Kelemen Hunor: Nicuşor Dan este un om implicat, vrea să înţeleagă toate problemele şi nu se grăbeşte, are răbdare / Ce spune liderul UDMR despre Ilie Bolojan
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a spus despre şeful statului că este un om implicat, că nu se grăbeşte, are răbdare şi vrea să rezolve toate problemele. Cei doi s-au cunoscut în 2009-2010, când Nicuşor Dan era implicat în societatea civilă, relatează News.ro.
”E un om implicat, vrea să înţeleagă toate problemele şi nu se grăbeşte, are răbdare. E un avantaj când vrei să înţelegi ceva şi în profunzime. Nu e un om superficial, asta vreau să spun. Vrea să înţeleagă toate problemele, lucrează secvenţial. Trebuie să aibă o echipă bună, asta e important, fiindcă singur niciun om nu poate acoperi toate domeniile şi nu poate să ducă singur un mandat de preşedinte. Să vedem cu ce echipă va veni. Dar e un om implicat, foarte răbdător şi caută soluţii permanent”, a declarat Kelemen Hunor, sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV.
Kelemen Hunor şi Nicuşor Dan s-au cunoscut când actualul şef al statului era implicat în acţiuni civice.
”Eu îl ştiu din 2009-2010 când eram ministrul Culturii, el era în societatea civilă şi erau acele mari proiecte la Casa Scânteii, pasajul, piatra cubică de pe Aviatorilor, Calea Buzeşti, Hala Matache, dezvoltarea Bucureştiului de fapt şi toate aceste investiţii erau în zone protejate şi pe alocuri erau monumente istorice. Şi atunci am avut dispute, discuţii, dar şi atunci nu a depăşit niciodată o anumită linie. Era principial, a vrut să înţeleagă anumite chestiuni. Aşa l-am cunoscut, aşa e şi astăzi, sigur, cu toţii suntem mai în vârstă şi mai înţelepţi, vrem să credem. Atunci era acel om tânăr care lupta pentru a salva patrimoniul construit”, a precizat Kelemen Hunor.
Kelemen Hunor: Ilie Bolojan este încăpăţânat, cum era şi Iohannis. Dar ca şi abordare a problemelor, e altceva
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat despre premierul Ilie Bolojan că este încăpăţânat, dar că abordează altfel problemele, comparativ cu fostul şef al statului Klaus Iohannis.
Întrebat dacă Ilie Bolojan ar fi fost mai potrivit pentru funcţia de preşedinte, Kelemen Hunor a precizat că acesta este un om al executivului.
”Acum este prim-ministru. Nu ştim cum ar fi fost preşedinte. E un om al executivului. El este un om care permanent caută soluţii pe problemele de administraţie. Aşa a făcut când era primar, când era preşedintele Consiliului Judeţean Bihor. E un om mai mult de acţiune, dar sigur, e om tânăr, mai vedem”, a declarat Kelemen Hunor, sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV.
Întrebat dacă îşi menţine afirmaţia de anul trecut cum că Ilie Bolojan e un Iohannis varianta 2024 şi că nimeni nu are dreptate în afară de el, liderul UDMR a spus că Bolojan este ”încăpăţânat”.
”E încăpăţânat, da. Şi Ilie Bolojan este încăpăţânat, cum era şi Iohannis. Dar ca şi abordare a problemelor, e altceva. Dar atunci m-am referit la această încăpăţânare poate ardelenească, nu vreau să insist, dar la asta m-am gândit”, a spus Kelemen Hunor.
Întrebat care e diferenţa între Bolojan şi Iohannis, preşedintele UDMR a răspuns că nu poate face o comparaţie.
”Nu ştiu, eu nu am lucrat cu Iohannis foarte de aproape, nu vreau să fac nicio comparaţie”, a declarat Kelemen Hunor.
Kelemen Hunor: La nivel central, USR cu PSD s-a înţeles perfect în 20 de minute, la negocieri
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, s-a declarat surprins că, la negocierile din coaliţie, pentru împărţirea funcţiilor, USR şi PSD s-au înţeles în 20 de minute.
”La nivel central, USR cu PSD s-a înţeles perfect în 20 de minute la negocieri. M-a surprins, a fost o chestie care părea de nerealizat, s-a întâmplat”, a declarat Kelemen Hunor, sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV.
Liderul UDMR a spus că acest lucru s-ar fi putut întâmpla deoarece negocierea a fost între doi bănăţeni, Sorin Grindeanu (PSD) şi Dominic Fritz (USR), ambii de la Timişoara.
”(…) Poate că doi bănăţeni, doi timişoreni se înţeleg repede, poate, nu ştiu. Nu vreau să comentez mai mult, dar în această coaliţie trebuie să facă fiecare compromis”, a declarat Kelemen Hunor.
Ce spune Kelemen Hunor despre tăierea subvenţiilor pentru partide şi reducerea numărului de parlamentari – VIDEO
Preşedintele UDMR Kelemen Hunor susţine că premierul Ilie Bolojan ”se va atinge”, în planul de reformă bugetară, şi de subvenţiile pentru partidele politice. Kelemen Hunor este de părere că partidele trebuie să primească în continuare bani publici, însă transparent şi ”în limitele bunului-simţ”. Liderul formaţiunii maghiare atrage atenţia că, în lipsa subvenţiei de la stat, partidele politice vor fi tentate să primească finanţări ilegale. ”Dacă nu există o astfel de investiţie în partide, atunci corupţia va reveni şi în această zonă”, a spus Kelemen Hunor, la Prima TV.
De asemenea, liderul UDMR s-a arătat de acord cu reducerea numărului de parlamentari, însă nu la 300, cum a stabilit referendumul declanşat de Traian Băsescu în 2009.
”Era un referendum populist-demagog. De ce nu 280? De ce nu 320? Dacă punea Băsescu să fie trei parlamentari doar, şi asta ar fi trecut prin votul cetăţenilor”, este de părere Kelemen Hunor.
Insider politic: De ce nu v-aţi atins şi de banii pentru partidele politice?
Kelemen Hunor: Se va atinge, cum să nu?
Insider politic: Nu scrie în programul de guvernare.
Kelemen Hunor: Veţi vedea. Aşteptaţi, se va atinge, da.
Insider politic: Cât tăiaţi de la partidele politice?
Kelemen Hunor: Nu ştiu, va spune Ilie Bolojan, dar se va atinge.
Insider politic: Deci sigur nu vor mai rămâne sumele acestea imense pe care le-au încasat partidele politice de la stat până acum?
Kelemen Hunor: În 2024 era an electoral. În rest, eu permanent am militat, cum se face în foarte multe ţări din lumea occidentală, să fie o subvenţie pentru partide, pentru funcţionare. Dar trebuie să stabileşti exact criteriile transparenţei şi pe ce se pot cheltui aceşti bani. De ce spun acest lucru? Ca să nu umble partidele după bani în altă parte.
Insider politic: La oameni de afaceri, ca apoi să întoarcă banii prin contracte cu statul.
Kelemen Hunor: Deci trebuie să asiguri şi pentru conducători, şi pentru partide, în limitele bunului simţ, o independenţă. Că, altfel, se va întâmpla ce s-a întâmplat înainte. Şi nu e bine. Nu vreau să vorbesc cum a fost, dar dacă nu există o astfel de investiţie în partide, în cei care au obţinut voturile oamenilor, nu altcineva, atunci corupţia va reveni şi în această zonă, în această parte. Deci dacă vrei un om politic autonom, independent, care nu depinde de fel de fel de aranjamente, atunci e o soluţie. Aşa se face peste tot, dar, vă spun, în limitele bunului simţ. Se va tăia, veţi vedea.
Insider politic: Susţineţi şi reducerea numărului de parlamentari?
Kelemen Hunor: Se va reduce natural, dacă mergem pe recensământul din 2021. Trebuie văzută legislaţia.
Insider politic: Numărul de parlamentari e corelat cu populaţia.
Kelemen Hunor: Reducerea la 300, cum voia Băsescu, prin acel referendum, care era un referendum populist-demagog, fiindcă el a cuplat cu nişte alegeri…
Insider politic: Cu alegerile prezidenţiale din 2009.
Kelemen Hunor: Da, când era şi chestiunea lui cu suspendarea, după suspendare, mă rog. Şi a stabilit arbitrar 300. De ce nu 280? De ce nu 320? Deci a fost o chestie aruncată aşa, dacă punea Băsescu să fie trei parlamentari doar, şi asta ar fi trecut prin votul cetăţenilor. Şi, da, trebuie regândit sistemul politic românesc, construcţia instituţională, dar ar trebui regândit cu cap şi prin amendarea Constituţiei. Deci, ok, eu sunt de acord, dar nu aşa, că a fost aruncat atunci, în acel moment, cu multă emoţie şi fără o gândire, fără o analiză. Nici măcar cum se va împărţi între cele două Camere, că nu poţi să te atingi de cele două Camere fără amendarea Constituţiei. Deci se poate discuta, dar trebuie o discuţie raţională, că dacă mergem doar aşa, visceral, să omorâm, atunci lumea o să voteze şi împotriva impozitelor. Sau faci un referendum, spui: ”Domnule, avem nevoie de Parlament sau nu? Nu!”. Şi ne întoarcem la o altă formulă de guvernare.
În 2009, preşedintele Traian Băsescu a declanşat un referendum consultativ pentru reducerea numărului de parlamentari la 300 şi trecerea la Parlament unicameral. Referendumul a fost organizat simultan cu primul tur al alegerilor prezidenţiale, competiţie care i-a propulsat în finală pe Traian Băsescu şi pe Mircea Geoană. Aproape 90% din voturile valabil exprimate au fost în favoarea unui Parlament cu 300 de parlamentari. Însă, după scrutinul prezidenţial, majoritatea parlamentară nu a mai pus în practică dorinţa populară, deşi PDL, partidul aflat în parteneriat cu preşedintele Traian Băsescu, a fost la putere până în 2012. Ulterior, toate partidele care au ajuns la guvernare au ignorat referendumul din 2009.
În luna aprilie, Ilie Bolojan, pe atunci preşedinte interimar al României, a susţinut reducerea numărului de parlamentari pentru a economisi bani la bugetul de stat. ”În jurul unui număr de 300”, spunea Ilie Bolojan, ajuns, între timp, prim-ministru.
”Reducem cheltuielile, dar prima dată le reducem în lumea politică. Eu cred, de exemplu, că reducerea numărului de parlamentari este o chestiune corectă şi cinstită din toate punctele de vedere. În jurul unui număr de 300, pentru că trebuie gândit şi minorităţile să aibă o reprezentare. Nu numărul este problema, dar reducerea se poate face”, declara Ilie Bolojan, într-un interviu pentru Prima TV.
Kelemen Hunor, despre procesul dintre noul ministru al Culturii şi minister: Sunt convins că, în calitate de ministru, va retrage acea plângere şi nu va fi parte a procesului. Ar însemna că se ciocnesc trenurile în capul tău – VIDEO
Preşedintele UDMR Kelemen Hunor susţine că noul ministru al Culturii, András István Demeter, va renunţa la procesul pe care l-a deschis chiar împotriva ministerului pe care îl conduce. ”Sunt convins că, în calitate de ministru, va retrage acea plângere şi nu va fi parte a procesului. Asta ar însemna că se ciocnesc trenurile în capul tău”, este de părere Kelemen Hunor. În luna decembrie, András István Demeter a dat în judecată Ministerul Culturii după ce pierdut concursul pentru funcţia de manager al Teatrului de Operetă ”Ion Dacian”. Ulterior, Demeter a ajuns secretar de stat în Ministerul Culturii, însă nu a retras acţiunea în Justiţie.
Preşedintele UDMR Kelemen Hunor a fost întrebat, în emisiunea Insider politic, difuzată sâmbătă la Prima TV, de ce l-a ales tocmai pe András István Demeter pentru Ministerul Culturii, în condiţiile în care noul ministru a dat în judecată chiar ministerul pe care-l va conduce.
”A dat în judecată ministerul înainte să fie secretar de stat. Deci a dat în judecată ministerul după un concurs şi, din punctul lui de vedere, nu a fost un rezultat corect. Şi ca orice om avea această libertate. Asta s-a întâmplat în 2024. Încă nu lucra la minister. Nu era secretar de stat, că a devenit secretar de stat undeva prin 2025. Deci, din acest punct de vedere, nu pot să-i reproşezi că s-a dus în justiţie. Sigur, sunt convins că, în calitate de ministru, va retrage acea plângere şi nu va fi parte a procesului. Asta ar însemna că se ciocnesc trenurile în capul tău. Dar el, când a dat în judecată Ministerul Culturii pe acel concurs, nu era angajat al ministerului, nu era secretar de stat. E un om care a condus radioul public, e un om care în 2005-2006-2007 a fost secretar de stat, e un om de cultură, cunoaşte instituţiile culturale, a fost secretar de stat de câteva ori şi înţelege fenomenul cultural, că este foarte important. În afară de a şti ce e Ministerul Culturii şi cum funcţionează, trebuie să înţelegi fenomenul cultural. Din acest punct de vedere, este un profesionist. El a mai terminat şi Dreptul. Deci, din acest punct de vedere, e un om care înţelege administraţia şi legislaţia şi dintr-o perspectivă juridică. E un om destul de tipicar când e vorba de acte normative”, a explicat Kelemen Hunor.
De asemenea, liderul UDMR a mai fost întrebat de ce a refuzat să facă parte din Executivul condus de Ilie Bolojan.
”Nu, eu n-am negociat pentru mine postul de ministru al Culturii. Nu mă mai atrage Executivul. Nu mă atrage din 2023, de când am fost împins pe scări. Şi eu cred că pot să ajut coaliţia şi pot să ajut ţara ca unul dintre liderii coaliţiei, fără să am o funcţie executivă. Ştiu cum a fost, ştiu cum este. Dacă aş fi vrut, intram eu în guvern pe acea poziţie sau pe poziţia de vicepremier. Dar eu cred că în acest moment e mai bine aşa. Trebuie să las şi pe alţii să vină, să vadă, să înveţe. Eu ştiu cum e. Eu nu vreau să trec în CV-ul meu că am fost încă o dată ministru al Culturii, cu toate că e un domeniu care îmi e familiar şi îmi place. Şi o să-l ajut pe Demeter cum pot”, a spus Kelemen Hunor, la Prima TV.
În decembrie 2024, András István Demeter a dat în judecată Ministerul Culturii. Motivul: participase la concursul pentru ocuparea postului de manager al Teatrului de Operetă „Ion Dacian”, însă fusese respins. Trei luni mai târziu, după instalarea Guvernului Ciolacu 2, Demeter a fost numit secretar de stat în Ministerul Culturii, fiind susţinut de UDMR. În ciuda faptului că obţinuse o poziţie de conducere în Ministerul Culturii, Demeter nu şi-a retras acţiunea din instanţă, dosarul fiind încă pe rol, la Tribunalul Bucureşti.
András István Demeter, fost secretar de stat în Ministerul Culturii şi fost preşedinte-director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, a fost trimis în judecată pentru conflict de interese, în iunie 2015, fiind acuzat că, din postura de şef al Radioului Public, s-a numit singur într-un proiect cu fonduri europene, din care a încasat 190.000 de lei. A fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în 2017 şi a primit interdicţia de a ocupa funcţii publice timp de trei ani. Cu toate acestea, Demeter a refuzat să renunţe la poziţiile deţinute şi a continuat să fie membru în Consiliul de Administraţie al Radioului Public şi director al Casei de Producţie a TVR. Deşi Agenţia Naţională de Integritate a cerut demiterea sa, Parlamentul nu a luat nicio măsură.
Kelemen Hunor, despre Oana Ţoiu: Mă bucur când vin oameni care n-au fost crescuţi în pepiniera MAE, poate ministerul cel mai puţin reformat. Emil Hurezeanu nu a fost o dezamăgire pentru mine. E un diplomat bun – VIDEO
Preşedintele UDMR Kelemen Hunor susţine că, în decursul timpului, n-a schimbat nicio propoziţie cu deputatul USR Oana Ţoiu, dar îi dă credit pentru funcţia de ministru de Externe. ”Eu mă bucur când vin oameni care n-au fost crescuţi în pepiniera Ministerului de Externe. Că dacă e să fiu foarte direct, poate ministerul cel mai puţin reformat în această perioadă de 30 şi ceva de ani e Ministerul de Externe”, a spus Kelemen Hunor, la Prima TV. Totodată, liderul UDMR a susţinut că fostul şef al diplomaţiei, Emil Hurezeanu, nu a fost o dezamăgire ca ministru. ”Deloc. El este un diplomat bun, poate pentru alte vremuri era chiar ok, dar a stat foarte puţin, nici nu a reuşit să demonstreze”, a explicat Hunor.
Liderul UDMR Kelemen Hunor a fost întrebat, în emisiunea Insider politic, difuzată sâmbătă la Prima TV, dacă deputatul USR Oana Ţoiu e cea mai bună soluţie pentru a conduce Ministerul de Externe.
”Nu o cunosc, scuzaţi-mă! Ne salutăm pe holurile Parlamentului. În viaţa mea n-am vorbit o propoziţie cu doamna Ţoiu. Ar fi, din partea mea, ipocrit să spun că doamna Ţoiu e cum e. Deci eu îi dau credit doamnei Ţoiu. E o femeie foarte dinamică, o persoană care doreşte să facă, nu are experienţa diplomatică, dar are un credit din partea mea, absolut. Eu mă bucur când vin oameni care n-au fost crescuţi în pepiniera Ministerului de Externe. Că dacă e să fiu foarte direct, poate ministerul cel mai puţin reformat în această perioadă de 30 şi ceva de ani e Ministerul de Externe. Din cauza caracterului, fiindcă totuşi acolo e nevoie de o altă pregătire, dar în funcţia de ministru poţi să aduci oameni politici care n-au o experienţă neapărat diplomatică. Deci, din punctul meu de vedere, are credit”, a spus Kelemen Hunor, la Prima TV.
De asemenea, liderul UDMR a mai fost întrebat dacă fostul ministru de Externe Emil Hurezeanu a fost o dezamăgire.
”Nu, nu, deloc. El este un diplomat bun, poate pentru alte vremuri era chiar ok, dar a stat foarte puţin, nici nu a reuşit să demonstreze. Şase luni de zile, cât a stat acel guvern, din care făcea parte şi Emil Hurezeanu, totuşi e o perioadă foarte scurtă. Dar nu a fost o dezamăgire pentru mine. Eu îl ştiu pe Hurezeanu din 1993, când era la Europa Liberă şi eu m-am trezit într-o zi acolo, cu o bursă, la München. Şi acolo i-am cunoscut şi pe ceilalţi, pe Mircea Iorgulescu, Neculai Constantin Munteanu. Şi de atunci îl urmăresc şi, da, e un diplomat bun Emil Hurezeanu”, a spus Kelemen Hunor.
Ce spune Kelemen Hunor despre numirea lui Mihai Busuioc la CCR – VIDEO
Preşedintele UDMR Kelemen Hunor a declarat, într-un interviu la Prima TV, referindu-se la numirea lui Mihai Busuioc la Curtea Constituţională, că ”e greu să spui că PSD n-ar fi găsit un alt profesionist”. Printre partidele care au votat numirea lui Mihai Busuioc la CCR s-a numărat şi UDMR, alături de celelalte formaţiuni din coaliţia de guvernare: PSD, PNL şi USR: ”Încerc şi eu să mă abţin de la orice comentariu, fiindcă nici ei n-au comentat alegerea noastră”, a adăugat Kelemen Hunor. Din partea UDMR, a fost numit la CCR Csaba Asztalos, fost preşedinte al CNCD.
În 2017, Mihai Busuioc a fost impus ca secretar general al guvernului în mandatul lui Sorin Grindeanu la Palatul Victoria. De altfel, după ce a intrat în conflict cu Dragnea, Sorin Grindeanu a încercat să-l demită pe Busuioc din funcţie, dar acesta l-a sfidat pe şeful Guvernului. Opt ani mai târziu, Sorin Grindeanu, din postura de preşedinte interimar al PSD, l-a propus pe Mihai Busuioc pentru un mandat de 9 ani la CCR.
Insider politic: Mihai Busuioc, fostul şef al Curţii de Conturi, nu vi se pare o propunere scandaloasă pentru CCR?
Kelemen Hunor: E greu să spui că n-ar fi găsit PSD-ul un alt profesionist, dar nu o să comentez deciziile PSD-ului.
Insider politic: Tocmai, PSD e un partid mare. Are o grămadă de jurişti eminenţi şi în interiorul partidului, şi unii care gravitează în afară partidului. De ce Busuioc?
Kelemen Hunor: Nu ştiu care erau considerentele lor. Nu vreau să comentez. Ştiţi că nu comentez.
Insider politic: Când nu sunteţi de acord, nu comentaţi.
Kelemen Hunor: Încerc şi eu să mă abţin de la orice comentariu, fiindcă nici ei n-au comentat alegerea noastră.
Insider politic: Dar alegerea dumneavoastră a fost una potrivită.
Kelemen Hunor: Nici eu nu comentez alegerea lor. Pe Mihai Busuioc îl ştim că a fost…
Insider politic: Omul lui Dragnea. Asta ştim despre el.
Kelemen Hunor: Cred că a fost secretar general al Guvernului. Nu ştiu dacă a fost în Parlament, nu-mi aduc aminte.
Insider politic: N-a fost în Parlament. A fost secretar general al Guvernului Grindeanu, pus de Dragnea.
Kelemen Hunor: Noi nu am colaborat, nu-l cunoaştem mai mult decât aşa, că de la Secretariatul General al Guvernului s-a dus la Curte (Curtea de Conturi – n.r.) Atâta pot să spun.
În 2017, Liviu Dragnea pe atunci lider al PSD, l-a impus pe Mihai Busuioc în funcţia de secretar general al Guvernului. Prim-ministru fusese numit Sorin Grindeanu. Jumătate de an mai târziu, Liviu Dragnea i-a cerut demisia lui Grindeanu de la Palatul Victoria. Motivul: după celebra Ordonanţă 13, care a fost abrogată înainte să producă efecte, premierul a refuzat să adopte o nouă ordonanţă de urgenţă care să-l salveze pe Liviu Dragnea de închisoare. Sorin Grindeanu a refuzat să demisioneze, iar PSD a depus moţiunea de cenzură. A fost singurul moment din istoria politică a României când un partid a răsturnat propriul guvern prin moţiune de cenzură. Până să fie demis prin votul Parlamentului, Sorin Grindeanu a încercat să-l demită pe Mihai Busuioc din funcţia de secretar general al Guvernului şi să-l numească pe Victor Ponta, la acea vreme deputat PSD, aflat la rândul său în conflict cu Liviu Dragnea. Însă Mihai Busuioc l-a sfidat pe Sorin Grindeanu: a refuzat să contrasemneze ordinul premierului Grindeanu prin care dispunea eliberarea din funcţie. Potrivit legislaţiei, în Monitorul Oficial nu poate fi publicată nicio decizie a premierului fără să apară şi semnătura secretarului general al Guvernului. În final, Busuioc a fost destituit. Ulterior, Liviu Dragnea l-a impus pe Mihai Busuioc în funcţia de preşedinte al Curţii de Conturi. Opt mai târziu, Sorin Grindeanu l-a susţinut pe Mihai Busuioc pentru un mandat de judecător CCR. Potrivit acordului din coaliţie, cele două numiri pentru CCR care au revenit Parlamentului au fost făcute de PSD şi UDMR. Social-democraţii l-au susţinut pe Mihai Busuioc, în timp ce UDMR l-a promovat pe Csaba Asztalos, fost preşedinte al CNCD.
Kelemen Hunor: Acest guvern poate fi, aşa cum a spus Ilie Bolojan, un guvern de sacrificiu, dar eu cred că poate să fie şi un guvern care va păstra şi va recâştiga credibilitatea
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că actualul guvern poate fi unul de sacrificiu, aşa cum l-a numit premierul Ilie Bolojan, dar poate fi şi un guvern care va recâştiga credibilitatea în faţa oamenilor.
Întrebat ce speranţe de viaţă dă noului Guvern al României, Kelemen Hunor a declarat că depinde de ce va face acest guvern în perioada următoare.
”Depinde. Depinde de tot ce va face acest guvern în următoarele săptămâni şi luni. Poate fi, aşa cum a spus Ilie Bolojan, un guvern de sacrificiu, dar eu cred că poate să fie şi un guvern care, dacă face ordine pe de-o parte în finanţele publice, pe de altă parte în aparatul central, pe de altă parte în aparatul local, în administraţia locală şi dacă va fi o guvernare justă şi dreaptă şi reuşeşte să dea şi un deziderat societăţii, de ce facem sacrificii, atunci s-ar putea să fie un guvern care va păstra şi va recâştiga credibilitatea. Depinde, acuma, sigur, e o aşteptare uriaşă, dar dacă ne uităm în ce situaţie ne aflăm, foarte mare spaţiu de manevră nu are Ilie Bolojan, trebuie să facă anumite chestiuni şi poate să facă să simtă toată lumea că este o guvernare justă. Şi atunci se pot justifica acele decizii care probabil că vor enerva pe foarte mulţi, dar vor crea şi nemulţumiri”, a declarat Kelemen Hunor, sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV.
Întrebat dacă va creşte valul de suveranism în urma măsurilor nepopulare pe care le va lua acest guvern, liderul UDMR a explicat că este greu de spus acest lucru, având în vedere că următoarele alegeri vor fi abia în 2028.
”E mult prea devreme să discutăm despre ce se va întâmpla în 2028. Este clar că există 5 milioane de oameni care la alegerile prezidenţiale, în mai, l-au votat pe Simion şi sunt oameni care în continuare au nemulţumirile lor, în ţară sau în disapora, nu contează unde sunt, sunt români şi sunt nemulţumiţi. Pe de altă parte, vedem că peste tot în lume, vorbesc de Occident, nu vorbesc de alte zone, indiferent dacă ne uităm la Uniunea Europeană, statele din Europa sau mergem peste Ocean, există o nemulţumire. Ceva s-a schimbat. Nu neapărat după pandemie”, a spus Kelemen Hunor.
Liderul UDMR a precizat că aceste schimbări la care s-a referit au apărut încă din anii 2015-2016.
”Schimbările au început, în Europa cel puţin, în 2015-2016, după criza economică din 2008-2009. Deci se schimbă ceva în aceste societăţi, ceva fundamental, ceva radical. Oamenii vor partide şi politicieni antisistem, nu sunt mulţumiţi cu mainstream-ul, au trecut 70 de ani aproape într-o oarecare predictibilitate, nu vorbesc de noi, noi ne-am alăturat după căderea comunismului, într-o relativă bunăstare şi creştere permanentă, predictibilitate. Nemulţumirile în fiecare stat, în fiecare societate, sunt diferite, dar undeva în adâncimea societăţii occidentale se întâmplă ceva şi acest lucru trebuie să îl înţelegem şi trebuie să înţelegem specificitatea noastră. Ce se va întâmpla în 2028 e o altă poveste, nu vreau să merg până acolo, dar acest guvern trebuie să aibă grijă şi de cei 5 milioane care l-au votat pe Simion”, a afirmat Kelemen Hunor.
Întrebat dacă e un risc faptul că George Simion, liderul AUR, este singur pe tot terenul opoziţiei, Kelemen Hunor a răspuns că nu poate specula.
”Nu ştiu, vom vedea. Astăzi e Simion, mai sunt poate şi alţii. Nu sunt clarvăzător, nu vreau să speculez. (…) Eu în continuare cred că, dacă vorbim corect, sincer şi facem o guvernare justă, spunem care sunt problemele şi cum le vom rezolva, unde există cheltuieli extravagante, unde sunt probleme în aparatul central, serviciile publice cum sunt, sunt eficiente sau nu. Omul trebuie să simtă că statul lucrează pentru cetăţean”, a mai spus Kelemen Hunor.
Kelemen Hunor, despre rotativa guvernamentală: Eu am spus de la bun început că e o greşeală. În continuare cred acest lucru – VIDEO
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, consideră că rotativa guvernamentală este o greşeală şi a menţionat că el s-a opus acestei idei, însă s-a supus majorităţii din coaliţia de guvernare. Liderul UDMR a precizat că au fost discuţii pe acest subiect inclusiv cu preşedintele Nicuşor Dan.
”Eu am spus de la bun început că e o greşeală. În continuare cred acest lucru, dar ce mai contează ce cred eu? Dacă marea majoritate a coaliţiei, în afară de mine, ceilalţi trei au fost de acord cu rotativa, ce era să fac eu? Spuneam, la un moment dat, trebuia să îmi tai venele sau să fac harakiri? Şi fără mine era majoritate. Eu am spus franc şi lor şi între patru ochi. Am discutat şi la Cotroceni această chestiune, dar ce era să fac mai mult decât să spun şi am argumentat de ce nu e bine, dacă ei au dorit acest lucru? Din acest punct de vedere nu mi-am schimbat părerea. Vom vedea”, a declarat Kelemen Hunor, sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV.
Întrebat dacă şi preşedintele Nicuşor Dan a respins iniţial această idee a rotativei guvernamentale pe motiv că 6 luni înainte şi 6 luni după se va bloca ţara, Kelemen Hunor a precizat că au fost unele discuţii.
”Trebuie să întrebaţi ce părere are domnul preşedinte Dan despre această chestiune. Da, au fost astfel de discuţii, dar nu îmi permit să confirm sau să infirm ceea ce a zis preşedintele, că nu ar fi corect”, a spus Kelemen Hunor.
Liderul UDMR a dezvăluit că rotativa guvernamentală a fost condiţia PSD de a intra la guvernare.
”Era condiţia PSD să facă parte din această majoritate şi sunt două partide fără de care nu se poate face majoritate, PSD şi PNL. Asta e. Votul de anul trecut, din decembrie, asta a dat. Fără ei nu se poate. Şi atunci sigur că a fost ceva extrem de puternic din partea PSD, o dorinţă puternică, să ofere o perspectivă şi celor de la PSD că la un moment dat şi ei spun, sunt partidul cel mai mare, cu cele mai multe mandate şi atunci s-a ajunc la această soluţie. Vom vedea. Eu la un moment dat am spus că s-ar putea să fie rotativa în mod natural. Dacă lucrurile nu merg bine, nici nu trebuie să te gândeşti la o rotativă politică”, a explicat Kelemen Hunor.
Întrebat dacă această rotativă ar putea veni mai repede, liderul UDMR a răspuns că depinde de Ilie Bolojan.
”Depinde de Ilie Bolojan, în primul rând şi de cum va comunica Guvernul toate măsurile luate”, a afirmat Kelemen Hunor.
Liderul UDMR: În acordul de coaliţie nu scrie nume/ Va decide PSD când va fi momentul fiindcă nu au avansat niciun nume
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a precizat c,ă spre deosebire de anteriorul acord de coaliţie, în actualul acord nu scrie niciun nume. PSD va decide, în cadrul partidului, cine va ocupa funcţia de premier, atunci când va fi momentul.
Întrebat dacă PSD şi AUR ar putea să facă majoritate, Kelemen Hunor a precizat că niciunul dintre aceste partide nu doreşte acest lucru.
”Nu cred că doresc acest lucru. Eu nu am simţit niciodată în Parlament, după alegeri, nici din partea lui Ciolacu, nici din partea lui Grindeanu o astfel de dorinţă”, a declarat Kelemen Hunor, sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima Tv.
Kelemen Hunor a mai fost întrebat dacă Nicuşor Dan ar trebui să îl numească premier pe Sorin Grindeanu, liderul UDMR precizând că în acordul de coaliţie nu sunt specificate nume.
”Nu scrie în acordul de coaliţie, nu scrie nume. Scrie PNL, PSD. Acum câţiva ani, în 2021, când a fost stabilit acordul de atunci şi rotativa de atunci, acolo scria Nicolae Ciucă şi Marcel Ciolacu. Acum nu scrie nici de Bolojan şi nici de Grindeanu. E fără nume. Va decide PSD când va fi momentul fiindcă nu au avansat niciun nume. E fix treaba lor”, a precizat Kelemen Hunor.
Întrebat, de asemenea, cum va primi electoratul lui Nicuşor Dan desemnarea lui Sorin Grindeanu în funcţia de premier, Kelemen Hunor a explicat că şeful statului nu avea prea multe soluţii.
”Astăzi putem spune că cei care l-au votat pe Nicuşor Dan l-au votat pe preşedinte, nu pe prim-ministru şi nu pe cei care sunt în coaliţie. Dar, în acelaşi timp, nici preşedintele Dan nu avea ce să facă fiindcă prea multe variaţii de a forma o majoritate nu există (…) Nu trebuie să te superi pe Nicuşor Dan. Dacă Nicuşor Dan ar fi avut 3-4 soluţii pentru a forma o majoritate stabilă, ok, hai, îl certăm, dar din acest punct de vedere el lucra din votul de anul trecut”, a spus Kelemen Hunor.
Kelemen Hunor: În România, să ajungi la anticipate, trebuie să fii meseriaş. Până acum nu a reuşit nimeni
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, afirmă că, pentru ca un preşedinte să declanşeze alegerile anticipate, acesta trebuie să fie ”meseriaş”, iar acest lucru nu l-a reuşit nimeni până în prezent. ”Cei care au scris Constituţia s-au gândit la frâne”, adaugă Kelemen Hunor.
Întrebat dacă preşedintele Nicuşor Dan putea să forţeze alegeri anticipate, liderul UDMR a explicat că nu ar fi fost o situaţie bună.
”Nu, fiindcă nu ar fi fost o situaţie mai bună, ar fi fost o situaţie mai rea. Şi nici măcar Băsescu nu a reuşit să forţeze anticipate. În România, să ajungi la anticipate, trebuie să fii meseriaş. Până acum nu a reuşit nimeni”, a declarat Kelemen Hunor, sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV.
Liderul UDMR a precizat că părinţii Constituţiei s-au gândit la câteva ”frâne importante” atunci când au scris Constituţia.
”Cei care au scris Constituţia, părinţii Constituţiei noastre în ’90 s-au gândit la câteva frâne importante în Constituţie, în ceea ce priveşte dizolvarea Parlamentului, nu ca să nu ai posibilitatea să faci anticipate, că nu puteai să vezi ce se întâmplă peste 35 de ani, dar pur şi simplu de frica şi de experienţa anilor, deceniilor comunismului, să nu mai existe un nebun care când vrea, vine şi dizolvă Parlamentul. Era o chestiune de siguranţă pentru a păstra totuşi o instituţie stabilă”, a precizat Kelemen Hunor.
Kelemen Hunor: Interesant e că aproape nimeni nu dorea premier tehnocrat. Nici preşedintele Nicuşor Dan nu era încântat
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat că, deşi au existat în cadrul coaliţiei de guvernare discuţii despre un premier tehnocrat, nimeni nu îşi dorea un astfel de prim-ministru. Una dintre variantele discutate a fost Delia Velculescu, şefa misiunii FMI pentru Africa de Sud.
Întrebat dacă s-a pus problema numirii Deliei Velculescu, şefa misiunii FMI pentru Africa de Sud, în funcţia de premier tehnocrat, Kelemen Hunor a precizat că, atunci când a avut loc discuţia, a aflat despre aceasta.
”Nu pot infirma. Când s-a discutat despre ea am aflat cine e, cu toţii. Nu vreau să intru în aceste detalii fiindcă nu ar fi corect faţă de colegii mei. Da, când s-a discutat de varianta de tehnocrat. Interesant e că aproape nimeni nu dorea premier tehnocrat. Nici preşedintele Nicuşor Dan nu era încântat şi a zis că trebuie să găsim o soluţie politică. Sigur, dacă nu găseşti o soluţie politică, tot timpul ai la dispoziţie să cauţi o variantă de premier tehnocrat sau guvern tehnocrat. Dar asta a fost doar o ipoteză de lucru fără a depăşi faza de a discuta despre această ipoteză”, a spus Kelemen Hunor, sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV.
Preşedintele UDMR a precizat că, din punctul său de vedere, guvernarea este un act politic.
”Eu am spus, guvernarea este un act politic. După alegeri nu poţi să vii cu un guvern tehnocrat. Asta înseamnă că cei care au fost aleşi fug de responsabilitatea guvernării. E laşitate, e neasumare, nu se poate”, a spus Kelemen Hunor.
Întrebat cum s-a ajuns la discuţia despre un premier tehnocrat, liderul UDMR a explicat că, la un moment dat, a apărut această variantă.
”La un moment dat a apărut şi această variantă, dar mă rog, a apărut în momentul în care s-a pus problema rotativă sau tehnocrat. La un moment dat, mi-am dat seama că vorbim despre o ipoteză, dar nimeni nu doreşte un guvern tehnocrat. Fiindcă nu poţi să transmiţi mesaj către alegătorii tăi, către cetăţeni că: acuma ne-aţi votat, dar noi nu vrem, fugim, nu avem curaj, nu avem cunoştinţe, nu avem idei ce să facem”, a afirmat Kelemen Hunor.
Kelemen Hunor, pus să aleagă între cash şi card: Eu am o vorbă – ”Geaca de piele şi cash-ul niciodată nu o să iasă din modă ” – VIDEO
Preşedintele UDMR Kelemen Hunor a susţinut, la Prima TV, că în momentul în care fostul premier Marcel Ciolacu a încercat să limiteze plăţile cash, o persoană i-a transmis: ”Să-i spui luI Ciolacu: Geaca de piele şi cash-ul niciodată nu o să iasă de la modă”. Liderul maghiar a amintit că, în 2015, când a vizitat America, nu putea plăti aproape nicăieri cu cash. Opt ani mai târziu, situaţia se schimbase. ”Am fost în 2023, în decembrie, în Statele Unite. În foarte multe locuri spuneau: dacă ai cash, plăteşte cu cash”, a relatat Kelemen Hunor.
Liderul UDMR Kelemen Hunor a fost pus să aleagă, în emisiunea Insider politic, difuzată sâmbătă la Prima TV, între cash şi card.
”Eu am o vorbă, am auzit-o de la un om, care mi-a zis, când Ciolacu a vrut să scoată cash-ul: ”Să-i spui luI Ciolacu: geaca de piele şi cash-ul niciodată nu o să iasă de la modă. Da, deci nu putem evita să trecem spre card şi spre online, dar cash-ul rămâne. Vedeţi că sunt state care se întorc spre cash. Am o experienţă. Am fost în 2015 în Statele Unite. Nu puteai să plăteşti aproape nicăieri cu cash. Am fost în 2023, în decembrie, în Statele Unite. În foarte multe locuri spuneau: dacă ai cash, plăteşte cu cash”, a spus Kelemen Hunor, la Prima TV.
În toamna anului 2023, premierul Marcel Ciolacu a impus un prag de 5.000 de lei pentru tranzacţiile cash. Măsura era menită să combată evaziunea fiscală. Decizia guvernului a stârnit un val de critici în societate, iar în mediul online a circulat informaţia falsă că plăţile în numerar se vor interzice total. „Oameni buni, nu desfiinţează nimeni cash-ul. Nu obligă nimeni să ai card”, a răspuns premierul Marcel Ciolacu. Întrebat de ce se limitează valoarea plăţilor, Ciolacu a afirmat: „Păi şi cum să combat evaziunea fiscală? Doamne, am înnebunit? La magazinul din comună plăteşti mai mult de 5.000 de lei?”. De asemenea, întrebat ce se întâmplă dacă cineva doreşte să cumpere ceva care costă mai mult de 5.000 de lei, de exemplu un televizor, premierul a replicat: „Plăteşti cu cardul”.
