Marcel Boloș: Cererea de plată 3 urmează să fie încasată parțial până în data de 10 iunie / România accesează astfel 1,3 miliarde de euro

De
Universul.net
-
Sursa: Inquam Photos / George Călin

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, afirmă că, până în 10 iunie, Comisia Europeană va plăti României, parţial, sumele aferente cererii de plată numărul 3 din Planul Naţional de Redresare şi rezilienţă (PNRR), mai exact 1,3 miliarde de euro din 2 miliarde de euro. Plata pentru restul banilor este suspendată în condiţiile în care autorităţile române nu au respectat angajamente privind pensiile speciale, numirile administratorilor companiilor din domeniul energiei şi implementarea Agenţiei pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice, notează News.ro.

”Cererea de plată 3 urmează să fie încasată până în data de 10 iunie parţial, respectiv din 2 miliarde de euro urmează să fie viraţi şi plătiţi României 1,3 miliarde de euro, diferenţa de 700 de milioane de euro fiind, după cum se cunoaşte, aferenţi jaloanelor care privesc Agenţia de Monitorizare a Indicatorilor de Performanţă pentru Întreprinderile Publice, care se găseşte în termenul de 6 luni pentru soluţionarea numirii conducerii agenţiei şi operaţionalizarea acesteia, conform cu jalonul pe care îl avem aprobat prin PNRR. Suma suspendată este de 400 de milioane de euro. De asemenea, ştim că avem sume suspendate pentru numirea conducerii, respectiv a administratorilor, respectiv 43 de administratori la companiile din domeniul energiei pentru care suma suspendată este de 299 de milioane de euro. După cum se cunoaşte, cel de-al treilea jalon este legat de pensiile speciale, unde suma suspendată este de 231 de milioane de euro. Aceasta este situaţia pentru cererea de plată 3”, a declarat ministrul Proiectelor Europene, Marcel Boloş, joi, după şedinţa de Guvern.

El a precizat că pentru Executivul interimar ”a rămas pe primul loc PNRR”, plan în cadrul căruia România poate beneficia de 28,1 miliarde de euro, din care aproximativ 14,9 miliarde de euro sunt aferenţi componentei de împrumuturi şi peste 13 miliarde sunt granturi.

Boloş afirmă că reducerea cheltuielilor şi menţinerea TVA la nivelul actual, aşa cum propune Nicuşor Dan, sunt ”obiective realiste”. Ministrul Proiectelor Europene atrage atenţia că ”taxarea muncii este o problemă sensibilă”

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, consideră că propunerile preşedintelui ales, Nicuşor Dan, de reducere a cheltuielilor publice fără implementarea unei măsuri care să vizeze majorarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) sunt ”obiective realiste”. Marcel Boloş afirmă că viitoarea coaliţie de guvernare va fi cea care va stabili ce măsuri trebuie luate pentru reducerea deficitului bugetar, ministrul atrăgând atenţia asupra faptului că ”taxarea muncii este o problemă sensibilă” în România.

Întrebat, joi, ce părere are despre declaraţiile preşedintelui ales, Nicuşor Dan, privind corectarea fiscală, fără majorarea TVA, ministrul Marcel Boloş a răspuns că, în opinia sa, acestea sunt ”obiective realiste”.

”Eu cred că sunt obiective realiste şi pornesc de la principii şi reguli elementare de utilizare a fondurilor publice. Pachetul de măsuri fiscale nu este identificat în Planul Fiscal sub nicio formă, este specificat, în schimb, impactul bugetar la care trebuie să se ajungă prin măsurile fiscale şi să nu uităm că alături de modificarea taxării consumului, ca să fiu aşa, mai direct, există şi taxarea capitalului. Sigur că aici la ceea ce înseamnă taxarea muncii este o problemă sensibilă, dar una peste alta sunt decizii ale coaliţiei de guvernare, a convenienţei care se va stabili la nivel politic şi nu pot să vă răspund ce măsuri specifice vor fi decise în contextul formării noului guvern şi al noilor coordonate ale politicii fiscale”, a afirmat Marcel Boloş, joi, în briefingul susţinut la finalul şedinţei de Guvern.
Marcel Boloş a arătat că decizia privind deficitul bugetar include o componentă fiscală, potrivit angajamentelor asumate de România prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, dar şi prin Planul Fiscal, Boloş spunând că acesta a fost primul subiect ridicat de oficialii europeni în cadrul discuţiilor cu autorităţile române.
”E un angajament pe care l-am luat şi pe care Comisia Europeană l-a reiterat în cadrul discuţiilor avute cu dumnealor, chiar a fost primul subiect pe care Comisia Europeană l-a ridicat pe ordinea de zi. Deci fiind vorba de un angajament, el trebuie dus la bun sfârşit astfel încât angajamentele care ţin de Planul Fiscal şi Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă să poată să fie îndeplinite. În ceea ce priveşte celelalte măsuri care vin tot pe linia gestionării eficiente a deficitului bugetar, pentru ceea ce înseamnă reducerile de cheltuieli, aceste tipuri de măsuri sunt complementare. Nu ştiu în ce măsură Comisia ar putea fi deschisă să accepte o aşa-zisă compensare cu ceea ce înseamnă reducerile de cheltuieli. Ele sunt binevenite şi prioritare pentru că obiectivul pe care îl urmăreşte Guvernul este cel de a utiliza eficient fondurile publice pe care le are alocate şi din acest punct de vedere orice măsură pe care o luăm pe linia reducerii de cheltuieli înseamnă un spaţiu bugetar care s-a creat din perspectiva deficitului bugetar, dar discutăm şi de o gestionare eficientă a fondurilor, care a rămas o prioritate, aşa după cum se poate observa şi în spaţiul public. Una peste alta, ca să răspund la întrebare, sunt două aspecte diferite”, a declarat Marcel Boloş.
El a subliniat că reforma fiscală la care România s-a angajat ”spune foarte clar impactul bugetar pe care trebuie să-l avem prin măsurile fiscale, pe de o parte, şi pe de altă parte dacă Guvernul şi noua coaliţie va stabili componenta de reducere de cheltuieli, aceasta este binevenită şi va duce la o consolidare fiscal-bugetară într-un termen rezonabil încât să intrăm în zona de respectare a prevederilor tratatului de la Maastricht”.

Boloş, întrebat ce proiecte vor fi scoase din PNRR: Dacă aş spune acum, când procesul de renegociere nu este finalizat, aş face un mare rău României/ Termenul de 31 august 2026 de la sine vorbeşte că trebuie să te uiţi la progresul fizic al investiţiilor

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, afirmă că nu poate discuta, atât timp cât se renegociază Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), la ce proiecte ar urma să renunţe România în urma negocierilor cu Comisia Europeană. ”Dacă v-aş spune acum, când procesul de renegociere nu este finalizat, aş face un mare rău României şi atunci trebuie să avem răbdarea necesară pentru ca să închidem renegocierea”, argumentează ministrul. Boloş subliniază însă că un criteriu este stadiul fizic al proiectelor, cel mai important find ca acestea să poată fi finalizate până în vara anului viitor.

Întrebat, joi, la finalul şedinţei de Guvern, ce proiecte de investiţii prevăzute iniţial pentru a fi finanţate prin PNRR ar urma a fi scoase din plan în urma renegocierilor cu Comisia Europeană, Marcel Boloş a răspuns că nu poate numi, cât timp încă se negociază, un anumit proiect sau altul.

”Eu zic să aşteptăm un pic până definitivăm lista cu Comisia Europeană. Dacă v-aş spune acum, când procesul de renegociere nu este finalizat, aş face un mare rău României şi atunci trebuie să avem răbdarea necesară pentru ca să închidem renegocierea şi vă stau la dispoziţie cu ceea ce a rămas ca şi investiţii în PNRR, detaliat pe fiecare coordonator de reformă şi investiţie, dar cred că la această oră trebuie să definitivăm renegocierea pentru a nu bulversa acest interes major pe care îl avem, ca România să nu piardă nici un euro din bugetul care i-a fost alocat”, a afirmat ministrul Proiectelor Europene.
El a amintit însă că stadiul fizic al implementării proiectelor este unul foarte important, oficialii europeni ţinând ca acestea să fie finalizate la termenul stabilit, şi anume în vara anului viitor.
”Avem un criteriu foarte important pe care îl urmăreşte Comisia Europeană, ca investiţiile să fie finalizate până pe 31 august 2026. Acest criteriu de la sine vorbeşte că trebuie să te uiţi la progresul fizic pe care îl au investiţiile şi să le scoatem, adică să le înlocuim, pentru că miza noastră nu este să scoatem investiţiile din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi să nu punem nimic la loc. Asta ar însemna pierdere”, a mai afirmat Marcel Boloş.
El a subliniat importanţa mobilizării tuturor instituţiilor şi entităţilor implicate în derularea proiectelor finanţate prin PNRR.
”Cu o asemenea oportunitate istorică, România nu se mai întâlneşte. Gândiţi-vă doar că, începând cu data de 1 septembrie 2026, rămânem fără o importantă sursă de 28 de miliarde de euro, adică perioada aceasta în care trebuie să ne concentrăm eforturile pentru ca să implementăm investiţiile şi să absorbim banii, nu se mai întoarce şi spun destul de răspicat acest lucru, pentru că fără cele 28 de miliarde şi cu noua Politică de Coeziune restructurată, nu mai avem un asemenea buget consistent pentru investiţii, de 75 de miliarde de euro. Şi de aceea îndemnul meu este ca să avem toate mecanismele guvernamentale, instituţionale, coordonatorii de reformă să fie sprijiniţi, beneficiarii să se mobilizeze, pentru ca să nu pierdem oportunitatea istorică de dezvoltarea ţării”, a mai declarat Marcel Boloş.

Boloş, sceptic cu privire la posibilitatea prelungirii termenelor pentru PNRR: Decât să aşteptăm minuni, mai bine implementăm proiectele, pentru că ce-i în mână nu-i minciună

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, este sceptic cu privire la faptul că statele care sunt în urmă cu implementarea proiectelor prin Planurile Naţionale de Redresare şi Rezilienţă ar putea beneficia de o prelungire a termenelor după 31 august 2026. ”Decât să aşteptăm minuni pentru ceea ce înseamnă Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, mai bine ne concentrăm eforturile să implementăm proiectele pentru că ştiţi vorba aceea românească: «ce-i în mână nu-i minciună”, afirmă ministrul.

Întrebat, joi, ce semnale a primit de la autorităţile de la Bruxelles cu privire la propunerea venită din partea Parlamentului European de prelungire cu 18 luni a termenului de implementare a Planurilor Naţionale de Redresare şi Rezilienţă, ministrul Marcel Boloş a răspuns că, informal, reacţia primită de la Comisia Europeană este că termenul iniţial trebuie respectat.

”Comisia Europeană ne-a îndemnat să ne mobilizăm eforturile şi resursele pentru ca termenul de 31 august 2026 să fie respectat. De ce? Pentru că pentru a beneficia de împrumutul pe care îl avem alocat şi toate statele membre ale Uniunii Europene îl au alocat în vederea finanţării obiectivelor de investiţie, e nevoie de acordul fiecărui stat membru care trebuie obţinut prin Parlamente până la data de 31 decembrie 2026. Ne-au precizat informal că acest acord sută la sută este puţin probabil să îl obţinem într-o perioadă limitată de timp, dar şi procesul decizional anevoios de obţinere a acestor aprobări prin Parlamentele statelor membre ale Uniunii Europene şi eu cred că, decât să aşteptăm minuni pentru ceea ce înseamnă Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, mai bine ne concentrăm eforturile să implementăm proiectele pentru că, ştiţi vorba aceea românească, «ce-i în mână nu-i minciună» şi din acest punct de vedere cred că soluţia cea mai corectă pentru noi este implementarea proiectelor şi nicidecum mizarea pe prelungiri. De aceea, noi şi în cadrul procesului de renegociere am încercat să fim extrem de pragmatici pentru a nu ne fura propria căciulă şi a rămâne în final fără bani. Asta nu înseamnă că riscurile pe care le avem în implementarea proiectelor noi le putem garanta 100% că nu se vor întâmpla. Noi încercăm să le minimizăm”, a declarat Marcel Boloş.

România a atins, până acum, un grad de absorbţie de 9,4% a fondurilor europene din perioada de programare 2021-2027/Boloş: Absorbţia începe să intre în normalitate

România a absorbit, până acum, mai puţin de 10% din fondurile europene pe care le are alocate în cadrul perioadei de programare 2021-2027. Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, afirmă că în această perioadă ”absorbţia începe să intre în normalitate”.

Întrebat, joi, care este rata de absorbţie a fondurilor europene alocate României pentru perioada 2021-2027, ministrul Marcel Boloş a spus că România a atras, până acum, 9,4% din fondurile alocate în această perioadă de programare.

”9,4%. Este, dacă vreţi, o perioadă în care absorbţia începe să intre în normalitate. Am spus că am pregătit aplicaţii de plată. Unele le-am trimis, altele sunt în curs de trimitere. Obiectivul este ca să închidem sfârşitul de luna mai cu 1,8 miliarde euro trimise la Comisie şi probabil undeva la sfârşit de iunie, început de iulie, să le şi încasăm. De asemenea, avem programat pentru luna iulie un nou set de aplicaţii de plată, undeva în jur de 1,5 miliarde euro, astfel încât să primim o nouă tranşă din Politica de Coeziune, unde sunt mai mulţi bani decât în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă”, a afirmat Marcel Boloş.
El a subliniat că ”sunt banii României în joc” şi este nevoie de mobilizare în aşa fel încât să fie ”o sumă cât mai mare absorbită”.

Marcel Boloş: Din punctul meu de vedere, ar fi extrem de neserios ca noi, în această etapă, să cerem revizuirea traiectoriei de deficit bugetar, câtă vreme n-am făcut noi pasul necesar pentru implementarea reformei fiscale

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, este de părere că România ar da dovadă de lipsă de seriozitate dacă ar cere Comisiei Europene o revizuire în ceea ce priveşte deficitul bugetar asumat, atâta vreme cât autorităţile de la Bucureşti nu au implementat angajamentele privind reducerea cheltuielilor publice.

”Acum eu, sigur, spun aşa, în calitate de fost ministru de Finanţe şi responsabil cu fondurile europene, că prioritar, în această etapă, este ca România să-şi respecte angajamentele pe care le are din reforma fiscală, din reducerea de cheltuială, astfel încât să facem noi primul pas, înainte de a cere Comisiei să fie de acord cu renegocierea traiectoriei de deficit bugetar. Din punctul meu de vedere, ar fi extrem de neserios ca noi, acum, în această etapă, să cerem revizuirea traiectoriei de deficit bugetar, câtă vreme n-am făcut noi pasul necesar pentru implementarea reformei fiscale şi apoi să cerem încadrarea în ţinta de deficit bugetar. Aşa ar trebui să se deruleze lucrurile în mod firesc”, a afirmat Marcel Boloş, joi, în briefingul susţinut la finalul şedinţei de Guvern.

Declaraţiile au fost făcute în contextul în care Boloş a fost întrebat dacă ar fi dispusă Comisia Europeană să accepte, pentru România, un deficit bugetar de 7,5%, cu 0,5 procente mai mare decât cel stabilit iniţial.
Marcel Boloş a subliniat că reducerea cheltuielilor publice ”depinde foarte mult de calendarul următor pe care îl avem pentru noul guvern şi, desigur, pentru deciziile care vor fi luate de către noul guvern şi Parlament deopotrivă”.
În briefingul la care a participat joi, ministrul Proiectelor Europene a afirmat, în repetate rânduri, că România are nevoie de un guvern cu puteri depline, arătând că traseul pe care îl vor parcurge proiectele derulate din fonduri europene depind în mare măsură de decizii luate la nivel guvernamental.

Nicușor Dan, validat ca președinte al României de CCR: „Vreau să îi asigur pe cetăţenii români că înţeleg responsabilitatea mandatului pe care mi l-au dat”

ARTICOLE SIMILAREDE LA ACELAȘI AUTOR