UPDATE: Șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, și-a recunoscut eșecul la referendumul pe care l-a convocat pe tema reformării sistemului de justiție, dar a confirmat că nu are intenția să demisioneze, transmite AFP, citată de Agerpres.
‘Italienii au decis. Iar noi respectăm această decizie. (…) Însă aceasta nu schimbă cu nimic angajamentul nostru de a continua, cu seriozitate și determinare, să lucrăm pentru binele națiunii și să ne onorăm mandatul ce ne-a fost încredințat’, a declarat ea într-un mesaj video pe platforma X.
Reforma separa carierele judecătorilor și procurorilor astfel încât aceștia să nu mai poată face schimb de funcții.
Referendumul s-a desfășurat pe parcursul a două zile, încheindu-se luni la ora locală 15.00.
Rata de participare a fost de peste 58%, mult mai mare decât se anticipa, în urma unei campanii care a scos la iveală o profundă animozitate între coaliția de centru-dreapta și corpul magistraților.
După numărarea buletinelor în peste 90 dintre secțiile de vot, ‘nu’ a obținut un scor de aproape 54%, față de 46% pentru ‘da’.
Acest rezultat este o grea lovitură pentru Giorgia Meloni, care conduce din octombrie 2022 un guvern de coaliție de o stabilitate neobișnuită în Italia.
‘Este un rezultat foarte rău. Aceasta înseamnă că ea a pierdut sprijinul electoratului italian asupra unui punct major din programul său și a uneia dintre propunerile emblematice ale dreptei (…) de 30 de ani’, a comentat pentru AFP Daniele Albertazzi, profesor de științe politice la Universitatea din Surrey, Marea Britanie.
‘Următoarele alegeri legislative (prevăzute pentru toamna lui 2027, n. red.) se apropie cu pași mari’, iar centru-stânga are șansele sale dacă va reuși să se unească, consideră expertul.
În opinia sa, ‘imaginea de invincibilitate (a Giorgiei Meloni) nu mai este de actualitate’, chiar dacă ‘aceasta nu înseamnă, desigur, că ea va pierde alegerile’.
‘Noi am spus încă de la început că referendumul nu va avea niciun impact asupra sorții guvernului’, a reiterat Galeazzo Bignami, liderului grupului Fratelli d’Italia (FdI), partidul Giorgiei Meloni, în Camera Deputaților, la postul de televiziune La7.
‘Am făcut-o! Trăiască Constituția’, a scris, în schimb, pe X șeful Mișcării 5 Stele (M5S, de opoziție), Giuseppe Conte.
‘Un vot cu repercusiuni politice considerabile. Este o notificare de evacuare trimisă acestui guvern, după patru ani’, a declarat mai târziu Conte într-o conferință de presă, adăugând că M5S ‘are dreptul să joace un rol de prim-plan în acest nou anotimp politic, această nouă primăvară’.
Guvernul, care i-a acuzat pe magistrați de interferență nejustificată în domenii de la lucrări publice până la imigrație, afirma că reforma era necesară pentru a ‘preveni conflictele de interese dintre cele doua grupuri și pentru a preveni partizanatul politic’.
Reforma s-a confruntat cu o opoziție vehementă din partea magistraților și a opoziției de centru-stânga.
Ea a fost aprobată de parlament în octombrie, dar trebuia supusă unui referendum întrucât implica modificarea Constituției.
În prezent, magistrații intră în cariera juridică printr-un examen unic și pot schimba rolurile pe parcursul ei.
Reforma prevedea însă că aspiranții trebuie să aleagă de la început între cariera de judecător și cea de procuror, fără posibilitatea de a trece de la una la cealaltă.
Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) care supervizează numirile și problemele disciplinare, ar fi fost scindat în două organisme autonome distincte, ai căror membri ar fi fost trași la sorți, nu aleși, o modificare menită să contracareze grupurile de presiune.
ȘTIREA INIȚIALĂ: Prim-ministrul italian Giorgia Meloni pare să se îndrepte spre o înfrângere la referendumul pe care l-a convocat pe tema reformării sistemului de justiție, indică sondajele de urne, care dau un ușor avantaj taberei ‘nu’, transmit Reuters și ANSA, citate de Agerpres.
Reforma separă carierele judecătorilor și procurorilor astfel încât aceștia să nu mai poată face schimb de funcții.
Sondajele dau un ușor avantaj taberei ‘nu’, cu scoruri între 49% și 53%, comparativ cu cele între 47% și 51% de procente ale taberei ‘da’.
Referendum s-a desfășurat pe parcursul a două zile, încheindu-se luni la ora locală 15.00.
Rata de participare a fost de aproape 60%, mult mai mare decât se anticipa, în urma unei campanii care a scos la iveală o profundă animozitate între coaliția de centru-dreapta și corpul magistraților.
Dacă sondajele vor fi confirmate, înfrângerea ar putea marca un punct de cotitură pentru Giorgia Meloni, pe care ar lipsi-o de aura de învingătoare în ochii electoratului italian după patru ani de victorii în alegeri locale și naționale.
În schimb, rezultatul ar putea da un nou impuls centrului-stânga fragmentat, astfel încât Partidul Democrat și Mișcarea 5 Stele, cele mai mari două partide de opoziție, să formeze o alianță mai largă împotriva lui Meloni și a aliaților ei.
Chiar dacă Meloni a respins ferm o eventuală demisie după un rezultat nefavorabil la referendum, o înfrângere ar lăsa-o totuși vulnerabilă, consideră analiști.
Momentul referendumului s-a dovedit dificil pentru Meloni, în condițiile în care italienii îl displac în mod clar pe președintele american Donald Trump, aliatul ei, și se tem că războiul americano-israelian contra Iranului va duce la creșteri la prețurile deja mari la energie.
Guvernul, care i-a acuzat pe magistrați de interferență nejustificată în domenii de la lucrări publice până la imigrație, afirmă că reforma este necesară pentru a ‘preveni conflictele de interese dintre cele doua grupuri și pentru a preveni partizanatul politic’.
Reforma s-a confruntat cu o opoziție vehementă din partea magistraților și a opoziției de centru-stânga.
Ea a fost aprobată de parlament în octombrie, dar trebuia supusă unui referendum întrucât implică modificarea Constituției.
În prezent, magistrații intră în cariera juridică printr-un examen unic și pot schimba rolurile pe parcursul ei.
Reforma prevede însă că aspiranții trebuie să aleagă de la început între cariera de judecător și cea de procuror, fără posibilitatea de a trece de la una la cealaltă.
Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) care supervizează numirile și problemele disciplinare ar fi scindat în două organisme autonome distincte, ai căror membri vor fi trași la sorți, nu aleși, o modificare menită să împiedice grupurile de presiune să obțină avantaj.
Italienii, chemați la urne. Mizele unui referendum controversat privind justiția
