Ministrul interimar al Sănătăţii, Cseke Attila, a anunţat, joi, modificarea modului în care vor fi finanţate spitalele, renunţându-se la finanţarea bazată pe numărul de paturi. Se iau în calcul serviciile medicale acordate şi numărul pacienţilor trataţi, ceea ce va duce, potrivit oficialilor ministerului, la acces mai bun la servicii medicale. O estimare a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate arată că 98,19% dintre unităţi ar urma să profite de noua modalitate de calcul, transmite News.ro.
Ministerul Sănătăţii anunţă, joi, “lansarea unui nou pachet de reformă care va schimba fundamental modul în care sunt finanţate şi organizate spitalele din România”.
“Pachetul reprezintă una dintre cele mai importante reforme ale sistemului sanitar din ultimii ani şi are ca obiectiv principal orientarea finanţării către pacient şi către actul medical efectiv. Setul de măsuri este construit pe trei acte normative, respectiv trei ordine de ministru, care vor produce schimbări majore în funcţionarea sistemului spitalicesc”, arată ministerul, într-un comunicat de presă.
Cele trei ordine vizează schimbarea modului de finanţare a spitalelor, flexibilizarea organizării structurilor spitaliceşti şi repartizarea paturilor la nivel judeţean în funcţie de nevoile reale ale populaţiei şi de activitatea medicală efectivă.
“Principala modificare vizează finanţarea spitalelor. Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate vor introduce un nou model de finanţare, prin care spitalele vor fi susţinute financiar în funcţie de serviciile medicale acordate şi de numărul pacienţilor trataţi, fără a lua în considerare numărul de paturi existente”, au precizat oficialii ministerului,
Ministrul interimar, Cseke Attila, apreciază că se trece de la un model rigid, centrat pe numărul de paturi, la un model eficient, în care finanţarea urmează serviciul medical şi pacientul tratat.
“Nu vom mai penaliza spitalele performante pentru că tratează mai mulţi pacienţi. Performanţa trebuie susţinută, nu sancţionată”, a subliniat Cseke Attila.
Potrivit noilor reglementări, va fi eliminat mecanismul prin care spitalele care depăşeau nivelul contractat de servicii medicale erau dezavantajate financiar, deşi gestionau activitate medicală intensă şi cazuri complexe.
Potrivit Ministerului Sănătăţii, pentru pacienţi, reforma va însemna:
- acces mai bun la servicii medicale;
- spitale stimulate să trateze mai mult şi mai eficient;
- o organizare mai apropiată de nevoile reale ale comunităţilor.
Pentru medici şi personalul medical, măsurile vor aduce:
- recunoaşterea muncii şi a performanţei;
- susţinerea spitalelor care tratează cazuri complexe;
- mai multă flexibilitate în organizarea secţiilor şi compartimentelor.
“În paralel, Ministerul Sănătăţii va adopta încă două ordine de ministru pentru flexibilizarea organizării spitalelor. Astfel, secţiile spitaliceşti vor putea fi înfiinţate de la minimum 23 de paturi, faţă de 25 în prezent, măsură care va permite adaptarea mai eficientă a unităţilor sanitare la realităţile din teritoriu şi la nevoile comunităţilor locale”, anunţă oficialii Ministerului Sănătăţii.
De asemenea, noul mecanism de repartizare a paturilor la nivel judeţean va permite o distribuţie mai echilibrată şi mai eficientă a resurselor medicale, în funcţie de specificul fiecărei zone şi de presiunea reală asupra serviciilor de sănătate.
Conform datelor CNAS, citate în comunicatul de presă, după aplicarea noii metodologii de calcul:
- 98,19% dintre spitale beneficiază de o estimare pozitivă pentru anul 2026 comparativ cu realizările din 2025;
- spitalele de categoria IM înregistrează cele mai mari creşteri, cu o medie de +15,06%;
- spitalele din categoriile II şi III au creşteri medii de aproximativ 10,7%;
- spitalele din categoriile IV şi V înregistrează creşteri moderate.
Ministerul Sănătăţii: Au fost identificate întârzieri şi depăşiri financiare la mai multe obiective de investiţii din PNRR / 6 spitale şi 2 centre de pregătire continuă înregistrează costuri suplimentare în valoare de 1,2 miliarde de lei
Ministerul Sănătăţii a analizat situaţia proiectelor din cadrul PNRR, constatând că, în cazul a 6 spitale şi 2 centre de pregătire continuă, se înregistrează costuri suplimentare care depăşesc valorile prevăzute iniţial, valoarea totală a acestor depăşiri fiind estimată la aproximativ 1,2 miliarde de lei. Constructorul de la Institutul Marius Nasta a retras personalul din cauza întârzierilor la plată.
”Spitalele finanţate prin PNRR reprezintă unele dintre cele mai importante investiţii în sistemul sanitar românesc, iar finalizarea lor rămâne o prioritate a Ministerului Sănătăţii. În urma unei analize efectuate, au fost identificate întârzieri şi depăşiri financiare la mai multe obiective de investiţii. În prezent, 8 proiecte — 6 spitale şi 2 centre de pregătire continuă — înregistrează costuri suplimentare care depăşesc valorile prevăzute iniţial, valoarea totală a acestor depăşiri fiind estimată la aproximativ 1,2 miliarde de lei”, a transmis, joi, Ministerul Sănătăţii, într-un comunicat de presă.
Potrivit documentului citat, de asemenea, la nivelul Ministerului Sănătăţii există mai multe Hotărâri de Guvern restante privind actualizarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiective de investiţii esenţiale, acte normative care vor fi promovate în regim de urgenţă pentru a asigura continuitatea finanţării şi efectuarea plăţilor aferente proiectelor aflate în derulare.
Ministrul Cseke Attila a avertizat că, în lipsa unor măsuri urgente privind actualizarea indicatorilor tehnico-economici şi asigurarea finanţării necesare, există riscul încetinirii sau chiar blocării lucrărilor.
”Un exemplu este situaţia de la Institutul Marius Nasta, unde constructorul a retras personalul din cauza întârzierilor la plată. Ministerul Sănătăţii continuă colaborarea cu Guvernul şi instituţiile implicate pentru accelerarea procedurilor administrative şi identificarea soluţiilor necesare continuării investiţiilor asumate prin PNRR”, se mai arată în comunicatul de presă citat.
