Comisia Europeană elaborează planuri pentru a oferi ţărilor candidate la aderarea la UE, între care Republica Moldova şi Ucraina, beneficii economice înainte ca acestea să se alăture blocului european, în contextul în care guvernele caută modalităţi de a accelera procesul de extindere fără a reduce standardele de aderare, relatează POLITICO, citat de News.ro.
Propunerile fac parte din eforturile Comisiei de a promova “integrarea treptată” – recompensând ţările candidate cu un acces mai larg la UE pe măsură ce acestea pun în aplicare reforme, în timp ce cererile lor de aderare sunt încă în curs de procesare, potrivit a doi oficiali cărora li s-a acordat anonimatul pentru a discuta despre deliberări interne.
Beneficiile aflate în discuţie includ accesul la anumite programe de finanţare ale UE, acorduri comerciale preferenţiale şi acces parţial la piaţa unică înainte de aderare, pachetul exact urmând să fie adaptat în funcţie de progresele înregistrate de fiecare ţară candidată.
Scopul este de a menţine ţările candidate pe drumul cel bun, oferindu-le stimulente pentru a promova reforme dificile din punct de vedere politic, chiar dacă aderarea deplină rămâne încă la ani distanţă.
INTEGRARE TREPTATĂ VS EXTINDERE INVERSATĂ
Spre deosebire de ideile anterioare privind “extinderea inversată”, care ar fi acordat ţărilor drepturi politice înainte de finalizarea procesului de aderare (planul a fost respins de ţările UE), integrarea treptată ar oferi beneficii economice similare celor de aderare, fără a aduce ţările în UE înainte ca acestea să fie considerate pregătite.
Propunerea beneficiază deja de un impuls politic mai puternic decât planurile anterioare. Franţa şi Germania – cele două puteri cu greutate ale UE – au susţinut anterior idei similare de “aderare parţială” pentru ţările care se confruntă cu termene lungi de aderare, iar oficialii sunt optimişti că această abordare se va dovedi mai acceptabilă pentru capitalele statelor membre decât schemele anterioare.
“Trebuie să existe o integrare economică paralelă, dar necesară”, a declarat Petras Auštrevičius, europarlamentarul lituanian care a elaborat strategia de extindere a Parlamentului European. “Principiul «mai mult pentru mai mult» este bine testat şi ar trebui adoptat pentru a sprijini acei candidaţi care înregistrează progrese mai bune decât alţii”, arată europarlamentarul.
Comisia va solicita sprijinul capitalelor UE pentru această iniţiativă, oficialii sperând că liderii vor aproba elaborarea unui cadru mai amplu în cadrul unui Consiliu European care va avea loc fie în octombrie, fie în decembrie.
Conform planurilor, accesul la beneficii ar fi acordat de la caz la caz, în funcţie de gradul de aliniere al fiecărei ţări la normele UE şi de numărul de reforme pe care le-a pus în aplicare, a declarat un oficial. Acest lucru ar reprezenta o schimbare semnificativă faţă de sistemul actual, în cadrul căruia majoritatea beneficiilor sunt rezervate membrilor cu drepturi depline.
PRESIUNEA ACCELERĂRII EXTINDERII
Propunerile vin într-un moment în care guvernele sunt, în mare măsură, de acord că extinderea trebuie să avanseze mai repede, în special în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, dar rămân reticente în privinţa admiterii ţărilor înainte ca acestea să fie pe deplin pregătite. Prin urmare, Bruxelles-ul încearcă să accelereze procesul, introducând în acelaşi timp garanţii mai solide pentru a linişti capitalele sceptice.
Abordarea este concepută, de asemenea, pentru a menţine ţările candidate, precum Ucraina, a cărei aderare va dura probabil ani de zile, în ciuda sprijinului politic puternic, pe deplin implicate în proces, fără a promite o aderare rapidă.
Ţările ar trebui să-şi “câştige” accesul la beneficii pe măsură ce pun în aplicare reformele, a declarat un oficial, contribuind astfel la liniştirea guvernelor îngrijorate de extinderea avantajelor de membru către ţările care nu sunt încă membre.
În urma unei întâlniri cu oficialii moldoveni, care a avut loc luni, Comisia a declarat că va urmări atât aderarea ţării, cât şi “aprofundarea integrării treptate a Moldovei în Uniunea Europeană”. Moldovei i s-a oferit deja acces la Zona Unică de Plăţi în Euro, la acordurile UE privind roamingul mobil şi la programele de sprijin cultural.
AVÂNT PONDERAT
În rest, a lipsit impulsul necesar pentru o reformă mai amplă a procesului de extindere. Deşi liderii UE au convenit la un summit în Muntenegru, la începutul acestei luni, că procesul de aderare trebuie accelerat, discuţiile privind modul de realizare a acestui obiectiv şi-au pierdut din avânt de atunci, potrivit POLITICO.
În prezent, UE are nouă ţări candidate oficiale. Muntenegru este considerat pe scară largă favorit pentru aderare, în timp ce Ucraina şi Moldova abia au deschis negocierile de aderare. Celelalte ţări, printre care Serbia, Turcia şi Georgia, s-au confruntat cu blocarea cererilor lor de aderare.
Deşi integrarea treptată are scopul de a face aderarea mai atractivă, atât Ucraina, cât şi Muntenegru s-au opus conceptului de “aderare parţială” propus de Franţa şi Germania, susţinând că acesta nu ar trebui să devină un substitut pentru aderarea deplină.
Având în vedere că propunerile anterioare ale Comisiei privind “extinderea inversată” nu au reuşit să obţină sprijinul ţărilor UE, comisarul pentru extindere, Marta Kos, a declarat că acum revine guvernelor sarcina de a decide cum să avanseze dezbaterea.
“UN DECENIU PIERDUT”
Cancelarul german Friedrich Merz se numără printre liderii care promovează abordări alternative şi intenţiona să ridice această problemă la summitul Consiliului European de săptămâna trecută. Însă agenda a depăşit timpul alocat, nepermiţând o discuţie de fond, potrivit a trei oficiali. Se aşteaptă ca liderii să revină asupra acestei chestiuni la reuniunea lor din octombrie.
Un diplomat implicat în discuţii a declarat că oficialii încearcă să recupereze un “deceniu pierdut” al reformei extinderii, depăşind în acelaşi timp rezistenţa guvernelor hotărâte să se asigure că ţările candidate finalizează reforme semnificative înainte de aderare.
Kos a declarat pentru POLITICO la începutul acestei luni că executivul european elaborează, de asemenea, noi măsuri de protecţie care ar “lovi dur” în cazul în care viitoarele ţări membre ar înregistra un regres în ceea ce priveşte democraţia sau statul de drept după aderare – o altă încercare de a asigura guvernele că Uniunea poate accelera extinderea fără a-şi slăbi standardele.
