Kelemen Hunor, liderul UDMR, îl descrie pe preşedintele PNL, Ilie Bolojan, drept un om cu rezistenţă remarcabilă la atacuri, subliniind că ştia înainte ca Bolojan să devin prim-ministru că acesta este „încăpăţânat”, relatează News.ro.
Kelemen Hunor a fost întrebat sâmbătă, în emisiunea Insider Politic, difuzată de Prima Tv, cum l-ar descrie pe Ilie Bolojan într-un singur cuvânt.
„Extrem, extrem de rezistent la toate atacurile. Astăzi asta aş spune.Că în ultima perioadă am văzut ce s-a întâmplat şi rezistă, extrem de rezistent. Nu am avut aşteptări de niciun fel, ştiam că este un om încăpăţânat, ştiam ce ştiam înainte de a ajunge el în Bucureşti. Noi am mai interacţionat şi când era secretar general al Guvernului şi după. Dar are o rezistenţă uriaşă”, a răspuns Kelemen Hunor.
Acesta a refuzat că comenteze situaţia din interiorul partidului condus de Ilie Bolojan, argumentând că nu vrea să discute despre Partidul Naţional Liberal, nici de USR şi nici de PSD.
„E treaba fiecărui lider de a ţine partidul, formaţiunea politică într-o anumită direcţie. Nu am urmărit şi nu urmăresc partidele politice, asta e treaba jurnaliştilor, analiştilor şi a celor care sunt membri în PNL sau în PSD sau în USR sau în cazul nostru, în UDMR”, a argumentat Kelemen Hunor.
Kelemen Hunor admite că Guvernul a deschis „prea multe fronturi de luptă”: Eu înţeleg dorinţa de a rezolva cât mai repede problemele cele mai grave, legate de buget,finanţe, dar nu poţi să treci peste suportabilitatea societăţii
Preşedintele UDMR, Kemen Hunor, afirmă că actualul guvern a deschis prea multe „fronturi” în ceea ce priveşte încercările de a reduce deficitul bugetar, iar multele măsuri luate au făcut ca oamenii din clasa de mijloc să ajungă „la limită” în ceea ce priveşte sentimentele legate de nivelul de trai, fapte confirmate şi prin cifre.
„Acest guvern are un spaţiu de manevră relativ scăzut. Şi acest spaţiu nu va creşte în 2026. Fiindcă, vrem, nu vrem, trebuie să recunoaştem că deficitul în continuare este mare. Îndatorarea României este foarte mare. Sumele ce trebuie plătite înapoi, şi aici vorbim de dobânzi, că nu baza ne omoară, dacă îmi permiteţi această afirmaţie, ci dobânzile mari, uriaşe, înseamnă o problemă în acest an. Peste 10 miliarde, 12 miliarde de euro e o sumă foarte mare pentru România. (…) Deci, spaţiul de manevră e foarte mic şi asta se simte în societate. Şi fiecare om politic, fiecare partid politic, din acest punct de vedere, sigur că reacţionează şi la ce simte şi cu ce se întâlneşte în fiecare zi, când iese pe stradă, când se întâlneşte cu oameni, când vorbeşte cu oameni. Şi, probabil, că asta şi la PNL, şi la PSD, şi la noi, şi, probabil, şi la USR se simte”, spune Kelemen Hunor în emisiunea Indier Politic, la Prima Tv.
Acesta admite că premierul Bolojan „a deschis prea multe fronturi de luptă”, Kelemen amintind că a atras atenţia, imediat după formarea coaliţiei, asupra faptului că partidele din Guvern nu trebuie să deschidă mai multe fronturi decât pot gestiona.
„Este o logică elementară, nu numai în politică, în orice domeniu, în politică şi mai mult, că lucrezi cu toată societatea şi, mai ales când eşti în guvern, atunci ai o responsabilitate pentru toată societatea şi când deschizi foarte, foarte multe fronturi, la un moment dat te trezeşti că nu mai stă nimeni în spatele tău. Deci, da, au fost deschise foarte multe fronturi, undeva eu înţeleg dorinţa de a rezolva cât mai repede problemele cele mai grave, legate de buget, legate de finanţe, dar nu poţi să treci peste suportabilitatea societăţii. Adică poţi să treci cu riscul de a pierde tot”, spune liderul formaţiunii maghiare, arătând că oamenii, cu excepţia celor bogaţi, sunt „la limită” în ceea ce priveşte suportabilitatea.
„Se simte. Deja, ce se vede pe cifre, acum nu vorbim de sentimente, că sentimentele arată şi mai rău, fiindcă omul are un sentiment că pierde în fiecare zi, pierde în fiecare săptămână”, spune Kelemen Hunor.
Kelemen Hunor explică dinamica din coaliţie, din punctul de vedere al UDMR: Nu dau sfaturi, exprim puncte de vedere şi argumentez. În momentul deciziei, am o forţă relativ mică
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a vorbit despre relaţile pe care le are cu liderii din interiorul coaliţiei de guvernare, el arătând că în discuţiile din coaliţie nu dă sfaturi, ci exprimă puncte de vedere pe care le argumentează. „Eu, indiferent ce spun, până la urmă, în momentul votului, în momentul deciziei, am o forţă relativ mică”, spune Kelemen.
Liderul UDMR spune că nu îi dă sfaturi prim-ministrului, el argumentând că „nu aşa e relaţia într-o coaliţie”.
„Eu spun ce cred despre ce se întâmplă şi, sigur, dacă sunt ascultat şi argumentez de fiecare dată şi în şedinţele de coaliţie, şi în întâlnirile bilaterale, eu încerc să argumentez dacă spun ceva. Dacă acceptă colegii mei, e bine. Dacă nu acceptă, n-am ce face. Oricum, într-o coaliţie, indiferent dacă ai dreptate sau nu ai dreptate, eu tot 7% am, sau în coaliţie 10%. Deci eu, indiferent ce spun, până la urmă, în momentul votului, în momentul deciziei, am o forţă relativ mică. Sigur, avem discuţii şi bilaterale. Eu mă întâlnesc separat şi cu Ilie Bolojan, mă întâlnesc şi cu Sorin Grindeanu şi discutăm şi între patru ochi, dar nu e vorba de a da sfaturi. Spun ce cred eu, cum văd eu lucrurile, atâta îmi permit. Şi asta e relaţia între noi într-o coaliţie”, a afirmat Keleman Hunor sâmbătă, la Prima Tv.
Acesta spune că partidele din coaliţie nici nu vor iniţia şi nici nu vor vota o moţiune de cenzură, prin urmare, depinde doar de PNL dacă Ilie Bolojan rămâne în fruntea Guvernului.
„Depinde de Partidul Naţional Liberal. Dacă Partidul Naţional Liberal susţine, sigur că da.Coaliţia nu iniţiază moţiunile de cenzură, asta ar însemna sfârşitul coaliţiei, nu votează moţiunile de cenzură iniţiate de altcineva şi asta înseamnă că acest guvern, în frunte cu Ilie Bolojan, merge, funcţionează mai departe. Eu am mai spus că depinde doar de PNL”, a mai declarat Kelemen Hunor în emisiunea Insider Politic.
În ceea ce priveşte zvonurile potrivit cărora chiar PNL ar vrea, de fapt, un alt prim-ministru, liderul UDMR spune că a citit „comentarii în presă” pe acest subiect dar că informaţia nu este confirmată.
Preşedintele UDMR, despre rămânerea în coaliţie: Tot timpul există această întrebare – Până când poţi să mergi într-un guvern, într-o coaliţie, unde e limita? Dar la noi, în acest moment, această discuţie nu există
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, afirmă că în interiorul partidului pe care îl conduce nu au fost purtate discuţii despre o eventuală ieşire a formaţiunii din coaliţia aflată la guvernare. „Când există o astfel de discuţie, trebuie să dai şi un răspuns la următoarea întrebare: Ok, şi ce faci a doua zi? Şi acolo trebuie să spui ceva. Trebuie să fie o chestiune coerentă”, spune liderul UDMR.
„Noi nu am deschis acest subiect la noi. Nu există astfel de discuţii în acest moment”, a afirmat Kelemen Hunor, la Prima Tv, întrebat dacă formaţiunea al cărei lider este face calcule cu privire la rămânerea în coaliţia de guvernare.
Acesta admite că majorarea taxelor locale a creat unele „turbulenţe” în zone locuite majoritar de către etnici maghiari, admiţând că „povara e foarte mare pe oameni”.
„Povara e foarte mare pe oameni şi acest lucru trebuie să înţelegem şi trebuie să încercăm să găsim soluţii cât mai bune şi cât mai rapide. Dar noi nu am deschis acest subiect. Sigur, dacă mă întrebaţi aşa, teoretic, tot timpul există această întrebare: până când poţi să mergi într-un guvern, într-o coaliţie, unde e limita? Dar la noi, în acest moment, această discuţie nu există. Când există o astfel de discuţie, trebuie să dai şi un răspuns la următoarea întrebare: ok, şi ce faci a doua zi? Şi acolo trebuie să spui ceva. Trebuie să fie o chestiune coerentă. Sigur, în momentul în care e decizia ta. Când e decizia altora şi te împing în afara coaliţiei, e o altă discuţie. Dar noi nu discutăm în acest moment aceste aspecte. Eu nu spun că nu vom ajunge la un moment dat şi la o astfel de discuţie, dar nu acum”, a adăuat liderul UDMR.
Kelemen Hunor: După rotativă, Guvernul a îndatorat România peste măsură. Măcar dacă ar fi cîştigat alegerile. Ăsta e preţul astăzi pe care noi plătim pentru greşelile de atunci
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, afirmă că România plăteşte acum greşelile făcute de Guvern după rotativa în urma căreia Marcel Ciolacu a preluat funcţia de prim-ministru. Kelemen Hunor spune că, indiferent de declaraţiile politice făcute la televizor, fiecare ministru, indiferent de formaţiunea politică din care face parte, este autorul deciziilor pe care el însuşi le ia, în funcţia pe care o deţine.
Kelemen Hunor admite că Guvernul instalat la Palatul Victoria după rotativa în urma căreia Marcel Ciolacu a preluat funcţia de prim-ministru „a îndatorat România peste măsură”.
„Şi înainte, sigur că erau probleme, dar, la un moment dat, noi am redus deficitul. Noi, când am plecat din guvern, deficitul era la 5,2%, dacă nu mă înşel şi de acolo s-a urcat la aproape 10%. Şi, sigur, putem spune că era an electoral şi an preelectoral, dar, totuşi, acum plătim acele greşeli făcute în acea perioadă de un an şi jumătate. Dacă măcar ar fi câştigat alegerile. (…) Au făcut aşa, dacă ne uităm din 2026 înapoi, ceea ce nici astăzi eu nu am cum să înţeleg cum era în ziua votului, să dai şi lui Simion, să dai şi lui Georgescu, să recunoşti după aceea, să nu recunoşti, să… Mă rog, acolo era o confuzie totală. Ăsta e preţul astăzi pe care noi plătim pentru greşelile de atunci”, spune Kelemen Hunor, amintind că unii dintre liderii PSD au vorbit public despre faptul că au dat voturi altor candidaţi şi sublinind că UDMR nu a avut niciodată astfel de înţelegeri cu nimeni.
Întrebat dacă nu consideră bizar faptul că acum Marcel Ciolacu dă lecţii de economie la televizor, preşedintele UDMR a răspuns: „Mă rog, asta e România, acum ce să vă spun?”
Kelemen Hunor spune că PSD este la guvernare, nu în opoziţie, considerând că ieşirile critice ale unor social-democraţi la adresa guvernului din care partidul lor face parte sunt parte a unei strategii politice.
„Asta e o chestie de tactică politică până la urmă.(…) Poţi să spui ce vrei dimineaţă la prânz, dar seara când pleci de la birou şi ai semnat hârtile, ministru PSD, ministru PNL, ministrul USR sau UDMR eşti, deci deciziile sunt ale tale”, subliniază Kelemen.
Kelemen Hunor, despre PSD şi USR: Se suportă mult mai bine decât vă închipuiţi
Kelemen Hunor, liderul UDMR, dezvăluie că discuţiile din interiorul coaliţiei de guvernare nu sunt nici pe departe la fel de aprinse cum poate părea din declaraţiile publice făcute în mass media sau pe reţelele de socializare de unii dintre membrii formaţiunilor politice care compun guvernul. În ceea ce priveşte PSD şi USR, Kelemen spune că se „suportă mult mai bine” decât publicul îşi poate închipui.
„PSD şi USR se suportă în şedinţele de coaliţie?” a fost întrebat Kelemen Hunor, în emisiunea Insider Politic, la Prima Tv.
Răspunsul liderului UDMR poate fi surprinzător pentru cei care urmăresc criticile constante pe care membrii celor două formaţiuni şi le aduc în spaţiul public.
„Mult mai bine decât vă închipuiţi dumneavoastră. Nu degeaba a zis Grindeanu că PSD-ul se găseşte în USR. Era ironic el, când zis, dar…”, a răspuns Kelemen Hunor.
În ceea ce priveşte atmosfera în coaliţia de guvernare, Kelemen spune că „depinde de ce vrei să vezi”.
„Dacă stai la şedinţa coaliţiei şi asculţi ce se întâmplă acolo, pare ok. Dacă te uiţi la televizor după şedinţa de coaliţie şi te uiţi doar la declaraţii, ai impresia că arde casa. E o realitate nu chiar paralelă, dar suprapusă oricum. Deci, dacă mă gândesc la şedinţele de coaliţie, acolo toată lumea încearcă să găsească o soluţie şi încercăm să apropiem punctele de vedere de foarte multe ori diferite, dar dacă mă uit doar la ce apare în presă sau mai ales pe social media, atunci vai de capul meu”, a explicat Kelemen Hunor.
Kelemen: Nu Statele Unite au nevoie de România, România are nevoie, din punct de vedere al securităţii, de Statele Unite. Nicuşor Dan a procedat corect
Kelemen Hunor, liderul UDMR, este de părere că preşedintele Nicuşor Dan a procedat „absolut corect” atunci când a decis să participe la Consiliul Păcii iniţiat de Donald Trump, el arătând că „nu Statele Unite au nevoie de România”, ci ”România are nevoie, din punct de vedere al securităţii noastre, de Statele Unite”. ” „Poţi să te ridici de la masa la care te-ai aşezat. De la masa la care nu te-ai aşezat, nu ai posibilitate de a te ridica dacă nu îţi place ceva”, a argumentat liderul UDMR.
Kelemen Hunor afirmă că, dacă ar fi fost consilierul preşeidntelui Nicuşor Dan, i-ar fi recmandat acestuia „din primul moment” să meargă la Washington pentru întâlnirea cu Donald Trump, în pofida faptului că unii dintre cei care l-au votat pe preşedinte contestă decizia acestuia de a merge la Washington.
„Asta e viaţa, nu poţi să faci în politică doar lucruri care să fie pe placul tuturor, din păcate, hai să spunem aşa. Omul sentimental sigur că doreşte să fie permanent susţinut şi să fie plăcut şi să fie aplaudat. Nu se poate în politică. O ţară mică nu are foarte multe posibilităţi, poate manevra în interiorul alianţelor, în primul rând, şi sigur poate să facă contracte şi cu alţii în afara alianţelor, mai ales în zona economică. Dar alianţa noastră strategică pe securitate cu Statele Unite este una vitală şi în interiorul acestei alianţe tu trebuie să ai posibilitatea de a mişca. Spaţiul tău de manevră, asta e, la periferie şi nu e vorba dacă îţi place Trump sau nu îţi place Trump, îţi place cine a acceptat invitaţia lui Trump sau cine nu a acceptat, e o posibilitate de a prezenta poziţia ta în chestiunea Gazei, fiindcă acum asta este subiectul pe rezoluţia ONU. Deci, în acest punct de vedere, da, trebuie să fie acolo. Pe de altă parte, a fost o armonizare a poziţiilor în Uniunea Europeană. (…) De aceea eu cred că, dincolo de ce credem noi despre administraţia americană, unii sau alţii, nu e o chestiune sentimentală, când e vorba de interesele statale. Şi a făcut foarte bine că a găsit această soluţie să fie prezent”, a afirmat Kelemen Hunor sâmbăăt, la Prima Tv.
Acesta a adus şi un alt argument care susţine ideea participării preşedintelui la conferinţa lui Donald Trump: „Poţi să te ridici de la masa la care te-ai aşezat. De la masa la care nu te-ai aşezat, nu ai posibilitate de a te ridica dacă nu îţi place ceva”.
El spune că România trebuie să recunoască faptul că este o ţară vulnerabilă la periferia Uniunii Europene, la periferia alianţei nord-atlantice, o ţară mică” şi care nu are o economie puternică.
„Ne place să spunem că suntem a şasea ţară din Europa, dar asta e doar o afirmaţie statistică. Nu avem o economie puternică. Armata şi starea noastră de a apăra, de a ne asigura securitatea singuri e destul de slăbuţă, să fiu elegant. Şi atunci, dacă ai aceste alianţe la care ai aderat, în care crezi, până când nu există o altă decizie şi un argument extrem de puternic de a te retrage, trebuie să fii prezent”, spune Kelemen, arătând că preşedintele Nicuşor Dan a procedat „absolut corect” atunci când a decis să meargă la Consiliul Păcii.
„Trebuie să fim extrem de sinceri şi poate cinici. Nu Statele Unite au nevoie de România. România are nevoie, din punct de vedere al securităţii noastre, de Statele Unite. Dacă putem să simplificăm mult, mult, mult, atunci se poate simplifica până aici”, spune liderul UDMR, care e de părere că România nu trebuie să aleagă între SUA şi Europa.
Cum ar vota Kelemen Hunor la un referendum pentru unirea cu Republica Moldova: Nu cred că renunţă la statalitate ca să fie două judeţe la periferia României
Preşedintele UDMR Kelemen Hunor este de părere că România ar trebui să susţină în primul rând integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, un referendum pentru unire însemnând o politică revizionistă, care poate atrage consecinţe grave. De asemenea, liderul UDMR subliniază că trebuie discutată forma politică de organizare a Republicii Moldova în eventualitatea unei uniri. ”Nu cred că Moldova renunţă la statalitate ca să fie două judeţe la periferia României, de unde să vină iarăşi în Bucureşti să ceară voie unde să construiască un pod”, a spus Hunor, la Prima TV. Liderul UDMR nu crede că Maia Sandu se va îndrepta către o carieră politică în România la finalul mandatului prezidenţial de la Chişinău.
Liderul UDMR Kelemen Hunor a fost întrebat, în emisiunea Insider politic, difuzată sâmbătă la Prima TV, cum ar vota în cazul în care s-ar organiza un referendum pentru unirea dintre România şi Republica Moldova.
”E o întrebare la care nu pot să dai un răspuns, sau cel puţin eu nu vreau să vă dau un răspuns – DA sau NU – din următoarele motive: eu cred că viitorul comun este în interiorul Uniunii Europene şi trebuie să dăm tot ce se poate da din partea Românei pentru a grăbi integrarea Moldovei în Uniunea Europeană, inclusiv ruperea de Ucraina, fiindcă ei, dacă sunt în tandem, este în defavoarea Moldovei. E nevoie de o negociere separată pentru Republica Moldova. Din acest punct de vedere, cuplarea Republicii Moldovea de Ucraina nu este în favoarea Moldovei”, a spus Kelemen Hunor, la Prima TV.
Preşedintele UDMR este de părere că Republica Moldova nu este dispusă să renunţe la statalitate ca să devină ”două judeţe la periferia României”.
”Pe de altă parte, dacă tu vrei o unire, înseamnă că renunţi la acordurile – care poate că nu au fost bune. Asta înseamnă o politică revizionistă şi asta ar avea consecinţe relativ grave. Deci eu nu aş ajunge la referendum. Aş căuta mai degrabă – şi sentimental înţeleg majoritatea românească care doreşte unirea – în interiorul Uniunii Europene, unde lucrurile încet, încet capătă o altă dimensiune şi o normalitate. După care, dacă vrei unire, trebuie să discuţi şi despre forma statală cu care mergi mai departe, fiindcă nu cred că Moldova renunţă la statalitate ca să fie două judeţe la periferia României, de unde să vină iarăşi în Bucureşti să ceară voie unde să construiască un pod”, a spus liderul UDMR.
Kelemen Hunor pledează pentru o integrare rapidă a Republicii Moldova în UE, un obiectiv care ar putea fi atins mai repede decât unirea.
”Deci lucrurile sunt mai complicate. Nu aş vrea să merg acolo să spun da sau nu, doar spun un singur lucru: mai bine ne concentrăm cum reuşim să ajutăm pe cei din Republica Moldova să vină mult mai repede alături de noi, de România în Uniunea Europeană. Conexiunile, legăturile cu Republica Moldova în acest moment oricum sunt vitale energetic şi multe, multe alte chestiuni. Deci acolo ar trebui să ne uităm cum putem să-i ajutăm să meargă mai repede, fiind o ţară relativ mică, să meargă mai repede unirea”, a conchis Hunor.
Preşedintele UDMR a mai fost întrebat dacă o vede pe Maia Sandu în politica românească după finalul mandatului prezidenţial de la Chişinău.
”Nu, nu cred. E o persoană foarte ok, dar nu văd, nu cred. Nu prea funcţionează aşa. S-ar putea să fie o surpriză în România la un vot, de exemplu. Eu nici nu cred că Maia Sandu are astfel de ambiţii”, a punctat Kelemen Hunor.
Kelemen Hunor, despre şeful DNA: Mandat fără scandaluri, fără telejustiţie, dar cu foarte multe dosare pe rol. Deci nu a stat degeaba. Nu am de ce să-l blamez / Ar fi catastrofal dacă numirea noilor şefi ar fi un troc politic
Preşedintele UDMR Kelemen Hunor susţine că actualul şef al DNA, Marius Voineag, a avut un mandat ”fără scandaluri, fără tele-justiţie, dar cu foarte multe dosare pe rol”. Totuşi, Marius Voineag este primul procuror care a condus DNA şi care nu candidează pentru al doilea mandat, fiind contestat public atât de preşedintele Nicuşor Dan, cât şi de o parte a societăţii. Liderul UDMR avertizează că ar fi ”catastrofal” dacă numirea noilor procurori-şefi ar fi ”un troc politic”. În acest sens, Kelemen Hunor numeşte înţelegerea din 2013 dintre preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta pentru numirea Laurei Codruţa Kovesi la şefia DNA drept ”o greşeală catastrofală”.
Insider politic: Cum apreciaţi mandatul actualului şef DNA? În aceste zile se negociază alegerea noilor procurori-şefi.
Kelemen Hunor: Doar din datele pe care eu le văd, a fost un mandat fără scandaluri, fără tele-justiţie, dar cu foarte multe dosare pe rol. Deci nu au stat degeaba, cât văd eu din activitatea DNA-ului.
Insider politic: Deci nu sunteţi printre cei care îl blamează pe domnul Voineag.
Kelemen Hunor: Nu, în niciun fel. Nu am de ce, deci nu am date pentru care să îl blamez.
Insider politic: Şi atunci de ce nu candidează pentru nou mandat?
Kelemen Hunor: Asta trebuie să îl întrebaţi pe el.
Insider politic: Sigur, dar nu vi se pare straniu din exterior?
Kelemen Hunor: Nu ştiu care sunt ambiţiile lui, nu ştiu care sunt dorinţele lui, nici nu-l cunosc personal, deci nu pot să răspund la această întrebare.
Insider politic: Vi se pare că e un troc politic această numire a noilor procurori-şefi?
Kelemen Hunor: Ar fi catastrofal dacă numirea noilor şefi ar fi un troc politic.
Insider politic: Dar ca o primă impresie?
Kelemen Hunor: Nu mi se pare, dar chiar ar fi o catastrofă politică pe termen scurt, foarte repede.
Insider politic: Vă întreb asta pentru că suntem într-un stadiu incipient: şi-au depus candidaturile, dar se cam ştiu favoriţii, pe surse, ceea ce sigur ridică semne de întrebare despre o influenţă politică.
Kelemen Hunor: România, de ani de zile, funcţionează pe surse, nu e bine. Nu poate o societate să funcţioneze doar pe ştiri pe surse.
Insider politic: Dar în urmă cu 10 ani am văzut un mandat clar negociat politic între Traian Băsescu şi Victor Ponta pentru numirea doamnei Kovesi la DNA.
Kelemen Hunor: Greşeală catastrofală.
Insider politic: Catastrofală?
Kelemen Hunor: Păi, aţi văzut unde am ajuns. Deci eu de aceea spun că orice troc politic pe numirile la DNA, la Parchetul General, la DIICOT, la un moment dat aduce rezultate catastrofale.
Insider politic: Mai există lupta anticorupţie în România?
Kelemen Hunor: Da. Dacă vă uitaţi la dosare, da. Că trebuie mai mult? Da, sunt de acord. Că există corupţie în continuare? Da, sunt de acord. Dar nu pot să spun că nu există în acest moment cel puţin ceea ce publicul vede.
În 2013, preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta, deşi adversari politici, au negociat numirea Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror-şef al DNA. Kovesi a rezistat până în 2018, când preşedintele Klaus Iohannis a revocat-o din funcţie, fiind obligat de o decizie a CCR. Cel care a iniţiat procedura de demitere a Laurei Codruţa Kovesi a fost ministrul Justiţiei de la acea vreme, Tudorel Toader, numit în Guvern cu susţinerea lui Liviu Dragnea. Ulterior, Laura Codruţa Kovesi a obţinut funcţia de şef al Parchetului European.
Actualul procuror-şef al DNA, Marius Voineag, a fost numit în funcţie în martie 2023, la propunerea lui Cătălin Predoiu, ministru de atunci al Justiţiei. Voineag este primul şef al DNA care nu candidează pentru al doilea mandat. În schimb, Voineag şi-a depus candidatura pentru funcţia de adjunct al procurorului-general. Conform procedurii, ministrul Justiţiei propune noii procurori-şefi, CSM avizează consultativ, iar preşedintele României semnează decretul de învestire în funcţie. De asemenea, şeful statului poate refuza propunerile venite de la ministrul Justiţiei.
Kelemen Hunor: Doreşte preşedintele să facă o reformă la servicii, în primul rând la SRI? Controlul parlamentar e şi mai puţin decât controlul civil
Liderul UDMR Kelemen Hunor susţine că preşedintele Nicuşor Dan trebuie să demareze o amplă reformă a serviciilor secrete, în special la SRI, instituţie care nu mai are un director civil din vara anului 2023. Preşedintele UDMR avertizează că, în acest moment, nu există control parlamentar asupra serviciilor secrete, aşa cum se întâmplă în statele cu democraţii consolidate, ca SUA sau Germania. ”Societatea civilă se mai agită, dar în Parlament nici rapoartele n-au fost dezbătute, n-au fost puse pe masa parlamentarilor”, a spus Hunor, care a adăugat că ultima discuţie cu Nicuşor Dan pe tema serviciilor secrete a purtat-o în vara anului trecut.
”De nume nu ştiu. Ştiu ce a spus preşedintele acum câteva zile, că are cinci nume şi pentru SIE, şi pentru SRI. Din punctul meu de vedere, mult mai importantă este întrebarea dacă într-adevăr se poate face – sau doreşte preşedintele să facă – o reformă la servicii, în primul rând la SRI. Fiindcă au trecut totuşi 35 de ani. Nu spun că n-au fost schimbări, au fost schimbări faţă de ce a fost la început. Dar control civil în acest moment nu prea există. Serviciul Român de Informaţii nu este un serviciu civil. Şi controlul parlamentar e şi mai puţin decât controlul civil. Societatea civilă se mai agită, dar în Parlament nici rapoartele n-au fost dezbătute, n-au fost puse pe masa parlamentarilor”, a spus Kelemen Hunor, la Prima TV.
Liderul UDMR susţine că preşedintele Nicuşor Dan trebuie să numească în fruntea SRI o persoană care să reformeze radical instituţia astfel încât România să aibă servicii secrete puternice, dar sub control parlamentar şi civil, pe model german sau american.
”Din acest punct de vedere, eu zic că avem nevoie de un serviciu, avem nevoie de servicii de intelligence foarte puternice, dar e nevoie şi de o schimbare de atitudine, de perspectivă, de funcţionare şi de o reaşezare în aşa fel încât să fim încet, încet în rândul lumii. Mie îmi place controlul cum se întâmplă în America sau în Germania, dacă venim mai aproape. Şi peste tot, aceste servicii sunt servicii civile, nu sunt militarizate. Partea de luptă antitero poţi să muţi în altă parte. E nevoie şi de asta. Şi mai importantă e această întrebare pentru mine: dacă va fi o reformă şi dacă găseşte preşedintele un om care are capacitatea de a merge spre o astfel de reformă”, a adăugat liderul UDMR.
Preşedintele UDMR a fost întrebat dacă a discutat în ultima vreme cu Nicuşor Dan pe tema numirilor la serviciile secrete.
”Nu, n-am vorbit cu preşedintele de servicii din iunie sau iulie anul trecut. A fost o discuţie când s-a format coaliţia şi atunci a spus că va veni cu propuneri, va discuta cu noi. La un moment dat a fost cu Zbârcea şi cu Lazurca, dar nu s-a putut, nu avea susţinere. În rest, eu n-am vorbit cu preşedintele acest subiect”, a spus Kelemen Hunor.
Potrivit Constituţiei, preşedintele României propune şefii serviciilor secrete, însă numirile trebuie aprobate cu votul Parlamentului. Aşadar, Nicuşor Dan trebuie să negocieze cu actuala coaliţie de guvernare, formată din PSD-PNL-USR şi UDMR. În vara anului trecut, preşedintele Nicuşor Dan a discutat cu liderii coaliţiei posibilitatea ca avocatul Gabriel Zbârcea şi diplomatul Marius Lazurca să fie propunerile pentru SRI şi SIE, însă PSD a respins ambele variante. Ulterior, Marius Lazurca a fost numit consilier prezidenţial.
Kelemen Hunor: Îl citesc pe CTP şi când nu sunt de acord. Îmi place provocarea intelectuală
Preşedintele UDMR Kelemen Hunor susţine că îl citeşte pe gazetarul Cristian Tudor Popescu chiar şi atunci când nu e de acord cu opiniile acestuia. ”Eu citesc şi oamenii cu care nu sunt de acord fiindcă îmi place provocarea intelectuală”, a spus Hunor, la Prima TV.
Preşedintele UDMR Kelemen Hunor a fost întrebat, în emisiunea Insider politic, difuzată sâmbătă la Prima TV, ce alege între Cristian Tudor Popescu (CTP) şi inteligenţă artificială (Chat GPT).
”Depinde pentru ce vrei să foloseşti. CTP-ul e altceva şi, sigur, nu se poate compara”, a răspuns Kelemen Hunor, vizibil amuzat.
De asemenea, liderul UDMR a mai fost întrebat dacă îl citeşte pe Cristian Tudor Popescu.
”Din când în când, da. Şi când nu sunt de acord. Deci eu citesc şi oamenii cu care nu sunt de acord, sau nu sunt de acord de fiecare dată, fiindcă îmi place provocarea intelectuală. Vreau să înţeleg o abordare diferită de ceea ce e abordarea mea. Deci eu nu aleg scriitorii sau jurnaliştii sau cărţile doar după ce îmi place mie. Dacă mergi doar pe ce îţi place ţie, unde rămâne provocarea intelectuală?, a încheiat, retoric, preşedintele UDMR.
