Macron se felicită pentru faptul că a „trezit” NATO prin declarațiile sale controversate

Preşedintele francez Emmanuel Macron şi-a asumat joi – în prezenţa secretarului general Jens Stoltenberg – declaraţiile controversate despre starea de „moartea cerebrală” a NATO şi a îndemnat alianţa militară să se concentreze asupra mizelor strategice, mai ales asupra luptei împotriva terorismului, relatează AFP.

„Îmi asum în întregime ridicarea ambiguităţilor”, a declarat şeful statului francez la finalul unei întreveri – de o oră – cu secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, la Palatul Elysée.

Cei doi şi-au afirmat voinţa de a „asigura succesul” summitului şefilor de stat şi de guverne din cele 29 de state membre NATO marţi şi miercuri, la Londra, cu ocazia marcării a 70 de ani de la înfiinţarea Alianţei Nord-Atlantice.

Pregătirea acestei reuniuni, la care urmează să participe şi preşedintele american Donald Trump, a fost afectată de către Macron, care a declarat la 7 noiembrie, într-un interviu acordat săptămânalului The Economist că „ceea ce suntem pe cale să trăim este moartea cerebrală a NATO”.

Această avertizarea fără menajamente a fost denunţată imediat de Washington, Belin, Londra, Varşovia sau Ankara.

Întrebat despre declaraţiile sale, Macron a răspuns că le-a făcut după ce a constatat „o deconectare ţipătoare şi inacceptabilă” în ultimele două summituri NATO, care „au fost consacrate doar faptului de a afla cum să putem uşura costul financiar al Statelor Unite”, de departe principalul contributor al Alianţei.

În acest răstimp nu au fost „rezolvare” probleme strategice cu privire la „pacea în Europa, retorsiunea faţă de Rusia, subiectul Turciei” sau cu privire la „cine este inamicul” NATO, a adăugat şeful statului francez, citând lupta împotriva terorismului drept o nouă prioritate a aliaţilor.

„Poate că era nevoie de un «wake-up call» (alarmă). Ea a fost trasă, iar eu mă felicit că prioritatea este mai degrabă să reflectăm la finalităţile noastre şi la obiectivele noastre strategice”, a subliniat el în faţa presei.

Apel cu privire la Sahel

Răspunzându-i, Jens Stoltenberg a dat asigurări că NATO şi-a moderniat doctrina şi modul de funcţionare, consolidându-şi totodată mijloacele de acţiune – mai ales în estul Europei.

Însă, a insistat el, în situaţia actuală, Uniunea Euroeană (UE) singură ”nu este capabilă să se apere singură” şi ”nu se poate substitui Alianţei (Nord-)Atlantice”.

”Cele două sunt feţele aceleiaşi medalii”, consideră Stoltenberg.

În acelaşi sens, noua preşedintă a Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen declara miercuri că UE şi NATO ”nu sunt rivale”, ci ”complementare”.

”Europa nu poate să se apere singură, pentru moment” şi ”este important (…) ca noi să ne asumăm mai mult responsabilităţi”, a subliniat, de asemenea, cancelarul german Angela Merkel miercuri, în Bundestag (Camera Deputaţilor).

Încercând să calmeze jocul între ele, Parisul şi Berlinul au propus, la 20 noiembrie, înfiinţarea unui Comitet de experţi menit să consolideze procesul politic în interiorul NATO.

Potrivit Palatului Élysée, Emmanuel Macron urmează să se întâlnească cu mai mulţi alţi lideri până la summitul de la 3 şi 4 decembrie. El urmează să se întâlnească, de asemenea, la londra, cu omologii săi, inclusiv în patru, cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, cancelarul german Angela Merkel şi premierul britanic Boris Johnson.

După moartea celor 13 militari într-o coliziune între două elicoptere în Mali, preşedintele francez a subliniat că urmează să le ceară aliaţilor, cu această ocazie, o ”mai mare implicare” împotriva ”terorismului” în Sahel, unde Franţa, care a staţionat în regiune aproximativ 4.500 de oameni, ”acţionează în contul tuturor”.

El a anunţat că este pregătit să revadă ”toate opţiunile strategice” ale Franţei în Sahel şi că, în acest cadru, ”o mai mare implicare a aliaţilor va fi benefică”.

”Proclamarea ataşamentului faţă de securitatea colectivă nu este suficientă. O alianţă adevărată înseamnă fapte, nu vorbe”, a subliniat Macron.

Potrivit Parisului, acest apel se adresează mai ales celorlalte ţări europene, dintre care unele sunt implicate, ca Germania şi Danemarca, şi care nu trece prin lansarea unei operaţiuni NATO.

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here