INFO RUSIA | Cipurile rusești, defecte din fabrică / La ce se așteaptă „elitele rusești” / Etern dispreț prezidențial pentru victime / Poluarea o ia razna / Toate tunurile pe Moldova

Președintele rus, Vladimir Putin, răspunde la întrebările jurnaliștilor din stațiunea Soci, de la Marea Neagră, pe 16 august 2000,, la patru zile după naufragiul submarinului Kursk. Foto: EPA Photo/ITAR-TASS
  • Mai mult de jumătate din procesoarele Baikal, produse de compania rusă Baikal Electronics, s-au dovedit a fi defecte la ieșire, scrie Vedomosti, preluat de și de Meduza. În acest context, ziarul economic arată că Baikal Electronics intenționează să extindă experimentul de încapsulare a cipurilor sale în Rusia. Până la invadarea Ucrainei, în producția de cipuri compania rusă se baza pe fabrica taiwaneză TSMC, inclusiv pentru încapsulare. La sfârșitul anului 2021, Baikal Electronics începuse testarea încapsulării la unitățile de producție ale grupului rus GS, din regiunea Kaliningrad, iar acum planifică extinderea și la unitățile „Milandra” și „Micron”, din Zelenograd. Dar surse citate de Vedomosti afirmă că experimentul cu procesoarele „Baikal” întâmpină dificultăți în toate aceste fabrici. „La ieșire, peste jumătate din loturile de cipuri se dovedesc a fi defecte”, spune o sursă, iar cuvintele sale sunt confirmate de un alt interlocutor al publicației. Printre cauze, sursele Vedomosti enumeră probleme cu echipamentele, dar și insuficientele competențe ale personalului.

  • „Elitele politice” din Rusia nu anticipează nicio schimbare „imprevizibilă, de anvergură sau fundamentală” în țară în timpul celui de-al cincilea mandat prezidențial al lui Vladimir Putin, potrivit a doi cunoscători din interior ai Kremlinului, unei surse din guvernul rus și unui membru de rang înalt al partidului Rusia Unită, care au discutat cu Meduza. Sursele publicației sunt de acord că guvernul de la Moscova va intensifica represiunea împotriva disidenților și că obiectivul principal al lui Putin va rămâne războiul din Ucraina. „Totuși, asta nu este ceva nou, ci doar o escaladare a ceea ce deja există”, afirmă o sursă apropiată administrației Putin. „În ceea ce privește evenimentele și schimbările, noul mandat al lui Putin a început în februarie 2022, nu acum”. Potrivit acestei surse, „debutul războiului a stabilit un curs pentru creșterea presiunii și escaladare [cu Occidentul]”. „Acesta este un stat aflat în război care trăiește după vorba: ‘Totul pentru victorie’”, a explicat el. „Sau, mai degrabă, așa ar dori președintele. Nu este loc pentru disidenți, gay și altele asemenea. Războiul are întâietate asupra tuturor”. În acest sens, sursele Meduza mai spun că atacul terorist de la Primăria Crocus este puțin probabil să aducă schimbări semnificative. O altă sursă apropiată administrației lui Putin consideră că evoluții noi în peisajul politic al Rusiei vor fi posibile numai după încheierea invaziei sau „cel puțin, a unui soi de încetare a focului”. „Este inutil să ne așteptăm la vreo schimbare în timp ce războiul este încă în desfășurare”, a spus el. Deși toate sursele Meduza sunt încrezătoare că Putin intenționează să continue războiul, opiniile lor cu privire la obiectivele sale variază. Una dintre surse consideră că în urma contraofensivei eșuate a Ucrainei, Putin percepe Ucraina ca fiind slabă și este „gata să meargă până la victorie, chiar și la Kiev, indiferent de cost”. „Va chema la mobilizare, dacă este necesar”, a spus sursa. „Va muta și mai mult economia pe picior de război. Se ține de principiile sale”. În schimb, o altă sursă apropiată administrației consideră că Putin are „obiective mai realiste”: și anume, capturarea Harkovului și apoi încheierea treptată a „operațiunii militare speciale”. Putin a declarat deschis că trebuie creată o „zonă tampon” în jurul orașului rusesc Belgorod, pentru a opri atacurile asupra regiunii care se învecinează direct cu regiunea Harkov din Ucraina. Surse din rândul „elitelor” Rusiei au declarat, pentru Meduza, că oficialii militari de rang înalt sunt încrezători în capacitatea lor de a lua orașul Harkov, dar consideră că ar putea fi „dificil” să avanseze mai departe pe teritoriul ucrainean. „Luarea lui Harkov ar fi, de asemenea, o victorie simbolică”, a explicat o sursă. „Este un oraș de peste un milion, cu o populație mare de limbă rusă”. Deși nu știu dacă a fost luată deja o decizie de a lansa o ofensivă la scară largă asupra Harkovului, sursele Meduza sunt de acord că este un „scenariu foarte probabil”, care ar putea necesita, teoretic, un nou val de mobilizare. Potrivit surselor Meduza, recentul atac terorist nu va influența procesul de luare a deciziilor când vine vorba de mobilizare.

  • Vladimir Putin a venit la putere în 1999, promițând poporului rus că va învinge terorismul, scrie Novaia Gaeta Europa.  După fiecare atac terorist sau tragedie, Putin a declarat doliu în Rusia, cel mai adesea la nivel regional, uneori a aprins lumânări în biserică, ceva mai rar a vizitat  locurile tragediilor și chiar mai rar (dar mereu cu cameramanii după el) a vizitat victimele aflate în spital. Putin nu a participat niciodată la deschiderea memorialelor – nici la locul exploziei blocurilor, nici la Dubrovka, nici în Beslan, nici la metrou. El nu a participat la evenimentele organizate în memoria marinarilor morți în submarinul Kursk. În schimb, potrivit lui Serghei Dorenko, le-a catalogat drept „curve” pe văduvele care au mers la miting. Nu s-a grăbit să se adreseze imediat națiunii și uneori nici măcar să exprime condoleanțe, așteptând câteva zile. Dar aproape întotdeauna, ca urmare a tragediilor și situațiilor de urgență, Putin a ținut întâlniri de urgență și a adoptat noi legi (de exemplu, privind abolirea alegerilor directe pentru funcția de guvernator) și a distrus mass-media independentă (NTV, după scufundarea Kursk). Pe parcursul anilor de domnie, însă, Vladimir Putin nu a fost niciodată capabil să învingă terorismul, după cum a și demonstrat-o atacul terorist de la Primăria Crocus.

  • După declanșarea invaziei pe scară largă împotriva Ucrainei, Rusia și-a redus standardele interne de mediu și a eliminat organizațiile internaționale de mediu, inclusiv Greenpeace și World Wildlife Fund. Plecarea lor a lăsat natura Rusiei vulnerabilă la politicile prădătoare ale guvernului, care includ legi ce autorizează defrișarea și dezvoltarea imobiliară în rezervațiile naturale. Emisiile industriale sunt în creștere, iar nivelurile generale de poluare sunt în creștere, ducând la rate de mortalitate comparabile cu pierderile înregistrate pe câmpul de luptă, scrie The Insider.

  • În contextul războiului cu Ucraina, Rusia încearcă să lupte cu Occidentul pentru influența asupra Republicii Moldova, notează o analiză The Insider. Scopul principal este schimbarea puterii pro-occidentale de la Chișinău, la alegerile prezidențiale din toamnă. La atingerea acestui obiectiv trebuie să ajute oligarhul și politicianul Ilan Șor, condamnat în absență în Moldova și care locuiește în Moscova: partidul său a fost interzis, dar Curtea Constituțională moldovenească a decis că membrii săi pot participa la alegeri. Șor și echipa sa au devenit parteneri privilegiați ai Rusiei în Moldova. Vladimir Putin s-a întâlnit personal cu bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, o politiciană apropiată de Ilan Șor. Misiunea lui Șor este să lucreze pentru diminuarea ratingului președintei în funcție, Maia Sandu. În plus, Moscova poate conta pe electoratul tradițional pro-rus din Găgăuzia.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here