Oficial NATO: România e un lider la cheltuieli de apărare. Trebuie avut grijă și cum sunt cheltuiți banii

La București are loc, vineri și sâmbătă, Bucharest Security Conference, un eveniment organizat de SNSPA, în care dezbaterile au ca punct de pornire provocările cu care se confruntă NATO și capacitatea Organizației de a răspunde adecvat.

Centura de conflicte înghețate din jurul Mării Negre, Rusia, Brexit sau evoluțiile din Europa Centrală și Est și Flancul estic, sunt câteva dintre temele predilecte.

Universul.net vă ține la curent cu principalele declarații făcute în prima zi a conferinței de către participanți – politicieni și specialiști români și străini.

Principalele declarații

Teodor Meleșcanu:

• Trăim o perioadă interesantă, cu evoluții foarte dificile din punct de vedere al securității.
• Prima oară când războiul hibrid a apărut a fost în 2008, în Georgia. Dar și atunci a fost un amestec de elemente hibride și invazie clasică.
• Trebuie să înțelegem că ne confruntăm cu amenințări noi, iar războioul civil este una dintre ele.
• Este nevoie să creștem capacitatea de reacție a tuturor țărilor în acest sens.
• România a luat o decizie foarte înțeleaptă, aceea de a avea un consens politic pentru finanțarea armatei cu 2% din PIB.
• Apoi este nevoie de a pune accentul pe capacitățile defensive cibernetice.
• Nu în ultimul rând, e nevoie de dezvoltarea comunicării strategice.

Nicolae Nasta, secretar de stat în MAPN:

• Nu este nicio îndoială că anul acesta în Londra atenția va fi concentrată pe Alianță și contribuția aliaților la cheltuielile de securitate.
• România a continuat să aloce 2% din PIB pentru apărare. S-au achizționat echipamente militare și există un acord politic și dorința tuturor partidelor de a continua această abordare și în viitor.
• Scopul este de a asigura o capacitate militară și de apărare solidă.
• În mediul de securitate din Europa au avut loc o serie de evoluții, cu impact asupra Flancului estic al Alianței, de la Marea Baltică, până spre Marea Neagră. Este responsabilitatea noastră de a contribui la securitatea din zona Mării Negre. Ca membru al NATO, avem o prezență o în structurile multinaționale în aceste teritorii. Avem Brigada Multinațională de la Craiova și înțelegem să ne achităm de responsabilitățile ce ne revin în cadrul NATO.
• Vedem rolul UE ca unul important. UE trebuie să se redreseze. De-a lungul timpului, UE și NATO au avut o cale comună, o direcție comună de dezvoltare. La Londra, România va pune din nou în discuție consolidarea securității națiunilor noastre.
• Trebuie să acordăm atenție mobilității forțelor pe continentul european.
• Cele 78 de zone de cooperare stabilite deja conturează viziunea pe care o are NATO în legătură cu provocările la adresa securității, inclusiv celei cibernetice.
• Pilonul securității îl reprezintă cooperarea NATO-UE.

Oana Lungescu, purtător de cuvânt al NATO:

• Securitatea și apărarea înseamnă prerogative naționale și internaționale și că fiecare dintre noi putem să contribuim.
• Succesul NATO a depins de faptul că a putut să meargă în pas cu timpul, să se schimbe. În 2014 a apărut un semnal de alarmă, nu doar prin anexarea Crimeei de către Rusia, ci și legat de criza care exista în acel moment. De atunci, NATO a pornit pe calea restructurării, reconsolidării.
• La Summitul de la Londra, liderii nu vor sărbători numai succesul trecutului, ci mă gândesc că vor face și o prezentare a provocărilor cu care ne confruntăm.
• Este al cincilea an consecutiv în care au crescut cheltuielile de apărare. Până în 2015, graficul cheltuielilor pentru apărare arăta o curbă în jos.
• România este un adevărat lider în ceea ce privește cheltuielile de apărare, dar trebuie avut grijă și cum sunt cheltuiți acești bani. Vreau să mulțumesc României pentru acest leadership pe care îl joacă în cadrul NATO și mă bucur că Mircea Geoană este secretar general adjunct al NATO. Este primul est-european și primul român în această funcție.

Cyryl Kozaczewski, director politic în cadrul Ministerului de Externe al Poloniei:

• Relațiile dintre România și Polonia s-au întărit în ultima vreme.
• Din fericire recent am văzut că se poate ajunge la un consens și adatorită anumitor proiecte, inclusiv inițiativa recentă dedicată întăririi legăturilor transatlantice, cu participarea activă a României.
• UE nu poate să își implementeze strategia globală fără SUA, iar SUA nu pot să își atingă obiectivele politice fără UE. Să nu uităm asta.
• Ne interesează foarte mult creșterea cooperării dintre NATO și UE. Ideea în sine a unor activități atunonome, atunci când nu este nevoie de SUA, este una pozitivă la nivel conceptual. Dar dacă vorbim de autonomie strategică, în aceste vremuri s-ar putea să apară niște riscuri.
• Un alt element important care influențează NATO este politica sancțiunilor. Ele nu reprezintă un obiectiv în sine, ci fac parte din politica de descurajare.

Sorin Ducaru, directorul Centrului Satelitar al UE:

• Evoluțiile tehnologice au un impact mul mai profund decât cel pe care îl sesizăm noi. În primul rând întrucât e vorba de legătura dintre administrație și guverne. Majoritatea guvernelor au investit în acest domeniu pentru a-și consolida capacitățile de apărare.
• În acest moment, totuși, sectorul privat se află în fruntea evoluțiilor tehnologice. Trebuie să fim atenți, pentru că unele tehnologii pot să fie folosite și să se extindă și la alți jucători, nu numai la instituțiile publice sau la cele private care le promovează. Exact aici e problema.
• Celălalt aspect este acela că bariera de intrare a resurselor financiare care să permită accesul acestor tehnologii este din ce în ce mai slabă. Aici discutăm de stabilitate geostrategică pentru că ea poate să aducă diverse surprize și probleme acute și chiar să le cronicizeze pe altele. Mă refer și la folosirea inteligenței artificiale în războiul hibrid.
• Toate acestea nu mai crează o distincție clară între domeniul militar și cel civil, între pace și război. Sunt chestiuni pentru care, se pare, lumea noastră de azi nu e atât de pregătită pe cât ar trebui.
• Trăim vremuri în care trebuie să abordăm aceste chestiuni pentru că intensitatea confruntării a ajuns la limita a aceea ce înseamnă confruntare deschisă.
• Este nevoie și de un cadru juridic corespunzător acestei realități.

Citiți și: Isărescu: Creșterea economică nu e suficientă în sine. Să ne grăbim încet spre euro

Sursa foto: Pexels