Tatarstan și Teritoriul Primorski, numărul înmatriculărilor auto, dimpotrivă, a crescut. În medie, la nivelul întregii Rusii, rata de creștere a numărului de vehicule personale a scăzut de trei până la patru ori față de acum doi până la trei ani. Experții intervievați de Kommersant atribuie aceste dinamici deopotrivă reculului general al vânzărilor, pe piața auto, și plecării rușilor din țară, în 2022.
În 202, aproape unul din doi ruși (46%) nu a făcut niciun fel de donație, o treime (35%) a făcut rar așa ceva, iar 7% o singură dată. Doar fiecare al zecelea cetățean rus donează în mod regulat bani, într-o formă sau alta (12%), scrie Vedomosti, care citează un sondaj al Centrului de Cercetare a Societății Civile și a Sectorului Non-Profit, din cadrul Școlii Superioare de Științe Economice.
