Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a anunţat recent reforma armatei. Acest eveniment în sine reprezintă practic o recunoaștere a numeroaselor greșeli comise de comandamentul militar rus, remarcă Meduza, greșeli pe care războiul din Ucraina le-a făcut acum vizibile la scară largă. Printre altele, Șoigu plănuiește creșterea cu aroape 300.000 a numărului de soldați contractuali. La fiecare sesiune de recrutare pentru serviciul militar, cea de toamnă și cea de primăvară, intră în armată 120.000-130.000 de noi militari (în total, 240.000-260.000 pe an). Meduza consideră că comandamentul vrea să obțină brusc sute de mii de noi militari cu contract tocmai din rândul recruților, iar în acest sens autoritățile plănuiesc ca tinerii, în loc de satisfacerea stagiului militar complet, să poată încheia din prima clipă un contract cu armata. Acum, în Rusia există o interdicție nescrisă a participării recruților la ostilități. Chiar dacă au existat cazuri de tineri trimiși totuși pe front, această practică încă marginală poate deveni sistemică după reformă. Una dintre implicații va fi dezlegarea comandamentului de a-i trimite în Ucraina. Meduza se întreabă și de ce vor autoritățile să schimbe vârsta de recrutare? Și răspunde astfel: probabil în același scop – ca să avem mai mulți recruți în zona de război. În primul rând, este mai ușor (social) să trimiți la război oameni de peste 21 de ani decât tineri care până de curând fuseseră școlari. Pur și simplu, acest lucru va provoca mai puțină nemulțumire în societate. În al doilea rând, notează Meduza, din cauza fluctuațiilor ratei natalității, în ultimele decenii. Azi, recruții cu vârsta cuprinsă între 18 și 27 de ani sunt cu aproape 330.000 mai puțini decât potențialii recruți cu vârsta cuprinsă între 21 și 30 de ani. Desigur, și acest avantaj se va dilua în următorii ani. Un alt aspect legat de schimbări în armata rusă: autoritățile au decis să reformeze două districte militare cu centre la Moscova și Sankt Petersburg. Probabil, scrie Meduza, din cauza faptului că trupele Districtului Militar de Vest, cu cartierul general la Sankt Petersburg, au suferit în 2022 cele mai grave înfrângeri (în primăvară au luptat lângă Harkov, Cernigov și Sumi; în vară și toamnă – în zona Balakleia și Izium; ambele bătălii s-au încheiat cu înfrângeri grele, retrageri și pierderi gigantice în de tehnologie).
Kommersant prezintă rezultatele unui sondaj sociologic VȚIOM-Monitorul Eurasiatic, privind atitudinea locuitorilor din țările ex-sovietice față de Rusia și politica sa umanitară… Studiul, realizat în august-noiembrie, a fost prezentat miercuri, la Moscova, la un eveniment organizat de Rossotrudnicestvo (agenția federală de resort pentru relația cu rușii din străinătate, cultură, cooperare umanitară, etc.). Cercetarea, scrie Kommersant, relevă tendințe foarte diferite de la țară la țară: în timp ce marea majoritate a cetățenilor din Abhazia, Kârgâzstan, Tadjikistan și Osetia de Sud au o atitudine pozitivă față de Rusia și o consideră cea mai prietenoasă țară, respondenții din Azerbaidjan și Moldova au sentimente mult mai puțin calde față de Federația Rusă. Locuitorii din Armenia, Belarus și Kazahstan se află la mijloc. De precizat că studiul recurge la terminologia abuzivă folosită în Rusia, terminologie în care teritorii separatiste, nerecunoscute internațional, precum Abhazia și Osetia de Sud, sunt prezentate drept țări. Mai jos, două grafice. Și, evident, având în vedere istoricul pătat al instituțiilor ruse în materie de prezentare și împachetare a cifrelor din sondaje, actualul studiu trebuie și el luat cu rezervele de rigoare.
Atitudine pozitivă referitoare la Rusia
Țara considerată cea mai pritenoasă
Autoritățile ruse au anunțat declanșarea unei vânători de ecologiști până la distrugerea completă a acestei mișcări, scrie Novaia Gazeta.Europa, care explorează motivele pentru care organizațiile de protecție a mediului sunt tratate ca „agenți străini”. Studiu de caz – „Exovahtî Sahalina”, care după 27 de de funcționare a fost împinsă la încetarea activității. Pe 16 decembrie a fost declarată „agent străin”.
Mediazona notează că peste 2.000 de ruși au primit certificate de handicap în urma rănilor dobândite în războiul din Ucraina. Dar, punctează Mediazona, aceste nu este și numărul tuturor militarilor ruși grav răniți pe frontul ucrainean, motivul fiind simplu: în Rusia, procedura de obținere a certificatului de handicap este lungă și birocratică, demersul durând câteva multe luni. Pe de altă parte, indiferent cât de zgârcită e Moscova cu informațiile privind situația pierderilor de pe front, statisticile vorbesc de la sine. Mediazona constată că războaiele anterioare duse de Rusia, precum Cecenia sau Afganistan, au lăsat în urmă mii de oameni cu răni grave. Traumatizați de război, veteranii nu se pot regăsi adesea într-o viață pașnică, prin urmare, abuzează de alcool sau de droguri ori sunt atrași în cercurile crimei organizate. În Rusia, în vremuri pașnice, numărul persoanelor care trăiesc cu dizabilități din cauza rănilor suferite în război scade cu câteva mii în fiecare an. Veteranii schilodiți de războaiele anterioare mor și aproape că nu au existat alții noi, până în 2022. Rănile suferite în armată, dar nu în condiții de luptă, reprezintă o categorie aparte. Așa că, până la începutul anului 2022, când Putin a declanșat războiul din Ucraina, în Rusia erau aproximativ 49.000 de invalizi militari. Doar că numărul lor a încetat să mai scadă în aprilie, iar în iulie, pentru prima dată, a crescut. Este momentul din care apar mai mulți invalizi militari „noi” decât mor din rândul celor „vechi”.
