Iohannis, despre anticorupţie: E nevoie de legi clare / Bologa: Am pierdut foarte multă competență

”Întărirea capacităţii statelor de a combate corupţia reprezintă una dintre provocările definitorii ale democraţiilor actuale. Acest fenomen, care a traversat istoria şi a adus daune incalculabile dezvoltării comunităţilor, are, în modernitate, efecte tot mai puternice”, a transmis, joi, preşedintele Klaus Iohannis, în mesajul cu ocazia Zilei Internaţionale Anticorupţiei.

Potrivit şefului statului, ”corupţia erodează societăţile şi încrederea în instituţii, alimentează sărăcia şi inegalităţile, făcând sistemele publice sau private disfuncţionale, slăbeşte mecanismele şi capacitatea statului de a pune legile în aplicare şi distorsionează concurenţa, afectând direct economia de piaţă”.

Iohannis afirmă că interiorizarea unor valori precum echitatea, dreptatea, imparţialitatea, cinstea, adevărul, profesionalismul, respectul faţă de reguli sunt repere care trebuie transmise începând din familie şi de la şcoală.

”Valorile care fundamentează elaborarea unui cadru normativ anticorupţie sunt la fel de actuale şi compun planul moral care ghidează dezvoltarea ţării noastre. Blamul societăţii, neacordarea încrederii şi a votului unor politicieni corupţi, atitudinea civică faţă de orice abatere de la standardele de integritate europeană sunt aspecte la fel de importante. România are nevoie de legi clare, predictibile, drepte, de instituţii funcţionale, care să poată lucra la capacitate maximă pentru a sancţiona încălcarea legii şi, mai ales, de un efort comun”, a mai transmis Iohannis.

”În ciuda provocărilor de natură sanitară, economică sau politică cu care s-a confruntat, ţara noastră a rămas un reper în Estul Europei datorită progreselor făcute în domeniul statului de drept, iar acestea trebuie să continue. Rămân ferm angajat în efortul de dezvoltare a parcursului democratic al ţării noastre şi sunt convins că putem clădi un viitor mai bun, atât timp cât ne sprijinim pe fundaţia solidă a valorilor europene, pe integritate, dreptate şi toleranţă zero faţă de corupţie”, a încheiat şeful statului.

La data de 9 decembrie, întreaga lume sărbătoreşte Ziua Internaţională Anticorupţie. Evenimentul a fost iniţiat prin ”Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva Corupţiei”, adoptată la New York, la 31 octombrie 2003. România a semnat Convenţia la data de 9 decembrie 2003 la Merida (Mexic) şi a ratificat-o prin Legea nr. 365 din 15 septembrie 2004.

Data de 9 decembrie a fost stabilită ca Ziua internaţională anticorupţie începând cu anul 2006, prin Rezoluţia nr. 58/4 a Adunării Generale a ONU, prin care Adunarea a adoptat Convenţia Naţiunilor Unite împotriva Corupţiei.

Mesajul șefului DNA

Faptul că legile justiţiei încă nu au fost corectate şi puse în acord cu decizii ale CCR afectează foarte mult activitatea DNA, declară într-un interviu la RFI procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Crin Bologa, potrivit News.ro.

El spune că lupta anticorupţie există, chiar dacă nu se prea vede, şi pune acest lucru pe seama limitărilor legislative pe care le are DNA. Şeful instituţiei mai afirmă că a reuşit să redea curajul procurorilor, după modificarea legilor justiţiei de acum câţiva ani.

Întrebat cu ocazia Zilei Internaţionale împotriva Corupţiei de ce este atât de timidă revigorarea DNA după modificarea legilor justiţiei, Crin Bologa a explicat: „În perioada 2017-2019, DNA a fost supusă unor atacuri atât mediatice, cât şi din partea celorlalte puteri ale statului. Începând cu anul 2020, când am fost numit procuror şef al Direcţiei, am încercat să redau curajul procurorilor şi celorlalte categorii de personal din DNA, să venim cu un echilibru în activitatea noastră, astfel încât să începem şi să continuăm anchete profesioniste în lupta de combatere a corupţiei la nivel înalt şi mediu. Eu cred că am reuşit acest lucru. Aşa cum aţi precizat, nu se prea vede lupta anticorupţie, dar există. Un observator atent, dacă se uită pe site-ul DNA, o să vadă în fiecare zi un comunicat sau mai multe, care se referă la anchete de-ale noastre finalizate sau care au debutat. Deci munca procurorilor DNA continuă, numai că nu se mai vede, având în vedere limitările pe care noi le avem într-o comunicare publică. Persoanele arestate, de exemplu, aflate în custodia DNA, nu mai sunt expuse public, pentru că suntem obligaţi să procedăm astfel, pentru a nu le încălca prezumţia de nevinovăţie. De asemenea, urmărirea penală este o fază nepublică a procesului penal şi avem cel puţin două limitări în comunicarea publică şi anume prezumţia de nevinovăţie, dar şi afectarea urmăririi penale a procurorilor”.

Şeful DNA precizează că activitatea Direcţiei este afectată de faptul că legile justiţiei încă nu au fost corectate.

„Ne afectează foarte mult. Noi ne străduim, dar aceste legi ale justiţiei, la care se adaugă unele decizii ale CCR, iar legislaţia nu a fost pusă de acord cu aceste decizii ale CCR, afectează atât competenţa DNA, am pierdut foarte multă competenţă în ultimii ani, a fost de exemplu dezincriminat parţial abuzul în serviciu, total tentativa la abuz în serviciu, am pierdut foarte multe probe prin declararea ca neconstituţional a articolului de lege care permitea ca parchetele să facă interceptări cu sprijinul tehnic al serviciilor de informaţii. De asemenea, tot prin modificarea legilor justiţiei, noi am pierdut procedura şi posibilitatea de a ne selecta procurorii. Dacă în cazul DIICOT-ului, o altă structură specializată, DIICOT-ul îşi alege procurorii, printr-o procedură pe care o organizează, noi am pierdut această posibilitate, procedura revenind în prezent CSM. De asemenea, dacă în 2018, procurorii care doreau să vină la DNA era necesar să aibă o vechime de şase ani în funcţia de procuror sau judecător, acum, după o ultimă decizie a CCR, această vechime se ridică la 12 ani, ceea ce reduce foarte mult bazinul de selecţie. Deci modificarea acestor legi ale justiţiei este esenţială pentru continuarea luptei împotriva corupţiei la nivel înalt şi mediu”, declară el.

”Riscul este ca noi să continuăm să funcţionăm cu procurori care ocupă schema în proporţie de 70%, în condiţiile în care până în anul 2018 schema de personal-procurori a Direcţiei era ocupată în procent de peste 90%. Dar noi ne vom face treaba şi o să vedeţi şi la sfârşitul anului, când o să dăm publicităţii raportul de activitate, că rezultatele sunt foarte bune în acest an, în comparaţie cu anii trecuţi”, a explicat el.