Iranul și-a accelerat îmbogățirea de uraniu la un nivel de puritate apropiat de cel necesar pentru dezvoltarea armelor nucleare, afirmă un raport al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) consultat marți de Reuters.
Cercetătorii iranieni au crescut puritatea uraniului pe care îl îmbogățesc la 60%, comparativ cu un nivel de 20% înregistrat în luna aprilie, mutare pe care Teheranul a justificat-o prin explozia de la complexul nuclear din Natanz și pierderea de energie care a rezultat.
Iranul a acuzat Israelul de explozie și a promis „răzbunare”.
Armele nucleare folosesc uraniu îmbogățit la un nivel de puritate de 90%.
În luna mai AIEA a raportat că Iranul folosește o cascadă de centrifuge pentru a îmbogăți uraniu la un nivel de până la 60%.
AIEA afirma la momentul respectiv că „doar țările care fac bombe” îmbogățesc uraniu la un asemenea nivel.
Noul raport al agenției ONU afirmă acum că autoritățile de la Teheran folosesc o a doua cascadă în același scop.
Mutarea Teheranului reprezintă cea mai nouă sfidare a restricțiilor impuse asupra programului său de cercetare nucleară prin acordul încheiat în 2015 cu marile puteri mondiale, care prevedea un nivel maxim de îmbogățire a uraniului de 3,67%.
Statele Unite și țările europene au avertizat că asemenea mutări amenință discuțiile privind revenirea la acordul nuclear iranian, denunțat de Washington în timpul administrației fostului președinte republican Donald Trump.
Luni, AIEA a declarat că Iranul și-a intensificat activitățile de îmbogățire a uraniului, în pofida obiecțiilor venite din partea țărilor occidentale și a negocierilor privind revenirea la tratatul nuclear și ridicarea sancțiunilor impuse de Washington.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică a subliniat din nou că nu există nicio întrebuințare civilă credibilă pentru îmbogățirea uraniului la un asemenea nivel ridicat de puritate.
Fostul președinte iranian Hassan Rouhani declara la jumătatea lunii iulie că Iranul ar putea îmbogăți uraniu până la nivelul de 90% necesar pentru crearea armelor nucleare, „dacă într-o zi reactorul nostru va avea nevoie”.
O lună mai târziu, alegerile prezidențiale din Iran au fost câștigate de Ebrahim Raisi, un adept al linii dure atât în ceea ce privește implementarea legii islamice, cât și în legătură cu relațiile cu Occidentul.
