Sursa foto: Facebook

Procurorul șef european, Laura Codruța Kovesi, cere membrilor Comisiilor pentru libertăți civile (Comisia LIBE) și control bugetar (CONT) ale Parlamentului European, un buget mai mare pentru Parchetul European și o schemă de personal mai mare.

Motivul: estimările preliminare financiare pentru primul an de activitate sunt depășite. Kovesi susține că în primul an de activtate Parchetul European trebuie să poată să deschidă cel puțin 2.000 de cazuri noi, la care se adaugă alte 1.000 de cazuri restante.

Potrivit fostei șefe DNA, procurorii europeni delegați vor trebui să filtreze minim 3.000 de cazuri și să ia o decizie: pe care le tratează, pe care le trimit în instanțele naționale.

*Întâlnirile cu comisarii europeni

Nu o să decideți doar chestiunile bugetare, însă o să decideți cu privire la principiile fundamentale în baza cărora Parchetul European va activă. O să va explic cum și de ce,” își începe discursul Kovesi.

Procurorul-șef european a explicat că a făcut o estimare pentru nevoile Parchetului European în 2020 și 2021.

„M-am adresat Comisiei cu un mesaj foarte simplu: Chiar dacă nu avem informații cu privire la volumul de lucru al Parchetului European din partea unor state membre, trebuie să trecem la treabă. Dacă vom începe activitatea în 2020, bugetul Parchetului European trebuie redeschis, trebuie sporit în mod semnificativ, la fel ca și în 2021.


În acest context, în 17 febriuarie o să mă întâlnesc cu domnul comisar Reynders (Didier Reynders, comisarul pe Justiție- n. red.), cu care deja m-am întâlnit de mai multe ori și am avut un schimb plăcut de idei, în spiritul cooperării, împreună cu domnul comisar Hahn (Johannes Hahn- comisar pe Buget și administrație – n.red.), pe care-l voi întâlni pentru prima dată.”

Kovesi afirmă că estimările preliminare financiare, în baza căruia regulamentul Parchetului European a fost adoptat, sunt depășite.

S-a pornit de la premisa inițială că Parchetul European va începe cu resurse inițiale în 2020. Va ajunge la viteză de croazieră în 2020. An în care volumul de spețe tratate va fi cam de 1.000 de anchete, însă această premisa inițială s-a dovedit a fi greșită.

În primul rând, din principiu, Parchetul European nu poate activa că o agenție de reglementare, să înceapă de la zero și să-și sporească treptat activitatea. Parchetul este un oficiu de procuratură, deci trebuie să respecte principiul legalității, legislația penală din statele membre participante și drepturile fundamentale ale persoanelor implicate în anchetele penale.

Apoi trebuie să sporească nivelul de protecție a intereselor financiare ale UE”, a declarat Kovesi.

*Mii de anchete

Potrivit acesteia, obiectivul Parchetului European este să ajungă la o activitate penală și de anchetă coerentă, în toate statele membre participante: „vă pot spune că în prezent am constatat că există discrepanțe foarte mari.”

În al doilea rând, introducerea Parchetului European în sistemele naționale judiciare ale statelor membre nu ar trebui să permită o scădere a nivelului existent de protecție a intereselor financiare ale UE.

În primul an de activitate Parchetul European trebuie să poată să deschidă cel puțin 2.000 de cazuri noi. Parchetul va investiga și va anchetă o parte dintre ele și va deferi restul [cazurilor] către serviciile naționale represive (parchetele naționale – n.red.).

În plus, din prima sa zi de mandat, Parchetul European trebuie să poată să trateze un număr de cazuri restante care intră în sfera sa de activitate. Am făcut o prima evaluare, conform căreia procurorii europeni delegați vor trebui să filtreze minim 3.000 de cazuri și să ia o decizie: pe care le tratează, pe care le trimite în instanțele naționale, în conformitate cu normele prevăzute în Regulamentul Parchetului European”, a mai explicat Kovesi.

*Numărul de angajați, insuficient

Kovesi spune că numărul de procurori și angajați este insuficient: doar 32 și un sfert de procurori europeni delegați, 22 de procurori și 29 de angajați în Parchetul European, așa cum arată proiectul inițial.

Procurorul șef european face trimitere la cazurile unor procurori care lucrează cu o jumătate de normă în parchete naționale și cu jumătate de normă la Parchetul European, lucru care ar fi de neacceptat: „Trebuie să începem cu procurori delegați cu normă întreagă, doar cu ei.”

Kovesi arată că a fost în statele membre ale Parchetului European și a văzut că toți au înțeles că această structura va consolida lupta împotriva criminalității transfrontaliere, va îmbunătăți cooperarea și va spori încrederea reciprocă între state.

Îmi doresc că Parchetul European să fie un centru de excelență pentru confiscarea activelor criminale și aș dori că PE să schimbe cu adevărat situația în lupta împotriva fraudei transfrontaliere cu TVA,” conchide Kovesi.

Procurorul-șef european citează dintr-un raport recent, potrivit căruia fraudele cu TVA în UE sunt estimate între 30 și 60 de miliarde/ anual: „Cred că merită să investim în Parchetul European!”.

Membrii Comisiilor pentru libertăți civile (Comisia LIBE) și control bugetar (CONT) ale Parlamentului European îi pun întrebări Laurei Codruța Kovesi privind activitatea Parchetului European.

Kovesi a fost numită în fruntea acestei structuri în toamna anului trecut, iar lucrările la înființarea Parchetului European au început în 2019 cu scopul că acesta să devină operațional la sfârșitul acestui an.

Sursa: Ziare.com

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here