JO de Iarnă de la Beijing | România are o singură medalie în palmares, obţinută în 1968

România are în palmares o singură medalie la Jocurile Olimpice de iarnă, bronzul obţinut de Nicolae Neagoe şi Ion Panţuru la bob două persoane, la JO de la Grenoble, în 1968, scrie News.ro.

La ediţia din acest an a JO de iarnă, vor concura 22 de sportivi români.

Prezentările sportivilor şi istoricul României în sporturile respective:

SCHI ALPIN – Maria Constantin (slalom, slalom uriaş – feminin), Alexandru Ştefănescu (slalom, slalom uriaş – masculin). Antrenori – Andrei Szilagyi, Alexandru Barbu

 

Maria Ioana Constantin, născută 5 ianuarie 2001, la Braşov, a copilărit pe pârtiile de schi din Predeal. A învăţat să schieze de la trei ani, sub îndrumarea profesorului Mihail Olaru, care i-a fost şi primul antrenor până la vârsta junioratului. La cinci ani a început sportul de performanţă, fiind legitimată la Clubul Sportiv Şcolar Predeal, iar la 11 ani a participat la primele competiţii oficiale naţionale. După primul an de juniorat, s-a transferat la Clubul Sportiv al Armatei Steaua unde şi-a contiuat pregătirea sub îndrumarea  antrenorului Andrei Szilagyi. În 2015 a concurat în concursul internaţional  al sportivilor cu vârste de pana la 14 de la Ordino (Andorra), unde s-a clasat pe locul 6. În 2017, la Copa Bursa din Turcia, competiţie rezervată sportivilor sub 16 ani, s-a clasat pe loc 1 la slalom si pe locul 2 la slalom uriaş. În 2021, la Campionatele Mondiale de juniori de la Bansko pe locul 29 atât la slalom, cât şi la slalom uriaş, iar la CM de seniori de la Cortina d’Ampezzo a terminat pe loc 34 la slalom şi pe 42 la slalom uriaş. La Festivalul Olimpic al Tineretului European din 2019, ea a ocupat locul 37 la slalom şi locul 44 la slalom uriaş.

Alexandru Ştefan Ştefănescu, născut în 15 aprilie 1999, la Bucureşti, s-a clasat pe locul 27 la combinata alpină în 2016, la Jocurile Olimpice de tineret de la Lillehammer, iar în 2017, la Festivalul Olimpic al Tineretului European, el s-a clasat pe poziţia 28 la slalom uriaş.

ROMANIA LA SCHI ALPIN LA JO

Participări: – 17 ediţii: JO 36, JO 48, JO 52, JO 56, JO 68, JO 72, JO 76, JO 84, JO 88, JO 92, JO 94, JO 02, JO 06, JO10, JO 14, JO 18, JO 22

Una dintre cele mai populare discipline din programul Jocurilor Olimpice, schi alpin, a consemnat prima participare tricoloră la ediţia din 1936, de la Garmisch. All-time, schiul alpin este a doua disciplină sportivă de iarnă în topul prezenţelor la Jocuri, cu 17 ediţii. La competiţia din Elveţia, de la Saint Moritz 1948 toată delegaţia Team Romania a fost compusă din 7 schiori, record de participare pentru această disciplină. Odată cu generaţia lui Dan Cristea, participant la 3 ediţii de Jocuri, a venit şi cea mai bună clasare pentru un sportiv român, reuşită la Sapporo 1972 de Virgil Brenci locul 20 la slalom.

Istoria consemnează primele participări ale unor schioare din România la ediţia de la Cortina 1956, Elena Epuran şi Magdalena Marotineanu-Bîră fiind deschizătoare de pârtie pentru tricolore. Cea care a reuşit însă cea mai bună clasare pentru reprezentantele României este Mihaela Fera. Cu trei participări consecutive, Mihaela a terminat pe locul 20 la combinata alpină la Lillehammer 1994.

Din 2002 România nu a lipsit de la nicio ediţie.

• Dan Cristea este sportivul român cu cele mai multe participări la Jocurile Olimpice, 3 ediţii: Grenoble 1968, Sapporo 1972, Innsbruck 1976.

• Cel mai bun loc ocupat de un schiori din România, locul 20 la slalom, Virgil Brenci, la Sapporo 1972.

• Mihaela Fera este sportiva cu cele mai multe participări la Jocuri, 3 ediţii: Calgary 1988, Albertville 1992, Lillehammer 1994. Ea deţine şi cel mai bun loc ocupat de o schioare din România, la egalitate cu Brenci, locul 20, la combinata alpină, la Lillehammer 1994

• Sportivii din România au avut două clasări în primii 20 la Jocuri şi de 5 ori au terminat în primii 25.

SĂRITURI CU SCHIURILE – Daniela Haralambie (NH feminin), Andrei Feldorean (NH, LH – masculin), Daniel Cacina (NH, LH – masculin), Sorin Mitrofan (NH, LH – masculin). Antrenor – Florin Spulber, servicemen – Adrian Comănescu.

Daniela Vasilica Haralambie, născută la 14 august 1997, la Braşov, a ocupat locul 8 la trambulină HS 71 la Festivalul Olimpic al Tineretului European, în 2013, şi s-a clasat pe 25 la trambulină normală în 2018, la Jocurile Olimpice de la Pyeongchang.

Daniel Andrei Cacina, născut la 17 octombrie 2001, la Braşov, are în palmares un loc 5 în proba de trambulină HS 109 pe echipe şi un loc 26 la trambulină HS 109, la Festivalul Olimpic al Tineretului European, în 2017.

Andrei Feldorean s-a născut la 13 aprilie 2000, la Braşov. El este legitimat la CS Dinamo.

Nicolae Sorin Mitrofan, născut la 26 martie 1999, la Braşov, a ocupat locul 5 la trambulină HS 108 şi locul 7 la trambulină HS 66 echipe mixte în 2015, la Festivalul Olimpic al Tineretului European, şi s-a clasat pe 15 la tranbulină HS 100 la Jocurile Olimpice de tineret din 2016.

ROMANIA LA SĂRITURI CU SCHIURILE LA JO

Participări – 6 ediţii: JO 36, JO 56, JO 92, JO 14, JO 18, JO 22

Istoria săriturilor cu schiurile din România consemnează cinci sportivi care au concurat până acum pentru ţara noastră la Jocurile Olimpice. Icarii moderni îl au deschizător de zbor pe Hubert Clompe, care a concurat la Garmisch 1936 şi care deţine a doua performanţă din toate timpurile pentru săritorii români, locul 41. La 20 de ani distanţă de acesta, Nicolae Munteanu devenea al doilea român participant la Jocuri în această disciplină. Team Romania a avut de aşteptat apoi 36 de ani până la o altă calificare. Albertville 1992 a consemnat prezenţa lui Virgil Neagoe la Jocuri. După alţi 22 de ani, Iulian Pîtea readucea România pe lista de start a Jocurilor de la Sochi 2014.

Singura sportivă din ţara noastră care a concurat la Jocuri este Daniela Haralambie. La Pyeongchang 2018 ea a reuşit să termine pe locul 25, cea mai bună clasare olimpică a tricolorilor.

• Daniela Haralambie va deveni la Beijing 2022 singura reprezentantă a săritorilor cu schiurile din România care participă la două ediţii olimpice consecutive. Ea deţine şi cel mai bun rezultat la această disciplină, locul 25.

• Cel mai bun rezultat al tricolorilor în competiţia masculină este reuşit de Humbert Clompe, locul 41 la Garmisch 1936.

SCHI FOND – Timea Lorincz (skiatlon, sprint liber – feminin), Paul Pepene, Raul Popa (skiatlon, sprint liber, sprint echipe – masculin). Antrenor – Daniel Borca, servicemen Tanko Elemer

Timea Sara Lorincz, născută la 21 aprilie 1992, la Gheorgheni, are în palmares locul 53 la 10 km liber şi locul 61 la sprint clasic, la Jocurile Olimpice de la Pyeongchang, în 2018.

Paul Constantin Pepene, născut la 21 mai 1988, la Braşov, are în palmaresul olimpic locurile 37 la 15 km, 29 la 30 km urmărire şi 17 la sprint liber echipe la Vancouver 2010, locurile 21 la sprint clasic echipe, 48 la 15+15 km skiatlon şi 65 la 1,5 km sprint individual la Soci 2014 şi locurile 37 la 15 km, 24 la 15+15 km skiatlon, 32 la 50 km clasic mass start şi 18 la sprint liber echipe la Pyeongchang 2018.

Raul Mihai Popa, născut în 9 noiembrie 1997, la Zărneşti, are în palmaresul competiţional locul 47 la 10 km clasic, locul 30 la 7,5 km liber şi locul 16 la ştafetă mixtă 4×5 km la Festivalul Olimpic al Tineretului European, în 2015.

ROMANIA LA SCHI FOND LA JO

Participări – 15 ediţii: JO 36, JO 52, JO 56, JO 64, JO 84, JO 88, JO 92, JO 94, JO 98, JO 02, JO 06, JO 10, JO 14, JO 18, JO 22

Reprezentanţii acestei discipline au fost o prezenţă constantă în delegaţia Team Romania la Jocurile Olimpice, ei nu au lipsit de la nicio ediţie din 1984 iar cele mai bune rezultate au venit de la ştafetă. Prima apariţie la Jocuri a românilor a avut loc la ediţia de la Garmisch 1936 iar cea mai bună clasare all-time, a fost reuşită de ştafeta masculină la Oslo 1952. Manole Aldescu, Dumitru Frăţilă, Constantin Enache şi Moise Crăciun au terminat întrecerea pe locul 10.

După o pauză de 20 de ani, din 1964 până în 1984, schiorii de fond au revenit la Jocuri şi au reuşit la Calgarry 1988 să bifeze cel mai bun rezultat al Team Romania la acea ediţie de Jocuri şi, totodată, a doua performanţă din istoria participărilor fondiştilor, locul 12 cu ştafeta feminină – Mihaela Cârstoi, Rodica Drăguş, Ileana Hanganu şi Adina Tuţulan. Ulterior trei dintre aceste sportive au concurat şi la biatlon la JO Albertville 1992 şi Lillehammer 1994.

După 1990 liderul participărilor a fost sportivul din Gheorgheni, Zsolt Antal, cel care a fost prezent la 4 ediţii consecutive între 1994 şi 2006. Cel mai bun rezultat de după Revoluţie a fost reuşit la Vancouver 2010 când Paul Pepene şi Petrică Hogiu au terminat pe locul 17 la echipe, sprint. Paul Pepene va egala la Beijing 2022 recordul de participări la Jocuri al lui Zsolt Antal şi va deveni al doilea fondist cu 4 ediţii olimpice la activ.

• Zsolt Antal este sportivul român cu cele mai multe participări olimpice, 4 ediţii: Lillehamer 1994, Nagano 1998, Salt Lake City 2002, Torino 2006. Cel mai bun loc ocupat de el a fost poziţia 21 la Torino 2006 la echipe, sprint alături de Mihai Gârliceanu.

• Sportivii români au o singură prezenţă în Top 10 la Jocuri iar de două ori s-au clasat în primii 15.

• Primele participări ale unor schioare de fond din România la Jocuri au fost la ediţia Cortina 1956, Iuliana Şimon şi Ştefania Botcariu

• Ileana Hanganu-Ianoşiu e singura sportivă din România care a concurat la aceeaşi ediţie de Jocuri şi la schi fond şi la biatlon, la Albertville 1992. În total, ea a participat la trei ediţii de Jocuri, în 1988 la fond, 1992 la fond şi biatlon, în 1994 la biatlon.

• Mihaela Cîrstoi şi Adina Tuţulan au reprezentat România la schi fond la Calgary 1988 şi apoi la biatlon la Albertville 1992.

• Timea Sara-Lorincz va deveni la Beijing 2022 sportiva din România cu cele mai multe prezenţe în competiţiile olimpice de fond, 3 ediţii: Sochi 2014, Pyeongchang 2018 şi Beijing 2022.

• Paul Pepene va egala la Beijing 2022 recordul participărilor româneşti la competiţiile olimpice de schi fond, deţinut de Zsolt Antal, cu 4 ediţii consecutive.

PATINAJ VITEZĂ – Mihaela Hogaş (feminin 500 m, 1000 m). Antrenor – Bogdan Stănescu

Mihaela Hogaş, născută la 15 septembrie 1998, la Braşov, are în palmares un loc 3 la sprint echipe mixte internaţionale, un loc 17 la 500 m şi locul 24 la mass-start la Jocurile Olimpice de Tineret din 2016.

ROMANIA LA PATINAJ VITEZĂ LA JO

Participări – 9 ediţii: JO 80, JO 84, JO 92, JO 94, JO 98, JO 02, JO 06, JO 18, JO 22

Istoria olimpică a patinajului viteză din România a atins vârful performanţei la două ediţii de Jocuri, Albertville 1992 şi Lillehammer 1994. Ea se leagă de numele Mihaelaei Dascălu, cea mai bună sportivă română în această disciplină. Generaţia sa, şi a Ceraselei Hordobeţiu, domină topul rezultatelor olimpice deţinând primele 11 performanţe ale tricolorilor.

Începuturile acestei discipline în România au aparţinut însă bărbaţilor care au debutat Team Romania la Jocurile Olimpice de la Lake Placid 1980. Din 2006 până în 2018 românii nu au mai reuşit calificarea la Jocuri în condiţiile în care în ţara noastră nu există un patinoar pentru această disciplină. O româncă stabilită în Canda a reprezentat România la Pyeongchang 2018, Alexandra Ianculescu.

• Mihaela Dascălu este sportivul cu cele mai multe participări la Jocurile Olimpice, 3 ediţii: Albertville 1992, Lillehammer 1994, Nagano 1998 şi deţine cea mai bună clasare a unui român, locul 6 la 1000 m la JO Albertville 1992. Tot ea a terminat de două ori pe locul 8 la Lillehammer 1994.

• Sportivii români au terminat de 3 ori în top 10 la Jocuri şi de două ori au terminat în primii 15.

• Primii sportivi care au reprezentat România la Jocuri au fost Dezideriu Jenei, Andrei Erdely şi Vasile Coroş la Lake Placid 1980.

• Cea mai bună clasare a unui român în probele masculine îi aparţine lui Tibor Kopacz, locul 19 la 5.000 m, la Sarajevo 1984.

SANIE – Raluca Strămăturaru (feminin, ştafetă), Valentin Creţu (masculin, ştafetă), Marian Gîtlan, Darius Şerban (dublu masculin, ştafetă). Antrenori – Eugen Radu, Ioan Apostol; kinetoterapeut Ioan Piţa. Team Leader – Sorina Ţicu

Raluca Nicoleta Strămăturaru, născută la 22 noiembrie 1985, la Sinaia, are în palmaresul olimpic locul 21 la simplu la Vancouver 2010, locul 30 la simplu la Soci 2014, locul 7 la simplu şi locul 10 la ştafetă echipe la Pyeongchang 2018.

Valentin Creţu, născut la 9 septembrie 1989, la Sinaia, a început să practice sania de performanţă la Clubul Spotiv Orăşenesc Sinaia şi a debutat în întrecerile olimpice la vârsta de 21 de ani, la Vancouver. Legitimat la CSA Steaua Bucureşti, a obţinut primul rezultat notabil în 2013, la Campionatul Mondial U23 de la Altenberg – locul 5 la individual. În 2016, la Campionatul European de seniori de la Altenberg, a ocupat locul 18, la individual, performanţă reeditată la CE din Sigulda în 2021. A fost primul român care şi-a asigurat prezenţa în competiţia de sanie de la PyeongChang 2018. În 2019, la Campionatul Mondial de seniori de la Winterberg, s-a clasat pe locul 17 la individual.

Palmaresul său olimpic constă în locul 31 la simplu la Vancouver 2010, locul 29 la simplu la Soci 2014, locul 10 la ştafetă echipe şi locul 29 la simplu la Pyeongchang 2018.

Vasile Marian Gîtlan, născut la 21 ianuarie 1998, la Câmpina, are în palmares locul 4 la dublu şi locul 6 la ştafetă echipe la Jocurile Olimpice de Tineret din 2016.

Darius Lucian Şerban, născut la 10 septembrie 2002, la Câmpina, are în palmares locul 5 pe echipe mixte şi locul 17 la simplu la Jocurile Olimpice de Tineret din 2020.

ROMANIA LA SANIE LA JO

Participări – 12 ediţii : JO 80, JO 84, JO 88, JO 92, JO 94, JO 98, JO 02, JO 06, JO 10, JO 14, JO 18, JO 22

Adaptarea, perseverenţa şi curajul au compensat lipsa infrastructurii şi a unor materiale egale cu ale adversarilor şi au contribuit din plin la dezvoltarea acestei discipline în România odată cu introducerea ei în programul olimpic, la Jocurile de la Innsbruck 1964. Sania se află pe locul 3 la performanţă între disciplinele de iarnă din ţara noastră, după bob şi biatlon. Sportivii Team Romania au debutat în competiţiile olimpice la ediţia de la Lake Placid, din 1980. Rezultatele cele mai bune au fost obţinute după 1990.

Istoria acestei discipline în România se leagă de numele lui Ioan Apostol cel care a participat la cele mai multe ediţii de Jocuri dintre sănieri, 4 la număr, şi care are de două ori clasări în Top 10. Team România a fost la un pas de medalie la ediţia de la Albertville 1992 unde echipajul de dublu Ioan Apostol – Sorin Cepoi a terminat pe locul 4. De altfel, în istoria participărilor olimpice românii au obţinut cele mai bune clasări la masculin cu echipajele de dublu.

Fetele nu s-au lăsat mai prejos şi au reuşit să intre în top 10 la Jocuri. Raluca Strămăturaru a obţinut locul 7 la individual, la ediţia Pyeongchang 2018 ea a depăşit performanţa Gabrielei Haja de la JO Sarajevo 1984, aceasta a terminat pe locul 14. Prima participare însă pentru sportivele din România a fost consemnată la ediţia din 1980, de la Lake Placid, unde Elena Stan şi Maria Maioru au deschis seria prezenţelor tricolore.

• Ioan Apostol este sportivul cu cele mai multe participări la Jocurile Olimpice, 4 ediţii: Lake Placid 1980, Sarajevo 1984, Albertville 1992, Lillehammer 1994. La Beijing 2022 recordul său va fi egalat de către Raluca Strămăturaru şi Valentin Creţu, aceştia însă care vor întregistra 4 ediţii consecutive de Jocuri. Cu 3 ediţii îi urmează în clasament Liviu Cepoi.

• Sportivii români au reuşit de 4 ori să termine în Top 10 la Jocurile Olimpice şi de 5 ori în primii 15.

• 12 echipaje masculine au luat startul în competiţiile de dublu între 1980 şi 2018. România a lipsit de două ori de la startul acestei probe, la JO Calgary 1988 şi Sochi 2014. La trei ediţii au participat câte două echipaje masculine de dublu: Salt Lake City 2002, Torino 2006 şi Vancouver 2010.

• La feminin, 7 sportive tricolore au bifat cel puţin o participare la Jocuri: Elena Stan, Maria Maioru, Gabriela Haja, Livia Pelin, Corina Drăgan-Terecoasa – 2 ediţii, Adriana Turea, Raluca Strămăturaru – 4 ediţii.

• Cel mai bun loc ocupat de sportivă din România la această disciplină, Raluca Strămăturaru- locul 7 la Pyeongchang 2018.

• În proba pe echipe la ştafetă, introdusă în program la Sochi 2014, România a bifat locul 10 la Pyeongchang 2018.

BOB – Andreea Grecu (monobob, bob 2 feminin), Katharina Wick (bob 2 feminin); Mihai Tentea (bob 2 masculin, bob 4 masculin), Ciprian Daroczi (bob 2 masculin), Raul Dobre (bob 4 masculin), Cristian Radu (bob 4 persoane). Antrenori – Paul Neagu (feminin), Iulian Păcioianu (masculin); servicemen Mihai Păcioianu

Andreea Grecu, născută la 1 octombrie 1994, la Bucureşti, are în palmaresul olimpic locul 17 la bob două persoane la Soci 2014 şi locul 15 la bob două persoane la Pyeongchang 2018. De asemenea, Grecu a ocupat locul 6 la bob două persoane la Jocurile Olimpice de Tineret din 2012.

Katharina Wick, născută la 15 noiembrie 1996, la Unna, în Germania, a practicat timp de 12 ani atletismul de performanţă, după care a decis să se specializeze în bob şi sanie. A obţinut cetăţenia română în 2020 şi a fost legitimată la CSA Steaua Bucureşti. A înregistrat primul rezultat notabil pentru România în 2020 la Campionatul European de Juniori U23 – locul 4, la bob 2 persoane. În 2021, la Campionatul Mondial de seniori s-a clasat locul 8 bob 2 persoane, iar la Campionatul European de seniori a ocupat locul 5, tot la bob 2 persoane.

Nicolae Ciprian Daroczi, născut în 15 mai 1998, la Piteşti, este legitimat la CS Muscel Câmpulung. El a obţinut primul rezultat notabil în 2019, la Campionatul Mondial de Seniori de la Altenberg – locul 10 bob 2 persoane, iar 2020, la Campionatul European de seniori din Winterberg, s-a clasa pe locul 8, la bob 2 persoane. În 2021, a cucerit primele medalii: AUR la bob 2 persoane la Campionatul European de juniori U23 &26 de la Konigsse. În acelaşi an, tot la bob 2 persoane, au urmat AUR la U23, şi  BRONZ la U26, la Campionatul Mondial de Juniori de la St. Moritz. Are în palmaresul olimpic locul 18 la bob două persoane ocupat la Pyeongchang, în 2018.

Raul Constantin Dobre este născut în 8 aprilie 1996, iar Cristian Radu, născut în 21 decembrie 1996, la Bucureşti, şi are în palmares un loc 18 la ştafetă mixtă 4×400 m LA Jocurile Europene din 2019.

Mihai Cristian Ţentea, născut în 30 decembrie 1998, la Piteşti, a început să practice mai întâi atletismul, la vârsta de 12 ani, la CSM Piteşti, sub îndrumarea profesoarei Otilia Eşanu. La 17 ani, a fost remarcat de antrenorul de bob Iulian Pacioianu, de la Clubul Sportiv Câmpulung Muscel, care l-a selecţionat pentru bob. După două săptămâni de antrenamente pe uscat, la Câmpulung, a câştigat selecţia naţională pentru şcoala de pilotaj ale cărei cursuri le-a urmat la Innsbruck (Austria) sub îndrumarea profesorului Cezar Popescu. În 2016, a participat la Jocurile Olimpice de Tineret de la Lillehammer – prima sa competiţie oficială de anvergura, unde s-a clasat pe locul 4 la monobob.

În 2017, a participat în premieră la Campionatele Mondiale de seniori de la Konigsee (Germania), la 18 ani, fiind cel mai tanar pilot din competitie. A ocupat locul 34 la bob doua persoane, dar a primit ”Rookie Trophy”, o cupă enormă, transmisibilă, care i se oferă celui mai valoros tânăr pilot din lume. În istoria României, doar doi piloţi l-au mai primit acest trofeu – Ion Panţuru în 1964 şi Dragoş Panaitescu în 1972. În 2018, la Mondialele U23, de la St. Moritz a cucerit prima sa medalie –  argint, la bob doua persoane, alături de împingătorul Ciprian Daroczi.

A făcut parte din Echipa Olimpică a României care a participat la Jocurile Olimpice  PyeongChang 2018. A fost cel mai tânăr pilot din competiţia olimpică de bob, unde a luat startul la bob doua persoane împreună cu acelaşi Ciprian Daroczi pe post de împingător.

Palmaresul său olimpic constă în locul 18 la bob două persoane la Pyeongchang 2018. În 2016, la Jocurile Olimpice de Tineret, a ocupat locul 4 la monobob.

ROMANIA LA BOB LA JO

Participări – 20 ediţii: JO 28, JO 32, JO 36, JO 56, JO 64, JO 68 (bronz), JO 72,

JO 76, JO 80, JO 84, JO 88, JO 92, JO 94, JO 98, JO 02, JO 06, JO 10, JO 14, JO 18, JO 22

Este cea mai performantă disciplină sportivă de iarnă din România. Singura care a adus o medalie pentru Team Romania, bronz la Grenoble 1968, prin Ion Panţuru – Nicolae Neagoe. Tot de la bob vin şi primele două titluri olimpice de tineret, câştigate în 2020, la Lausanne, de către Georgeta Popescu şi Andrei Nica, la monobob.

Tradiţia a început odată cu primele două ediţii de iarnă interbelice la care au participat boberii români şi a continuat până în zilele noastre. Îndemânarea şi pasiunea, forţa şi inventivitatea românilor au compensat de cele mai multe ori lipsa unor materiale performante. După ce pârtia de la Sinaia a fost ”abandonată”, românii s-au pregătit în exil dar au menţinut această disciplină în elita mondială.

Titlurile europene şi mondiale câştigate în ultimii 2 ani la juniori şi tineret de echipajele conduse de pilotul Mihai Tentea aduc speranţă pentru bobul românesc.

Fetele şi-au făcut şi ele loc în istoria acestei discipline acum un deceniu şi încearcă acum să rescrie istoria olimpică a bobului românesc. După un titlu mondial la tineret, fetele şi-au făcut debutul în lumea olimpică la Vancouver 2010 şi de atunci nu au lipsit de la nicio ediţie.

Prima medalie importantă la seniori a fost câştigată de bobul condus de Andreea Grecu, împingătoare Ioana Gheorghe, care a adus României o medalie de argint la Campionatele Europene de seniori în 2020.

• Ion Panţuru este cel mai titrat bober român, are un bronz olimpic şi a participat la 4 ediţii de JO consecutive, de la Innsbruck 64, la Innsbruck 76

• Boberii români au fost de 12 ori în top 10 şi de 16 ori au terminat în primii 15 la Jocurile Olimpice

• 26 de echipaje masculine de bob 2 persoane şi 17 echipaje masculine de bob 4 persoane au concurat la JO pentru România

• Primul echipaj feminin românesc a debutat la Salkt Lake City 2002, Erika Kovacs-Maria Spirescu, locul 15. La Vancouver 2010, Carmen Radenovici-Alina Savin au terminat şi ele pe locul 15

• 3 echipaje feminine de bob 2 persoane au concurat la JO pentru România

• Andreea Grecu are cele mai multe prezenţe la JO pentru sportivele din Team Romania: Sochi 2014, Pyeongchang 2018 şi Beijing 2022

BIATLON – Natalia Ushkina (individual, sprint, urmărire – feminin), George Colţea (sprint, individual, urmărire – masculin). Antrenori – Vasile Gheorghe, Cristian Moşoiu, kinetoterapeut – Czont Attila.

Natalia Ushkina, născută în 7 septembrie 1996, la Potma, în Republica Moldova, până la vârsta de 14 ani a practicat schiul alpin, după care, la sfatul antrenorilor, s-a îndreptat spre biatlon. Primul succes l-a obţinut în 2015, la vârsta de 19 ani, când a câştigat cea dintâi medalie – ARGINT la Campionatul Mondial de juniori de la Minsk, cu ştafeta de biatlon a Rusiei. În 2017, tot sub culorile Rusiei, a cucerit AUR în proba de urmărire, la Campionatul Mondial de biatlon pe role pentru juniori.

În sezonul 2020-2021, la ultima participare în Campionatul Naţional de biatlon al Rusiei a cucerit 3 medalii de AUR, 2 ARGINT şi 1 BRONZ. Din 2021, a fost legitimată la Clubul Spotiv Dinamo şi a reprezentat România la Jocurile Olimpice Beijing 2022.

George Marian Colţea, născut în 17 mai 2000, la Zărneşti, are în palmares locul 9 la ştafetă mixtă 2×6 km + 2×7,5 km, locul 39 la 7,5 km sprint şi locul 29 la 10 km urmărire la Festivalul Olimpic al Tineretului European, în 2017.

ROMANIA LA BIATLON LA JO

Participări – 14 ediţii: JO 64, JO 68, JO 72, JO 76, JO 84, JO 92, JO 94, JO 98, JO 02, JO 06, JO 10, JO 14, JO 18, JO 22

Demonstrativ – patrulă militară, 2 ediţii: JO 28, JO 48

Biatlonul românesc a ţintit un loc între cele mai performante discipline de iarnă din România şi a ajuns să fie pe podium, după bob. Începutul acestei discipline este legat de participările reprezentanţilor Armatei Române încă de la prima ediţie la care patrula militară – strămoşul biatlonului – a bifat prezenţa la JO Saint Moritz 1928. Oficial, biatlonul figurează în programul olimpic de la ediţia Squaw Valley 1960.

La masculin, România a fost de 4 ori în top 10 la Jocuri iar cea mai valoroasă performanţă a fost obţinută la prima ediţie la care tricolorii au luat startul în competiţia olimpică. Gheorghe Vilmoş, a terminat pe locul 5 în proba individuală la Innsbruck 1964. Ştafeta masculină a fost la Grenoble 1968, în componenţa Gheorghe Cimpoia, Constantin Carabela, Nicolae Bărbăşescu şi Gheorghe Vilmoş, pe un onorant loc 7. A urmat apoi generaţia generaţia lui Gheorghe Gârniţă, singurul medaliat mondial al acestei discipline, argint la Minsk 1974, care a menţinut biatlonul masculin românesc în primele 10 ştafete participante la Jocuri, la ediţiile din Sapporo 1972 şi Innsbruck 1976.

Biatlonul feminin şi-a câştigat însă popularitatea după anii 90 şi a devenit în scurt timp, odată cu generaţiile construite în jurul Evei Tofalvi, o disciplină nelipsită de la Jocuri pentru Team Romania.

De la prima ediţie la care a fost introdusă în programul Jocurilor, Albertville 1992, această disciplină a avut la start sportive din România la toate ediţiile care i-au urmat. De două ori ştafetele tricolore au terminat competiţia pe locul 10, la Albertville 1992 şi Vancouver 2010.

• Eva Tofalvi este sportiva cu cele mai multe participări olimpice la disciplinele de iarnă, 6 ediţii: Nagano 1998, Salt Lake City 2002, Torino 2006, Vancouver 2010, Sochi 2014 şi Pyeongchang 2018.

• Sportivii români au fost de 6 ori în Top 10 la Jocurile Olimpice şi de 5 ori au terminat în primii 15.

• România este una dintre primele naţiuni care a participat la probele demonstrative ale patrulei militare, primii au fost la JO Saint Moritz 1928: Lt. Ion Zărnescu, Plt. Ioan Rucăreanu, Sld. Constantin Pascu, Sld. Toma Calista – locul 8 la ştafetă.

• Gheorghe Vilmoş deţine cel mai bun loc ocupat vreodată de un biatlonist român la Jocuri: locul 5, JO Innsbruck 1964

• Cele mai bune performanţe olimpice ale fetelor sunt cele două locuri 10 la ştafetă obţinute la ediţiile din Albertville 1992 şi Vancouver 2010.

• Eva Tofalvi deţine cea mai bună clasare pentru România în probele individuale, locul 11 la proba individuală de 15 km, la Nagano 1998 şi Vancouver 2010.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here