<< În vacanță, mulți se găsesc în locuri în care nu vorbesc limba. Pe vremuri, probabil purtau cu ei un manual de fraze. Apariția limbii engleze a făcut ca acest lucru să fie mai puțin necesar. Dar majoritatea oamenilor – cel puțin șapte din cei opt miliarde din lume – încă nu vorbesc engleza. Asta lasă opțiuni precum pantomima, dorința de a fi surprins de ceea ce vine la cină sau, din ce în ce mai mult, tehnologie >>, scrie The Economist.
<< Din ce în ce mai mulți oameni folosesc instrumente simple și gratuite, nu numai pentru a decoda textul, ci și pentru a vorbi. Cu modul de conversație al acestor aplicații, vorbiți la telefon și o traducere rostită se aude câteva momente mai târziu; aplicația poate asculta și o altă limbă și poate produce o traducere în a ta.
S-ar putea să primești încă o surpriză sau două. Google Translate poate fi cel mai cunoscut nume în traducerea automată, dar deseori greșește. Luați „my wife is gluten-free”, genul de lucru pe care l-ați putea spune la un restaurant din străinătate. În loc de a reda sensul fidel, în franceză sau italiană, Google Translate redă acest lucru ca „soția mea este fără gluten”. DeepL, un rival, se descurcă mai bine, oferind diverse opțiuni, majoritatea pe linia corectă.
Cel mai bun instrument poate să nu fie deloc o aplicație de traducere. Deși nu este comercializat în acest scop, Chatgpt, un sistem IA generativ, care produce proză conform solicitărilor utilizatorilor, este multilingv. În loc să introducă un text exact de tradus, utilizatorii pot spune Chatgpt să „scrie un mesaj în spaniolă unui chelner că soția mea și cu mine am dori meniul de degustare, dar că nu folosește gluten, așa că am dori substituții pentru orice are gluten”. Și iese un paragraf perfect, inclusiv modul în care vorbitorii de spaniolă spun în realitate „my wife is gluten-free”: mi esposa es celíaca. Este mai degrabă o parafrază decât o traducere, mai degrabă ca un însoțitor de cină vorbitor nativ decât un interpret automat.
Călătoria a fost mult timp un motiv de motivare pentru studiu, cu excepția cazului în care oamenii încep să simtă că instrumentele IA oferă un serviciu suficient de bun. Unii sunt îngrijorați de faptul că aplicațiile transformă achiziția limbii într-o activitate în scădere. Douglas Hofstadter, un scriitor poliglot și polimat, susține că ceva profund va dispărea atunci când oamenii ajung să vorbească prin intermediul mașinilor. El descrie rostirea unui discurs ezitant și dificil în mandarină, care a necesitat multă muncă, dar la final a oferit un sentiment de realizare. Cine s-ar lăuda că a luat un elicopter pentru a ajunge pe vârful Muntelui Everest?
Alții sunt mai puțin îngrijorați. Majoritatea oamenilor nu se mută în străinătate sau nu au un contact susținut cu o cultură străină care le impune să se angajeze pentru a deveni fluenți. Totodată, majoritatea oamenilor nu învață limbi străine în scopul de a se civiliza sau de a-și antrena creierul. În vacanță, vor doar o bere și spaghete carbonara, fără incidente (și uneori fără gluten).
Pe măsură ce traducerea IA devine un instrument și mai popular de economisire a forței de muncă, oamenii se vor împărți în două grupuri. Vor fi cei care vor să-și întindă mintea, să se cufunde în alte culturi sau să-și forțeze gândirea pe noi căi. Acest lot va continua să studieze limba, adesea ajutat de tehnologie. Alții se vor uita la cei care învață o nouă limbă cu un amestec de admirație și nedumerire, așa cum poate o fac în cazul sporturilor extreme de anduranță: „Bravo ție, dacă asta vrei, dar e cam dureros pentru gustul meu”.
Aceasta este în mare parte o problemă anglofonă, deoarece vorbitorii nativi de engleză ratează cel mai mult beneficiile învățării limbilor străine. În multe țări, inclusiv Marea Britanie și America, departamentele de limbi străine ale școlilor și universităților s-au închis (guvernul britanic a alocat recent un fond modest încercării de a atrage mai mulți elevi de liceu să studieze limbi străine). În restul lumii bogate, există o limbă înfloritoare pe care oamenii încă o studiază: engleza. Și în țările mai sărace, mulți oameni sunt multilingvi, desigur; africanii și indienii învață limbi străine pentru că sunt înconjurați de ele.
Însă faptul de a te concentra doar asupra cursantului ratează natura fundamental socială a limbajului. Este un pic ca și cum ai analiza beneficiile relațiilor apropiate pentru sănătatea inimii, dar ai trece cu vederea valoarea inerentă a acelor legături în sine. Când încerci să ceri indicații într-o japoneză ruptă sau să faci o glumă în limba germană, faci contact direct cu cineva. Și când vorbești o limbă suficient de bine pentru a spune o poveste cu o sincronizare perfectă sau pentru a da o nuanță subtilă unui argument, acea conexiune este și mai profundă. Cele mai bune relații nu necesită un intermediar. >>
