Studiu: Cei mai mulţi angajaţi în ONG-uri sunt femei

Sursa: Pexels

ONG-urile care au angajaţi constituie o minoritate. Cei mai mulţi angajaţi din ONG-uri au vârsta până în 44 de ani, iar femeile predomină în majoritatea domeniilor ONG, potrivit Barometrul Liderilor ONG 2023 (BLO 2023) – sondaj parte a studiului Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civile despre sectorul neguvernamental. De asemenea, majoritatea angajaţilor au studii universitare de masterat sau doctorat. 39% din angajaţi şi voluntari resimt un grad moderat de burnout, transmite News.ro.

Conform studiului „România 2024. Sectorul neguvernamental. Profil, tendinţe, provocări”, peste 80% dintre angajaţii din sector sunt mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de viaţa lor, iar peste 60% sunt mulţumiţi de veniturile lor, conform Barometrului Membrilor, Angajaţilor şi Voluntarilor ONG 2023 (BMO 2023) – sondaj care, de asemenea, face parte din studiul FDSC. Peste 70% dintre participanţi ar vrea să-şi petreacă restul carierei în cadrul organizaţiei în care îşi desfăşoară activitatea.

În raport cu salariul mediu net lunar, angajaţii din ONG sunt la un nivel inferior. Comparând cu datele INS pentru 1994-2022, reiese că între 2006-2012 salariile din ONG-uri s-au plasat peste mediile naţionale, dar creşterea economică a condus la salarii medii practic egale cu media naţională în 2013, mai mici în 2014-2015, iar începând cu 2016 salariile din ONG-uri au fost cu ⅙ – ⅕ mai mici decât salariul mediu national net. Diferenţele dintre domenii nu sunt foarte mari, dar sunt trei care raportează sistematic salarii mai mici: sport, social/caritabil, cultură/artă.

Aproximativ 27% dintre respondenţi lucrează 40 de ore/ săptămână, iar 54% mai puţin de 40 de ore. Peste 50% dintre angajaţii din sector au două sau mai multe locuri de muncă având în vedere specificul activităţilor desfăşurate şi faptul că majoritatea organizaţiilor lucrează pe bază de proiecte.

În jurul a 60% dintre angajaţi spun că lucrează şi în afara sectorului ONG şi având multe ore lucrate zilnic/ săptămânal şi salarii mici, angajaţii din ONG-uri sunt predispuşi epuizării. De altfel, 46% dintre angajaţi au afimat că resimt un grad ridicat sau foarte ridicat de epuizare şi 39% resimt un grad moderat de burnout.

 

Participarea cetaţenilor: 1 din 3 români interacţionează cu un ONG.

1 din 4 români a donat pentru un ONG în 2023

Participarea în asociaţii în România a crescut de aproximativ 2,5 ori în ultimii 30 de ani. Valoarea estimate pentru anul 1993 este de 13%, iar astăzi în jurul a 30% din populaţia României participă în asociaţii.

De asemenea, a crescut interacţiunea dintre organizaţiile neguvernamentale şi populaţie, arată datele din Barometrul Opiniilor despre Societatea Civilă 2023 (BOSC 2023) – sondaj parte a studiului FDSC si care evaluează atitudinile populaţiei României despre sectorul ONG. De exemplu, anul trecut procentul cetăţenilor care au beneficiat de serviciile unui ONG a fost dublu faţă 2016.

De asemenea, 24% din populaţie a făcut cel puţin o donaţie către ONG-uri (faţă de 21% în 2016), cei mai activi donatori fiind cei între 18-49 ani şi cu studii superioare, conform BOSC 2023.

Valahia şi Moldova sunt zonele din care s-a donat cel mai puţin, deşi procentul celor ce au beneficiat de serviciile ONG din aceste zone a fost peste media naţională. Dincolo de sprijinul direct pentru organizaţii neguvernamentale, românii au mai donat pentru persoane în nevoie (42% din respondenţi) sau pentru alte cauze (17%), în timp ce 45% din populaţie a donat cel puţin o dată pentru biserică. De asemenea, 2% din populaţie a donat în ultimul an pentru susţinerea unei publicaţii (ziar, revistă, publicaţie online).

Doar 1 din 5 ONG-uri a solicitat informaţii ori dezbateri publice

Într-o proporţie majoritară organizaţiile nu fac parte din nicio structură naţională (60%) sau europeană (80%) ceea ce determină o capacitate redusă a domeniului de a influenţa agende şi decizii de politică publică. Însă 80% dintre respondenţi susţin ideea creării unei forme reprezentative la nivel naţional pentru structurile asociative.

Pe de altă parte, jumătate dintre liderii de organizaţii au afirmat că nu au colaborat în proiecte cu instituţii publice (ca beneficiari ori parteneri), iar 82% nu au folosit cele două instrumente legale esenţiale pentru implicarea civică: solicitărea de informaţii (Legea 544/2001) şi solicitărea de întâlniri pentru dezbateri publice pe marginea actelor normative (Legea 52/2003), conform Barometrului Liderilor ONG 2023.

Acelaşi studiu arată că atunci când un ONG lucrează cu o instituţie publică va folosi mai des instrumentele legale.

Aproximativ un sfert dintre organizaţii declară că au iniţiat propuneri de politici publice.

Participarea foarte scăzută la procesul formal de luare a deciziilor se vede şi din faptul că în 2022, doar 20% dintre actele normative puse în dezbatere publică de ministere au primit recomandări din partea societăţii civile şi doar 12% au fost îmbunătăţite. La nivel local, doar 10% dintre actele normative propuse dezbaterii au primit recomandări şi doar 5% au inclus unele recomandări în forma finală.

Totodată în 2022, ONG-urile au solicitat întâlniri publice de dezbatere pentru doar 1% dintre actele normative iniţiate de primării din municipiile reşedinţă de judeţ, şi pentru doar 4% dintre cele iniţiate de ministere.

“Chiar dacă datele nu sunt optimiste, sondajul BLO 2023 arată existenţa unor ONG-uri mult mai implicate şi mai capabile (ONG-uri resursă) să participe la politicile publice. Astfel, ONG-urile ar trebui să (re)înveţe şi să folosească constant mecanismele fundamentale de dialog cu instituţiile publice. De asemenea, autorităţile ar trebui să simplifice utilizarea acestor mecanisme, iar finanţatorii ar trebui să sprijine active ONG-urile resursă preferabil prin finanţări pe termen lung”, a afirmat Viorelia Manda, manager de proiect FDSC.

Stresul şi epuizare, provocările angajaţilor şi voluntarilor

Membrii, angajaţii şi voluntarii cred că principalele dificultăţi ale organizaţiilor în implementarea proiectelor sunt bugetul insuficient (69%) şi resursa umană insuficientă (61%), potrivit datelor din Barometrul Membrilor, Angajaţior şi Voluntarilor ONG (BMO 2023), sondaj din cadrul studiului FDSC. Aceste dificultăţi sunt urmate de barierele legale (32%), cerinţele excesive ale finanţatorilor (28%), dificultăţile fiscale şi administrative (24%), dificultăţile în lucrul cu beneficiarii (19%) şi lipsa de încredere din partea populaţiei (17%).

În ceea ce priveşte provocările personale legate de modul de lucru, 85% dintre angajaţi au afirmat că resimt epuizare (burnout) într-o anume măsură (de la moderat la foarte ridicat), o valoare îngrijorătoare, dar care este o problemă acută şi în alte ţări, un studiu din Marea Britanie menţionând precaritatea crescândă din acest sector, pe fondul recesiunii economice.

Stresul este o altă provocare importantă – peste 30% dintre angajaţi simt stres întotdeauna sau în marea majoritate a timpului, faţă de doar puţin peste 20% dintre membri şi voluntari.

Aproape 70% dintre respondenţi consideră că prin ceea ce fac, schimbă soarta oamenilor sau a societăţii în majoritatea timpului sau întotdeauna.

În acelaşi timp, 45% dintre angajaţi consideră că, luând în considerare toate eforturile şi realizările muncii lor, munca nu este plătită corespunzător. Dar jumătate din aceştia cred că munca le oferă perspective bune pentru avansarea în carieră (50%) şi că organizaţia unde lucrează îi motivează din punctul de vedere al performanţei (64%).

Raportul „România 2024. Sectorul neguvernamental. Profil, tendinţe, provocări” a fost realizat cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanţat de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

Barometrul Opiniilor despre Societatea Civilă – un studiu realizat pe un eşantion de 1.200 de respondenţi, reprezentativ naţional, care permite evaluarea atitudinilor populaţiei României despre sectorul ONG. BOSC constituie o anchetă pe bază de interviu telefonic (CATI), colectarea datelor fiind realizată de către Mercury Research în noiembrie 2023.

BLO 2023: Barometrul Liderilor ONG – o anchetă adresată organizaţiilor neguvernamentale, care colectează în principal date despre organizaţie şi mai puţin despre oamenii care o pun în mişcare.

BLO constituie un studiu realizat pe un eşantion mare (803 respondenţi), ca o anchetă pe bază de chestionar aplicat online (CAWI). Completarea a fost realizată în perioada noiembrie 2023 – ianuarie 2024.

BMO 2023: Barometrul Membrilor, Angajaţior şi Voluntarilor ONG – este un instrument nou în contextul rapoartelor FDSC despre sectorul ONG, dar foloseşte o parte din itemii pe care îi inclusese

BLO 2016. Au fost colectate 2028 de răspunsuri printr-un websurvey (CAWI) în perioada decembrie 2023 – ianuarie 2024.

Sondaj INSCOP: Alianța PSD-PNL, pe primul loc în intenţiile de vot la alegerile europarlamentare

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here