Inspecţia Judiciară (IJ) a început cercetarea disciplinară pentru exercitarea funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă faţă de judecătorul Costin Andrei Stancu de la Curtea de Apel Piteşti, cel care a declarat nelegală Secţia Specială (SIIJ) din perspectiva dreptului european, după decizia Curţii de Justiţie a UE din 18 mai 2021. Inspectorul desemnat cu verificările are mandat nul.
IJ îl acuză pe judecătorul Costin Andrei Stancu că nu s-ar fi rezumat să analizeze doar plângerea privind durata prea mare a cercetărilor într-un dosar al SIIJ, ci şi-a permis să spună că dosarul trebuie trimis altui parchet competent din moment ce SIIJ ar fi – în lumina deciziei CJUE – o structură de parchet contrară dreptului UE, potrivit unui document al IJ consultat şi citat de jurnalistul Virgil Burlă pe presshub.ro.
În dosarul disciplinar citat i se impută magistratului Costin Andrei Stancu de la CA Piteşti că ”preia alte statuări ale Curţii (CJUE – n.r.), cărora le atribuie semnificaţia clară a incompatibilităţii legislaţiei naţionale de înfiinţare a SIIJ cu prevederile TUE (Tratatul privind UE – n.r.) şi ale Deciziei 2006/928 (decizia Comisiei Europene prin care României i-a fost impus MCV în domeniul justiţiei – n.r.) şi, în consecinţă, apreciază că trebuie înlăturate de la aplicare prevederile art. 88 cuprinse în legea 304/2004 privind organizarea judiciară (articolul privind înfiinţarea SIIJ – n.r.)” şi că ”a justificat soluţia pe hotărârea CJUE, apreciind că aceasta ar fi statuat fără dubiu că dispoziţiile de înfiinţare şi funcţionare a SIIJ contravin art. 2 şi art 19 al doilea paragraf TUE şi Deciziei 2006/928”.
Inspectorul desemnat cu verificările are mandat nul
Inspectorul desemnat cu verificările are mandat nul, din moment ce a fost numit chiar în perioada interimatului nelegal în care Lucian Netejoru a fost numit şeful IJ.
Potrivit unor surse citate de jurnalistul Virgil Burlă, inspectoarea care-l anchetează pe judecătorul Costin Andrei Stancu de la Curtea de Apel Piteşti este Silvia Georgiana Ignat. Ea a fost numită de Netejoru în funcţie pe 8 aprilie 2019, chiar în timpul interimatului declarat nelegal de CJUE. Judecătorul Lucian Netejoru a ocupat funcţia de inspector-şef interimar al IJ în perioada 1 septembrie 2018 – 15 mai 2019.
Surse din magistratură au declarat pentru presshub.ro că din moment ce prevederile dreptului Uniunii Europene îndepărtează de la aplicare dispoziţiile contrare din dreptul naţional, adică OUG nr. 77/2018 privind numirea interimară a inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare, aceasta nu se va mai aplica, din cauza contrarietăţii cu dreptul UE. Astfel, toate actele emise în perioada interimatului de Netejoru, adică regulamentele ori actele de numire în funcţie a unor inspectori, inclusiv a Georgianei Ignat, sunt nule, a explicat procurorul militar Bogdan Pîrlog, co-preşedinte al Asociaţiei Iniţiativa pentru Justiţie.
Raportul MCV din 2021 arată că „anii 2018 şi 2019 au fost marcaţi de controverse cu privire la abordarea CSM faţă de funcţia de inspector-şef, întrucât CSM a prelungit efectiv durata mandatului inspectorului-şef în exerciţiu, în pofida controverselor legate de o prelungire provizorie, sub forma interimatului, pe baza unei ordonanţe de urgenţă a guvernului. Curtea de Justiţie a UE a fost sesizată cu o cerere de decizie preliminară privind compatibilitatea cu articolul 2 şi cu articolul 19 alineatul (1) din TUE a competenţei guvernului de a efectua în cadrul Inspecţiei Judiciare numiri interimare în funcţii de conducere responsabile cu desfăşurarea procedurilor disciplinare împotriva judecătorilor şi a procurorilor”.
Mai mult, „în hotărârea din 18 mai 2021, CJUE a statuat că o reglementare naţională nu poate să dea naştere unor îndoieli cu privire la faptul că prerogativele unui organ judiciar însărcinat cu efectuarea cercetărilor disciplinare şi cu exercitarea acţiunii disciplinare împotriva judecătorilor şi a procurorilor ar putea fi utilizate ca instrument de presiune asupra activităţii respectivilor judecători şi procurori sau de control politic al acestei activităţi. Curtea a statuat că o reglementare naţională este de natură să dea naştere unor astfel de îndoieli atunci când are ca efect, fie şi cu titlu provizoriu, să permită guvernului statului membru în cauză să facă numiri în funcţiile de conducere ale organului care are misiunea de a efectua cercetările disciplinare şi de a exercita acţiunea disciplinară împotriva judecătorilor şi a procurorilor cu încălcarea procedurii ordinare de numire prevăzute de dreptul naţional.
Astfel, hotărârea reconfirmă scopul recomandării din 2018. Autorităţile care supraveghează Inspecţia Judiciară, în special CSM, vor trebui să ţină seama în mod corespunzător de hotărâre, şi în lumina preocupărilor repetate exprimate cu privire la activitatea Inspecţiei Judiciare”, se mai arată în raportul MCV.
