Liban, spirala haosului. Pâinea a devenit un lux, iar întreaga țară este o „bombă cu ceas” ce ar putea provoca o nouă criză a refugiaților

Exploziile puternice de marți din Liban, care s-au soldat până acum cu peste 100 de morți și 4.000 de răniți, lovesc într-o țară deja adusă pe marginea prăpastiei de pandemia de Covid-19 și de o criză economică severă.

Libanul trece prin cea mai gravă criză economică de după războiul civil din 1975-1990, ceea ce a determinat băncile să impună restricţii la retragerile de lire libaneze şi dolari. Măsurile luate pentru a limita răspândirea coronavirusului au adâncit criza, aruncând societatea libaneză într-o spirală a haosului.  

Ţara cunoaşte din 2019 o prăbuşire economică însoţită de o penurie de dolari, o depreciere puternică a lirei libaneze şi o explozie a inflaţiei care a aruncat o parte a populaţiei în sărăcie. Aceste dificultăţi au fost unul din vectorii mişcării populare inedite din octombrie anul trecut împotriva unei clase politice considerate coruptă şi incompetentă.

„Ne e foame”

„Ne e foame” și „acest guvern trebuie să plece acasă”, s-a scandat pe străzile din Tripoli în iunie în cadrul unor ample manifestații antiguvernamentale.

Manifestanții blocaseră șosele în sudul, nordul și estul țării, făcând baricade din cauciucuri incendiate, iar în Piața Martirilor din Beirut se scanda „Revoluție, revoluție”, în timp ce autoritățile mobilizaseră armata.

Fresca socială a Libanului este dintre cele mai sumbre. Recent, într-un editorial din Washington Post, premierul libanez Hassan Diab atrăgea atenția că în curând în Liban chiar și pâinea va deveni un lux, deoarece guvernul nu mai poate finanța importurile de grâu.

Aceasta este cruda realitate a unei țări care a fost considerată o oază de prosperitate și de relativă stabilitate în ultimul deceniu de tulburări din Orientul Mijlociu. Economiștii vorbesc despre un colaps „în stil venezuelan”.

„Libanul nu mai este de mult la un pas de prăbușire. Economia Libanului pur și simplu s-a prăbușit”, explica recent pentru Washington Post Fawaz Gerges, profesor de relații internaționale la London School of Economics. „Modelul libanez de la sfârșitul războiului civil în 1990 a eșuat. Era o casă de sticlă și s-a făcut țăndări”.

Pericolul unei noi crize a refugiaților

Acestei situații i se adaugă și o altă poziție fragilă în regiune. Libanul se află în stare de război cu Israelul, se află lângă un alt război – cel din Siria, și la intersecția conflictului dintre Statele Unite și Iran.

În trecut, Libanul a servit ca teren de luptă pentru rivalitățile regionale și internaționale, cum ar fi în timpul războiului civil de 15 ani și în 2006, când Israelul a purtat un scurt război cu Hezbollah, miliția susținută de Iran care joacă acum un rol important în politica libaneză.

Totodată, și tensiunile sectare care au alimentat războiul civil sunt în creștere, liderii politici pasând de la unii la alții vinovăția pentru economia ruinată.

Politicienii de astăzi ai Libanului se trag din aceleași dinastii sectare care au împins țara în lungul război civil, transformându-și apoi milițiile în partide.

„Aceasta nu este prăbușirea unei țări mici”, spune Mike Azar, un analist financiar din Beirut.

Dintre cele 6,8 milioane de locuitori, 1 din 5 este refugiat, majoritatea sirieni, oferind Libanului cea mai mare populație de refugiați pe cap de locuitor din lume, potrivit cifrelor ONU și ale Băncii Mondiale.

Iar Libanul ar putea declanșa în curând un nou val de refugiați pe Mediterana.

Temerile FMI

Evident, un colac de salvare ar trebui să vină de la FMI, numai că între elita libaneză de la putere, principala beneficiară a corupției galopante din sistem, și Fondul Monetar Internațional planează un nor greu de neîncredere.

Negocierile pentru un pachet de ajutor sunt într-un punct mort. FMI se teme că banii nu vor ajunge la populație, că pur și simplu vor fi scoși din țară, din moment ce în Liban nu există niciun mecanism de control al capitalului.

Nici aliații occidentali ai Libanului nu se grăbesc să verse saci cu bani pe masa guvernului. Există un pachet de împrumuturi și investiții de 11 miliarde de dolari pus „la bătaie” din 2018 de către aceștia, dar sub condiția unor reforme în sectorul public paralizat de corupție. Guvernanții libanezi au spus pas ofertei.

De asemenea, nici țările arabe bogate din Golful Persic, care au ajutat la reconstrucția Libanului după războiul din 2006, nu vor să mai ofere bani unei țări în care Hezbollah este o forță dominantă.

Cele două explozii uriaşe din portul din Beirut care au distrus marţi cartiere întregi în capitala Libanului s-au soldat cu cel puţin 100 de morţi şi peste 4.000 de răniţi, a anunţat miercuri Crucea Roşie libaneză.

„Până în prezent, peste 4.000 de persoane au fost rănite şi peste 100 au fost ucise. Echipele noastre continuă căutările şi operaţiunile de salvare în zonele adiacente”, a adăugat organizaţia într-un comunicat de presă.

Potrivit Reuters, şeful Crucii Roşii libaneze, George Kettaneh, a declarat presei locale că mulţi oameni sunt încă prinşi sub dărâmături.

Într-o declaraţie făcută prin telefon la postul LBCI TV, Kettaneh a explicat că organizaţia pe care o conduce se coordonează cu Ministerul Sănătăţii pentru ca morgile să preia victimele, deoarece spitalele nu mai fac faţă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here