Liderii democraţiilor cu cele mai avansate economii din lume, Grupul celor Şapte (G7), îşi încep vineri, la Hiroshima, oraşul japonez ce păstrează o amintire sumbră a războiului, un summit dominat de problema Ucrainei, dar China se află, de asemenea, în centrul atenţiei, riscând să fie un subiect care îi divizează pe cei şapte aliaţi, relatează Reuters şi POLITICO, citate de News.ro.
Ţările G7 – Statele Unite, Japonia, Germania, Marea Britanie, Franţa, Canada şi Italia – sunt pregătite să folosească summitul pentru a anunţa sancţiuni mai severe împotriva Rusiei şi pentru a dezbate strategia pentru un conflict care durează de mai bine de un an şi care nu dă semne de atenuare.
Înaintea summitului axat în mare măsură pe încheierea războiului Rusiei în Ucraina şi pe prevenirea unui conflict cu China, premierul japonez Fumio Kishida îi va reuni pe liderii mondiali la un memorial al păcii din oraşul japonez distrus de o bombă atomică în cel de-al Doilea Război Mondial.
Moscova a declarat că este pregătită să îşi folosească arsenalul nuclear pentru a-şi apăra „integritatea teritorială”, dacă va fi necesar. Fumio Kishida, care reprezintă chiar Hiroshima în camera inferioară a parlamentului japonez, a declarat că a ales acest oraş pentru summit pentru a concentra atenţia asupra controlului armelor.
NOI SANCŢIUNI ÎMPOTRIVA RUSIEI
„Veţi auzi o declaraţie puternică de unitate, forţă şi angajament în răspunsul nostru la războiul de agresiune al Rusiei”, a declarat un oficial de rang înalt din administraţia Biden. „Veţi vedea noi măsuri luate pentru a izola economic Rusia şi pentru a-i slăbi capacitatea de a purta un război”, a precizat oficialul.
Ca parte a eforturilor, fiecare dintre membrii G7 va dezvălui noi sancţiuni, potrivit oficialului american. Statele Unite urmează să adauge 70 de entităţi pe lista neagră a exporturilor, să îşi extindă autoritatea de sancţionare la 300 de entităţi, precum şi la noi sectoare ale economiei ruseşti, a precizat oficialul.
Scopul este de a elimina lacunele ce permit ocolirea sancţiunilor în ţări din Europa până în Asia şi Orientul Mijlociu, de a viza echipamentele folosite de Rusia în desfăşurarea războiului, de a reduce dependenţa de exporturile de energie ale acestei ţări şi de a reduce accesul Moscovei la sistemul financiar internaţional.
De asemenea, liderii urmau să ia măsuri pentru o mai bună urmărire a originii diamantelor, pentru ca, în cele din urmă, să întrerupă comerţul cu aceste pietre preţioase din Rusia, au declarat oficialii Uniunii Europene.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski urmează să se adreseze liderilor G7 prin videoconferinţă.
CHINA, PE AGENDA DISCUŢIILOR
Şi China urmează să ocupe un loc important în discuţiile de vineri. Ţările G7 dezbat cum să gestioneze ceea ce consideră a fi o ameninţare pe care Beijingul o pune la adresa lanţurilor de aprovizionare globale şi la adresa securităţii economice, dar în acelaşi timp nu vor să înstrăineze complet un partener comercial puternic şi important.
Crearea unei politici de coeziune atât cu privire la Rusia, cât şi la China este o prioritate pentru preşedintele american Joe Biden, chiar dacă acesta şi-a scurtat turneul în Asia pentru a se ocupa de lupta contracronometru de acasă privind plafonul de îndatorare, o dispută internă ce ameninţa să adauge o nouă criză economică pe agenda liderilor mondiali.
Printre invitaţii la summit se numără, de asemenea, mai mulţi vecini ai Japoniei şi Chinei din zona Indo-Pacific, inclusiv Australia, Comore, care deţine preşedinţia Uniunii Africane, Insulele Cook, care deţin preşedinţia Forumului Insulelor din Pacific, India, Indonezia, în calitate sa de preşedinte al Asociaţiei Naţiunilor din Asia de Sud-Est, Coreea de Sud şi Vietnam.
G7 caută să se apropie de membrii „Sudului global” pentru a contracara rolul Chinei pe scena mondială. Dar rămâne de văzut cât de direct va fi limbajul ţărilor faţă de China. Unii membri ai G7 sunt sceptici că s-ar putea conveni limitări ale investiţiilor în China.
O parte a strategiei presupune intensificarea accentului pus pe semiconductori, ţările încercând să nu mai depindă atât de mult de China şi, de asemenea, să blocheze accesul acestei ţări la tehnologii avansate ce ar putea fi folosite în scopuri militare. Semnificativ, premierul Kishida s-a întâlnit joi cu directori de la Micron Technology, Intel şi Taiwan Semiconductor Manufacturing.
Într-o schimbare semnificativă de politică, premierul nipon a strâns legăturile militare ale Japoniei, ţară cu o doctrină pacifistă, cu alte ţări, inclusiv prin semnarea unui „Acord de la Hiroshima” cu premierul britanic Rishi Sunak. Cele două ţări au convenit să colaboreze mai strâns în ceea ce priveşte lanţurile lor de aprovizionare cu cipuri pentru calculatoare.
CHINA RISCĂ SĂ-I DIVIZEZE PE ALIAŢI
În timp ce liderii Grupului celor Şapte se reunesc în Japonia pentru summitul lor anual, va fi o reuniune în care se vor intersecta trei conflicte de natură să schimbe lumea – unul din trecut, unul în prezent şi un altul potenţial. Bomba atomică care a pus capăt celui de-al Doilea Război Mondial a distrus o mare parte din oraşul Hiroshima, unde se vor întâlni liderii. Astăzi, războiul Rusiei din Ucraina costă mii de vieţi şi miliarde de dolari şi se prelungeşte. Şi mai există riscul unei alte catastrofe îngrozitoare ce ar putea urma, în condiţiile în care China ameninţă Taiwanul.
Aici, la subiectul China, alianţa mondială s-ar putea destăama, scrie POLITICO. Pentru unii adepţi ai unei poziţii dure, precum SUA şi Japonia, summitul care începe vineri oferă ocazia de a le demonstra direct liderilor europeni că este timpul să ia atitudine atunci când vine vorba de confruntarea cu China.
Statele Unite mizează cel puţin pe aparenţa unui teren comun cu aliaţii în privinţa Republicii Populare Chineze. Înaintea summitului, purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al SUA, John Kirby, a declarat reporterilor: „Vă puteţi aştepta să auziţi la finalul acestor discuţii că toţi liderii G7 sunt de aceeaşi părere cu privire la modul în care trebuie abordate provocările pe care le prezintă Republica Populară Chineză”.
Dar dincolo de liniile diplomatice inevitabil fade ale unui comunicat al summitului, obţinerea unui consens asupra unor măsuri de securitate semnificative pentru regiunea Indo-Pacific va fi dificilă, chiar şi în cadrul simbolic de la Hiroshima, afirmă POLITICO.
„Există sentimentul că există un mic decalaj, probabil, între locul unde se află europenii în ceea ce priveşte unele probleme legate de China şi locul în care se află SUA”, a declarat Zack Cooper, fost consilier al Consiliului de Securitate Naţională al SUA şi senior fellow la American Enterprise Institute.
TAIWANUL, PUNCTUL DE DISCORDIE
Principalul punct de tensiune în discuţiile dintre mai-marii lumii este cât de departe să meargă în încercarea de a opri o potenţială invazie chineză în Taiwan, ceea ce ar putea declanşa un război mondial şi ar putea distruge economia globală. Insula autonomă, pe care Beijingul o revendică ca fiind a sa, furnizează majoritatea cipurilor pentru calculatoarele avansate din lume, vitale pentru industria tehnologică şi de apărare. Nu toate guvernele europene sunt însă convinse că este un lucru pe care trebuie să îl prioritizeze.
NATO urmează să îşi extindă amprenta în Asia şi să înfiinţeze un nou birou de legătură la Tokyo pentru a se coordona mai bine cu partenerii regionali, cum ar fi Australia, Coreea de Sud şi Noua Zeelandă.
Cu toate acestea, preşedintele francez Emmanuel Macron a cerut în mod repetat ca NATO să se concentreze doar pe teatrul euroatlantic, spunând că Asia – China în primul rând – nu este acoperită din punct de vedere geografic. De asemenea, el a declanşat un scandal făcând comentarii recente în care a sugerat că securitatea Taiwanului nu este o luptă a Europei, iar UE nu ar trebui să urmeze automat exemplul Americii. Poziţia lui Macron diferenţiază Franţa – care este cea mai mare putere militară a UE – de SUA şi Japonia, dar şi de Marea Britanie.
UCRAINA ASIEI
„Ucraina de astăzi ar putea fi Asia de Est mâine”, a avertizat premierul japonez Fumio Kishida anul trecut, la scurt timp după ce a început invazia la scară largă a Rusiei.
Săptămâna trecută, ministrul japonez de externe, Yoshimasa Hayashi, a făcut un avertisment şi mai explicit într-un discurs ţinut în Suedia în faţa celor 27 de omologi din UE. „China îşi continuă şi îşi intensifică încercările unilaterale de a schimba statu quo-ul prin forţă în Mările Chinei de Est şi de Sud. De asemenea, China îşi intensifică activităţile militare în jurul Taiwanului”, a declarat Hayashi. „În plus, China şi Rusia îşi consolidează colaborarea militară, inclusiv zboruri comune ale bombardierelor lor şi exerciţii navale comune în apropierea Japoniei”, a arătat şeful diplomaţiei nipone.
În timp ce autorităţile chineze se abţin să înarmeze în mod deschis Rusia în războiul său împotriva Ucrainei, un parteneriat strategic pe termen lung între Beijing şi Moscova este de nezdruncinat pentru preşedintele Xi Jinping.
Disponibilitatea Chinei de a-şi folosi greutatea economică este un domeniu care va genera, în schimb, mai multă unitate între aliaţii G7, consideră POLITICO. UE, SUA, Canada şi Japonia se vor reuni în jurul unor apeluri de a combate utilizarea de către China a puterii sale economice pentru a intimida economiile mai mici ce acţionează împotriva intereselor sale politice.
În ceea ce priveşte punctul de vedere european, pentru preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este clar că blocul este „în competiţie cu China” şi va trebui să îşi îmbunătăţească postura. „Vom reduce dependenţele strategice – am învăţat lecţiile ultimului an”, a asigurat ea într-o conferinţă de presă înainte de a pleca spre Japonia.
Justin Trudeau, prim-ministrul canadian, vine la G7 după luni de scurgeri de informaţii care au prezentat guvernul său ca fiind slab în ceea ce priveşte interferenţele străine, în special din partea Chinei. El va transmite mesajul Canadei că poate fi o alternativă sigură şi neautoritară în ceea ce priveşte aprovizionarea cu minerale şi energie critică, inclusiv energie nucleară.
FĂRĂ UŞI ÎNCHISE DE TOT
Dar, în ciuda retoricii tot mai dure la adresa Chinei, ceea ce încă uneşte ţările G7 este dorinţa de a nu închide de tot uşa discuţiilor cu Beijingul.
Administraţia Biden încearcă de luni de zile să obţină o vizită în China pentru membri de top ai cabinetului, cum ar fi secretarul Trezoreriei, Janet Yellen. Consilierul pentru securitate naţională al lui Biden, Jake Sullivan, a avut luna aceasta opt ore de discuţii cu şeful politicii externe a Partidului Comunist Chinez, Wang Yi.
Chiar înainte de a pleca miercuri spre Japonia, preşedintele american Joe Biden a fost întrebat dacă decizia sa de ultim moment de a-şi scurta călătoria în Asia ar putea fi considerată „aproape o victorie pentru China”. În loc să rămână în regiune pentru un summit între Japonia, India, SUA şi Australia, Biden intenţionează să se întoarcă la Washington duminică pentru a se ocupa de probleme interne. Preşedintele a exclus ideea că plecarea sa ar putea fi folosită de China în avantajul propriu, menţionând că se va întâlni cu liderii naţiunilor din Cvartet în Japonia. „Vom avea ocazia să discutăm separat la întâlnire”, a spus el.
Apoi, Biden a fost întrebat dacă are în plan să vorbească în curând cu preşedintele chinez. „Fie că este în curând sau nu, ne vom întâlni”, a asigurat el.
Oxfam: Statele din G7 le datorează ţărilor sărace 13 trilioane de dolari
