Migranții nu au provocat deficitul și nici nu au prejudiciat sectorul bancar și nici nu au făcut din datoria publică italiană una dintre cele mai mari din lume și nici nu au făcut ca Italia să nu fie guvernabilă. Problema rezidă în populism.
Recenta criză politică din Italia merită o reflectare atentă din cel puțin două motive: criza în sine și rolul (nou) pe care Italia îl va juca în mod inevitabil în Uniunea Europeană (UE) în perioada post-Brexit.
Criza politică italiană a fost declanșată de numeroase evenimente, s-a acutizat în cazul Open Arms și a fost concretizată prin moțiunea de cenzură depusă de ministrul de interne Salvini (Liga, de extremă-dreapta), care l-a determinat pe primul-ministru Conte să-şi prezinte demisia președintelui Mattarella.
Strategia lui Salvini a fost întotdeauna clară: răsturnarea guvernului, provocarea alegerilor și creșterea ponderii sale politice.
De această dată, PR-ul său Morisi s-a înşelat și totul i-a mers prost lui Salvini, care nu va face parte din noul guvern. Cel puțin deocamdată. Aparent, criza politică s-a datorat din nou migranților, care solicită coastele europene, în special pe cele din Italia, Grecia și Spania.
Incapacitatea UE de a elabora măsuri eficiente pentru rezolvarea treptată a acestei probleme complexe deschide o cale fertilă populismului.
Se aşteaptă ca noua echipă a UE să aibă o viziune diferită asupra problemei și să găsească, inevitabil, soluții. Drama umanitară a migranților care doresc să vină în Europa trebuie să depășească centrele de primire.
În acelaşi mod, problema migranților nu poate fi lăsată în seama unei sau a două țări, deoarece criza migranților trebuie să reprezinte o problemă a tuturor.
[…] JORNAL ECONÓMICO: Greșeala lui Salvini. Totul i-a mers prost […]