Procurorii DIICOT au trimis în judecată doi români şi doi cetăţeni kazahi, care au avut funcţii de conducere în cadrul companiei Rompetrol, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, informează Agerpres.ro.
Conform portalului instanţelor, este vorba de Dmitriy Grigoryev (fost vicepreşedinte şi Chief Financial Officer al Rompetrol Group), Zhakenov Askar (fost Chief Information Officer al Rompetrol Group), Vitalie Burcă şi Ovidiu Ciocodeică.
Potrivit unor surse, în acest caz a fost implicat şi fostul finanţator al clubului Dinamo Cristian Borcea, însă el a scăpat de acuzaţiile de evaziune fiscală şi spălare de bani, după ce procurorii au fost nevoiţi să aplice deciziile Curţii Constituţionale privind prescrierea faptelor. De asemenea, Borcea a achitat o parte din prejudiciu.
De altfel, alţi 31 de inculpaţi din acest dosar au scăpat din acelaşi motiv.
DIICOT susţine că, în intervalul ianuarie 2010 – octombrie 2013, trei dintre inculpaţi împreună cu alte persoane au constituit, respectiv au sprijinit un grup infracţional organizat în scopul comiterii infracţiunilor de trafic de influenţă, evaziune fiscală şi spălarea banilor.
În vederea obţinerii unor sume de bani provenind din comiterea infracţiunii de trafic de influenţă (constând în pretinderea unor sume de bani pentru menţinerea sau plata contractelor, derularea în condiţii avantajoase sau încheierea de noi contracte de către societăţile beneficiare cu grupul din industria petrolieră), au fost create două circuite fictive de tranzacţionare (dezvoltate în jurul unui nucleu comun de societăţi/persoane).
Astfel, în vederea disimulării provenienţei reale a sumelor de bani transferate, membrii grupării au determinat înregistrarea în contabilitatea societăţilor comerciale beneficiare a unor cheltuieli nereale (contracte fictive de prestări servicii, comision/intermediere, achiziţii nereale etc.), fapt ce a determinat denaturarea (reducerea) masei impozabile (prin înregistrarea în contabilitate de cheltuieli fictive) cu consecinţa sustragerii de la plata unor taxe şi impozite către bugetul de stat.
După obţinerea sumelor de bani, acestea au fost supuse unui amplu proces de spălare prin utilizarea unor circuite financiare de tip „suveică”, la capătul cărora sumele rulate în „cascadă” au fost fracţionate şi apoi retrase în numerar sau transferate în conturi bancare externe, în vederea obţinerii beneficiilor ilicit, suma totală supusă procesului de spălare fiind în cuantum de 87.125.818.
În cadrul acestui dosar s-a constituit parte civilă Ministerul Finanţelor Publice – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală cu suma de 39.457.199.
Pe parcursul urmăririi penale, din prejudiciul total cauzat bugetului de stat prin derularea circuitelor evazioniste în cuantum final de 37.946.779 lei, a fost recuperată (prin plăţi directe în contul Trezoreriei Statului sau prin compensarea obligaţiilor fiscale) suma totală de 19.180.278 lei.
Prin rechizitoriu, s-a solicitat menţinerea măsurilor asiguratorii dispuse faţă de inculpaţii trimişi în judecată şi obligarea acestora la plata unor cheltuieli judiciare în cuantum de 360.000 lei.
În cauză a fost dispusă disjungerea şi continuarea cercetărilor faţă de un inculpat (localizat în prezent pe teritoriul Federaţiei Ruse), căruia nu i-a putut fi adusă la cunoştinţă încadrarea juridică finală reţinută în sarcina sa.
Prin rechizitoriu, s-a dispus şi clasarea cauzei faţă de 32 de inculpaţi persoane fizice pentru săvârşire infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi spălare a banilor şi faţă de 26 de inculpaţi sub aspectul comiterii infracţiunilor de trafic de influenţă şi cumpărare de influenţă, întrucât sunt împlinite termenele generale de prescripţie a răspunderii penale (conform deciziei Curţii Constituţionale nr. 358/26.05.2022).
Pe parcursul urmăririi penale, 6 dintre inculpaţii faţă de care s-a dispus clasarea au achitat cheltuieli judiciare aferente urmăririi penale în cuantum de 180.000 de lei.
Dosarul a fost înaintat spre competentă soluţionare Tribunalului Bucureşti.
În anul 2018, în acest caz au fost efectuate ample percheziţii care îl vizau pe fostul finanţator al clubului Dinamo Cristian Borcea, dar şi foşti şefi din Rompetrol Group.
Grupul infracţional organizat era constituit din Vitalie Burcă, Dmitriy Grigoryev (fost vicepreşedinte şi Chief Financial Officer al Rompetrol Group) şi Sergey Vassilyev, activitatea acestuia fiind sprijinită de Zhakenov Askar (fost Chief Information Officer al Rompetrol Group), Marius Andrei Jubleanu, Victor Andrei Maria, Dumitraş Ruslan şi Valeriu Muntean.
În mecanismul evazionist erau implicaţi şi reprezentanţii societăţilor beneficiare (care aveau relaţii contractuale cu firme din grupul Rompetrol), printre care Stelian Fottu, Marius Emilian Tulea, Cristian Borcea, Dragoş Mădălin Gâdoiu, Cornel Vintilă, Corneliu George Gâdoiu, Augustin Constantin Oancea, George Alexandru Oancea, Cezar Florin Golumbeanu, Robert Florin Cristea, Dumitru Cilibia, Serghei Antonevici, Mihai Bătrânu, Viorel Gheorghe Constantinescu, Dumitru Ciocodeică, Vasile Bogdan Mihail, Florin Eugen Cârligea, George Cristian Barbu, Daniel Dumitru Feraru, Valentin Neculae, Georgian Roberto Roşu, Daniel Constantin Oancea şi Cătălin Nicolae Păunescu.
Aceştia sunt suspectaţi că, prin intermediul societăţilor comerciale pe care le deţineau, au încheiat în scop evazionist contracte fictive printr-un circuit de tranzacţionare, disimulând transferul banilor, care ulterior (din dispoziţia lui Dmitriy Grigoriev, Sergey Vassilyev şi Vitalie Burcă) erau rulate succesiv „în cascadă” prin alte circuite financiare fictive, în scopul spălării şi în final al obţinerii sumelor respective.
În urma verificărilor efectuate de DIICOT a rezultat că societăţile comerciale controlate de către Vitalie Burcă, Dmitriy Grigoryev şi Sergey Vassilyev, care aveau un comportament fiscal disimulat de tip fantomă, ar fi facturat în mod fictiv anumite achiziţii şi prestări servicii şi către alte societăţi comerciale.
În lanţul evazionist ar fi fost folosite pe mai multe paliere societăţi comerciale cu un comportament fiscal disimulat de tip fantomă, iar sumele de bani erau transferate succesiv prin conturile respectivelor societăţi, în scopul spălării acestora.
