După ani de reziliență, economia Rusiei încetinește, notează The Economist.
<< De la Kaliningrad la Vladivostok, ceva s-a schimbat. Un indice de frecvență ridicată, realizat de banca Goldman Sachs, sugerează că, de la sfârșitul anului trecut, creșterea economică anualizată a Rusiei a scăzut de la aproximativ 5% la aproape zero. VEB, banca de dezvoltare a Rusiei, observă tendințe similare în estimările sale privind creșterea lunară. Un indicator de frecvență ridicată al cifrei de afaceri, compilat de Sberbank, cel mai mare creditor din Rusia, a înregistrat, de asemenea, un declin. Deși este mai rezervat, guvernul recunoaște și el că ceva se întâmplă. La începutul lunii aprilie, banca centrală nota că, recent, „în mai multe sectoare s-a înregistrat o scădere a producției din cauza prăbușirii cererii”.
Îngrijorările Rusiei vin după trei ani în care economia sa a depășit aproape toate prognozele, din cauza unei combinații de cheltuieli fiscale masive, prețuri ridicate ale materiilor prime și militarizării economiei. După începerea invaziei din Ucraina, în 2022, economiștii au prezis o contracție a PIB-ului anual de până la 15%. În realitate, PIB-ul a scăzut cu doar 1,4% în acel an, înainte de a crește cu 4,1% în 2023 și cu 4,3% în 2024. Încrederea consumatorilor aproape a atins niveluri record. Pe măsură ce a început să pară că Donald Trump i-ar putea oferi lui Vladimir Putin ceea ce își dorește pentru a pune capăt războiului împotriva Ucrainei, unii se așteptau ca economia Rusiei să accelereze și mai mult în 2025.
Ce se află în spatele încetinirii bruște? Se remarcă trei explicații. Prima ține de ceea ce banca centrală a Rusiei numește eufemistic „transformarea structurală” a economiei.
Dacă anterior Rusia era orientată către Vest și accepta economia privată (în anumite limite), din 2022 a devenit o economie de război, orientată spre Est. Această transformare a necesitat investiții uriașe, nu doar în fabrici de arme și muniții, ci și în noi lanțuri de aprovizionare care să permită un comerț mai intens cu China și India (precum și o creștere a producției interne). Până la mijlocul anului 2024, cheltuielile reale pentru investiții în capital fix erau cu 23% mai mari decât la sfârșitul anului 2021.
Această ajustare, spune banca centrală, este acum încheiată. Cheltuielile militare urmează un model similar. Julian Cooper, de la Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI), estimează că anul acesta cheltuielile militare vor crește cu doar 3,4% în termeni reali, o încetinire bruscă față de creșterea de 53% din anul trecut. Cheltuielile mai reduse pentru „transformarea structurală” înseamnă o creștere economică mai lentă — dar acest lucru nu ar trebui să-l îngrijoreze pe Vladimir Putin, dacă eliberează investițiile pentru utilizări mai productive. „Oricât de ciudat ar suna, având în vedere realitățile macroeconomice, nu avem încă nevoie de o astfel de creștere”, a declarat el în decembrie.
Al doilea factor este politica monetară. Inflația din Rusia depășea de luni bune ținta anuală de 4% stabilită de banca centrală, ajungând chiar să treacă de 10% în februarie și martie. Cheltuielile militare exuberante sunt una dintre cauze, dar și lipsa forței de muncă cauzată de recrutarea obligatorie și de emigrarea muncitorilor calificați. Anul trecut, salariile nominale au crescut cu 18%, obligând companiile să majoreze prețurile. Ca răspuns, banca centrală a înăsprit condițiile financiare. Pe 25 aprilie, a decis să mențină rata de dobândă de referință la un nivel punitiv de 21%, cel mai ridicat nivel din anii 2000 încoace.
Poziția extrem de agresivă a băncii centrale ar putea în sfârșit să dea roade. Rata ridicată a dobânzii a încurajat capitalul să se îndrepte către rublă; o monedă mai puternică, la rândul său, face importurile mai ieftine. Așteptările rușilor privind inflația pentru următoarele 12 luni s-au mai temperat, de la un vârf recent de aproximativ 14% la aproximativ 13%. Datele de frecvență ridicată sugerează că inflația este în scădere. Latura negativă a dezinflației este o creștere mai lentă. În loc să cheltuiască, rușii își pun banii în conturi de economii. Ratele ridicate descurajează și mai mult investițiile de capital.
Dacă aceasta ar fi întreaga poveste, poate că Putin ar rămâne mulțumit. Pentru guvernul Rusiei, o încetinire mică și treptată ar putea fi un preț care a meritat dacă înseamnă stăpânirea inflației. Problema este că încetinirea nu este nici mică, nici treptată. Acest lucru se datorează faptului că, în ultimele săptămâni, un al treilea factor a început să le domine pe toate celelalte – condițiile externe s-au deteriorat. Pe măsură ce războiul comercial al Americii s-a intensificat, prognozele de creștere globală au scăzut, iar prețurile petrolului au urmat aceeași tendință. Economiștii sunt deosebit de îngrijorați de China, cel mai mare cumpărător de petrol rus. FMI a redus prognoza de creștere a PIB-ului Chinei în 2025 de la 4,6% la 4%.
Scăderea prețurilor petrolului îi provoacă Rusiei tot felul de probleme. Acestea au afectat piața de capital, unde companiile petroliere reprezintă un sfert din capitalizarea pieței. Indicele MOEX, care urmărește prețul acțiunilor celor mai mari 50 de firme listate, a scăzut cu un sfert din vârful său recent. Pe măsură ce încasările din export scad, prețurile în scădere ale petrolului afectează direct și economia reală. Deja, vistieria guvernului simte presiunea: în martie, veniturile din impozitele pe petrol și gaze au scăzut cu 17% față de anul trecut. Iar pe 22 aprilie, Reuters a relatat, citând documente oficiale, că guvernul se așteaptă la o încetinire bruscă a vânzărilor de petrol și gaze în acest an. Trump o fi el binevoitor față de Putin, dar prin războiul său comercial i-a tras una-n dinți. >>
Cum au ajuns vulnerabile acțiunile companiilor americane din sectorul tehnologic
