<< Niciodată până acum sancțiunile economice occidentale nu au proliferat într-un asemenea număr. Au fost lovite mai multe entități legate de Rusia de la invazia acesteia în Ucraina, pe 24 februarie, decât au fost aplicate entităților din întreaga lume în deceniul precedent, spune Paul Feldberg, partener în filiala din Londra a firmei de avocatură Jenner & Block. Sunt bani mari în joc. În 2014, America a amendat BNP Paribas cu aproape 9 miliarde de dolari pentru încălcarea sancțiunilor impuse Cubei, Iranului și Sudanului. Dar guvernele care doresc să aplice sancțiunile, iar companiile care încearcă să rămână pe partea dreaptă a acestora, găsesc demersul diabolic de greu. Multe dintre entitățile ruse supuse sancțiunilor sunt mult mai mari, mai complexe și mai profund încorporate în rețelele de afaceri globale decât în cazul țintelor anterioare, de exemplu, din Iran, Myanmar, Coreea de Nord, Siria și Venezuela >>, scrie The Economist.
<< O altă provocare este aceea că America și aliații săi au emis numeroase sancțiuni „narative” sau „implicite”, care se aplică nu doar entităților menționate, ci și „hățișurilor” unora nespecificate, conectate în moduri neclare. Prin urmare, structurile labirintice de afaceri trebuie să fie cartografiate cu atenție, spune Christopher Stringham, avocat în Viena la Refinitiv, o firmă de date care realizează o astfel de cartografiere pentru a ajuta clienții să evite amenzile mari. El spune povestea unei companii cu sediul în Londra, identificată de echipa sa ca parte a unei firme energetice ruse afectate de sancțiuni. Căutările în registrele guvernamentale au fost blocate. În cele din urmă, însă, echipa a găsit, la pagina nouă a unui document în limba rusă, care nu poate fi căutat în baze de date, o referință indirectă la anumite instrumente de creanță emise de firma londoneză în numele companiei ruse. Asta a fost suficient pentru ca respectiva companie britanică să se califice drept subordonată, supusă sancțiunilor.
Stringham consideră că, prin ceva mai mult efort, filiala s-ar fi putut ascunde pentru a nu fi observată. Guvernul Rusiei pare dornic să ajute firmele și oligarhii să facă acest lucru. De ani de zile, autoritățile ruse au tolerat dosarele corporative cu falsuri menite să evite sancțiunile occidentale, spune el. În ultimele săptămâni, Rusia a restricționat drastic accesul la registrele corporative și a redus publicarea datelor privind producția și comerțul cu energie. În loc să ne luptăm cu credibilitatea informațiilor, Stringham spune: „acum pur și simplu nu avem acces deloc”.
Informațiile relevante dispar și în alte moduri. Multe companii și mulți magnați ruși au vândut sau au transferat în grabă active, cum ar fi nave și stocuri, unor entități puțin posibil să fie lovite de sancțiuni. Acele oferte pot părea legitime. În multe cazuri, totuși, au fost pregătite și documente legale pentru a păstra controlul proprietarului inițial. Și, spune Alexander Dmitrenko, un expert în Rusia și Ucraina în birourile din Tokyo, o firmă de avocatură Ashurst, „acea documentație nu este vizibilă”.
Având în vedere oportunitățile de înșelăciune, pachetul ar putea părea aranjat în mod necinstit, în favoarea celor care încearcă să se sustragă de la sancțiuni. Însă anchetatorii care încearcă să detecteze sancțiunile trișorilor – pentru agențiile guvernamentale, grupurile de presiune sau asigurătorii și alte afaceri – se confruntă cu un val de ajutor dintr-un trimestru neașteptat. Atacurile Rusiei asupra civililor ucraineni au stârnit indignare larg răspândită, în mare măsură din cauza răspândirii de imagini șocante de pe rețelele sociale. Drept urmare, oamenii cu vizibilitate asupra tranzacțiilor de afaceri care implică Rusia au început să dezvăluie, pe ascuns, detaliile tranzacțiilor pe care le bănuiesc că sunt necorespunzătoare.
Este nevoie de timp pentru ca acțiunile de aplicare să se desfășoare, iar acestea sunt primele zile. Dar luați în considerare experiența Bellingcat, o echipă de investigație din Amsterdam. Christo Grozev, principalul jurnalist de investigație al Bellingcat pentru afaceri legate de Rusia, spune că oroarea războiului de la Kremlin îi determină pe oameni să le dea ponturi despre greșelile Rusiei. Cineva care lucrează în Rusia pentru o companie cu sediul la Paris, a trimis documente interne care atestă faptul că un transport recent cu ceea ce se presupunea a fi ajutoare umanitare, conținea de fapt îmbrăcăminte pentru soldații ruși. Pentru a proteja identitatea angajatului, Bellingcat depune eforturi pentru a dovedi fapta greșită prin alte mijloace. A obținut înregistrări telefonice care arată apeluri între Ministerul Apărării al Rusiei și o organizație legată de firma din Paris.
Noii informatori ai Bellingcat își asumă riscuri mai mari decât în mod obișnuit, probabil pentru că războiul Rusiei generează un asemenea dezgust. După cum spune Grozev, „securitatea locurilor de muncă trece în spate”. Dacă lupta continuă, el se așteaptă ca sfaturile bune din Rusia să se înmulțească.
„Scurgeri de petrol”
O echipă care a văzut oportunitatea de a dezvolta noi surse de informații cu rapiditate este Russian Tanker Tracking Group (RTTG). Înființat în grabă de guvernul Ucrainei, după invazie, RTTG servește ca o agenție pentru sfaturi de la cunoscători despre comerțul cu petrol rusesc, de la membrii echipajului până la oficiali străini, spune Oleg Ustenko, unul dintre liderii RTTG. Ustenko, care este și consilier economic al lui Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, spune că rețeaua de informatori neplătiți ai RTTG a crescut odată cu dezvăluirile despre crimele de război ale Rusiei.
Deși rezervat cu privire la informatorii RTTG, Ustenko îi descrie pe mulți drept „oameni obișnuiți”. Legiuni de ucraineni, notează el, lucrează pe nave. (Recent, Camera Internațională de Transport a contabilizat 76.442 de navigatori ucraineni.) „Ar putea fi o sursă bună”, observă el. Ustenko, care lucrează dintr-o locație secretă din Ucraina, se laudă cu faptul că RTTG are informații atât de detaliate încât de multe ori cunoaște eșecul naționalităților echipajului pe o anumită cursă a unui petrolier.
RTTG împărtășește sfaturi cu autoritățile ucrainene și străine. Dar, deoarece o mare parte din comerțul cu petrol al Rusiei rămâne legal, RTTG face publice și informații despre transporturi în speranța de a genera presiune politică și a consumatorilor. Efectul negativ al asocierii cu Rusia a determinat unii asigurători și unele companii energetice occidentale să limiteze implicarea în ceea ce Louis Wilson de la Global Witness, un grup de presiune care lucrează cu rttg, numește „ulei de sânge”. În mod similar, poveștile despre multinaționale care încă fac afaceri cu Rusia se înmulțesc în presa ucraineană și apoi sunt răspândite de firmele ucrainene de relații publice către publicații din întreaga lume.
Rusia a încetat să mai publice cifre comerciale lunare. Dar The Economist a estimat că importurile Rusiei au scăzut cu aproximativ 44% de când a invadat Ucraina, în timp ce exporturile sale au crescut cu aproximativ 8%, în parte pentru că Rusia câștigă aproximativ 1 miliard de dolari pe zi din vânzarea de petrol și gaze. Deși nu se știe cât de mult comerțul interzis poate fi în desfășurare, se crede că rușii sunt deosebit de dornici să importe utilaje industriale; semiconductori avansați; piese pentru avioane și rachete și nave spațiale; componente pentru comunicații radio, precum și bunuri de lux, cum ar fi mașini și bijuterii. Se crede că întreprinderile rusești sunt dornice să exporte ilegal produse din lemn, fructe de mare și băuturi alcoolice.
Deoarece comerțul este atât de descentralizat și neclar, desfășurat prin containere închise sau sub formă de mărfuri înlocuibile, o rețea informală, globală de spioni low-cost sau voluntari poate fi de o valoare deosebită în depistarea contrabandiștilor. Samir Madani este co-fondator al TankerTrackers, o firmă cu analiști în Londra și Stockholm. O mare parte din informațiile pe care echipa sa le analizează provin de la oameni plătiți să facă fotografii cu tancurile petroliere în apropierea portului (aerul de la carenă dezvăluie cât de mult petrol este la bord). Dar TankerTrackers primește și ponturi de la muncitori. Informațiile includ uneori imagini cu documente de transport falsificate. Primele sunt de obicei trimise la un smartphone „burner” pe care TankerTrackers îl păstrează în birourile sale din Stockholm, unde lucrează Madani.
În trecut, astfel de ponturi aveau tendința să vină de la marinari și lucrători portuari sătui de dictaturile sub care trăiesc. Ponturi despre înșelarea sancțiunilor de către Iran – Madani numește asta „confuzie deplină” – s-au înmulțit după ce Ebrahim Raisi, un membru de partid, a fost ales președinte în iunie anul trecut. Pe măsură ce economia Venezuelei a căzut la noi minime în urmă cu câțiva ani, dezvăluirile despre transporturile ilicite de petrol ale regimului pentru a sprijini guvernul Cubei au început să crească. Madani se așteaptă la mai multe mesaje de la muncitorii ruși, acum că Putin a intrat „în regim de dictator complet”.
Experiența unei firme de informații ucrainene numită Molfar, care are aproximativ 35 de analiști la Kiev și Dnipro, este reprezentativă. De la sfârșitul lunii februarie, a fost contactată de aproximativ zece angajați ai companiilor ruse de plăți care au trădat eforturile angajatorilor de a evita sancțiunile. Molfar a transmis informația unei organizații de știri, ain.Capital, care a publicat pe 3 mai, pe Facebook o listă cu 47 de echipe suspectate că au mutat ilegal bani în și din Rusia. După ce au fost postate detaliile, una dintre firmele numite „serviciu de înșelăciune”, Bankoff, o companie de plăți, și-a anunțat utilizatorii că Visa și Stripe au notificat-o că „serviciile de card Bankoff au fost suspendate din cauza volumului mare de utilizatori de active și tranzacții din Rusia.”
Unii informatori sunt motivați de furia față de Rusia din cauza creșterii prețurilor la produse de bază precum benzina și cerealele, spune Ian Ralby, director general al IR Consilium, o companie de consultanță care se concentrează pe securitatea maritimă și criminalitate. IR Consilium pledează pentru o abordare a „întregii societăți” pentru culegerea de informații maritime. Printre clienții săi s-au numărat Nato, Departamentul de Apărare al Americii și Organizația Vamală din Oceania, un organism cu sediul în Fiji care ajută 23 de țări și teritorii membre să îmbunătățească operațiunile vamale.
Recompensele care decrug din înșelăciune pot fi mari. Un manager de navlosire din Londra, care a cerut anonimatul, spune că echipele care cumpără ilicit bunuri rusești obțin reduceri de până la 30%. Poate că nu este de mirare, așadar, că brokerajul de nave a managerului vede mai multe nave care își închid radarele – dispozitive care transmit poziția, cursul și viteza unei nave – suficient de lungi pentru a intra și ieși din porturile rusești. Un alt semn de probleme este faptul că sunt publicate mai puține detalii despre multe tranzacții. În ultimele săptămâni, un agent de transport rusesc din Sankt Petersburg a început să trimită brokerajului din Londra informații despre navele care încalcă sancțiunile occidentale, inclusiv prin oprirea radarelor pentru a ajunge la Sankt Petersburg. În schimb, informatorul poate spera la înțelegeri ilegale atunci când brokerajul reia afacerile cu Rusia.
Casa de brokeraj din Londra păstrează informațiile pentru sine, lăsându-și concurenții să riște amenzi. La rândul său, TankerTrackers își vinde informațiile clienților care includ bănci și asigurători, ce uneori întrerup finanțarea sau asigurarea unui presupus infractor. Avocații unor astfel de echipe contactează în mod regulat TankerTrackers pentru a-și proclama nevinovăția. Le arată dovezile, spune Madani, „și apoi tac”.
Potențialul acestei rețele de informații ad-hoc nu a trecut neobservat de Agenția Centrală de Informații a Americii. La începutul acestei luni, Facebook, Instagram și YouTube au fost nevoite să publice instrucțiuni în rusă pentru a trimite în siguranță sfaturi. Regimul Rusiei și companiile sale, în cele din urmă, ar putea arăta mai multe scurgeri de informații decât sancțiunile. >>
