Ministerul Finanţelor propune introducerea unei taxe fixe, în cuantum de 25 de lei, pentru coletele care ajung în ţară din afara Uniunii Europene şi care valorează maximum 150 de euro. Măsura este luată în contextul în care numărul coletelor primite în România a crescut, în ultimii ani, de la câteva mii, la peste 200 de mii de colete. Ministrul Finanţelor a precizat că, prin implementarea acestei măsuri, se aşteaptă ca prin implementarea acestei măsuri suma adusă la bugetul de stat să fie de aproximativ 1,3 miliarde de lei, notează News.ro.
Ministrul Finanţelor Publice, Alexandru Nazare, anunţă propunerea instituirii unei noi taxe pe fluxurile extracomunitare de colete.
„Propunem o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet de 150 de euro, iar această taxă va fi instituită printr-o conlucrare cu toate companiile de curierat care preiau aceste colete, astfel încât să prindem acolo şi coletele care vin direct din zone extracomunitare în România şi cele care vin prin alte hub-uri în România”, a declarat Alexandru Nazare, miercuri după amiază.
Propunerea instituirii noii taxe vine în contextul în care, la nivel european, numărul coletele cu valori de sub 150 de euro, a crescut de la 1 miliard la 4 miliarde în ultimii patru ani, statisticile indicând că, în România, fluxul coletelor din afara spaţiului comunitar european a crescut de la aproximativ 3.000-4.000 de colete pe zi, la 225 de mii de colete pe zi.
„Sunt foarte mulţi antreprenori români, vorbim de aproape 40 de mii de antreprenori români care vând în online şi care au fost profund afectaţi de această creştere a coletelor din zone extracomunitare. Sunt multiple efecte negative ale acestei invazii de produse din zona extracomunitară: sunt efecte de mediu, sunt efecte logistice, pentru că logistica de a muta atâtea colete la o creştere atât de mare este mult mai complicată, vorbim şi de riscuri în privinţa contrafacerii şi a verificării acestor colete, pentru că posibilităţile de a verifica un număr atât de mare de colete sunt mult mai mici şi resursele statului în această privinţă sunt mici”, a explicat Nazare.
Acesta a subliniat că firmele care vor să vândă şi care se stabilesc în România nu vor fi afectate de noua taxă.
„Evident că odată instituită taxa, cei care vor să-şi stabilească hub-uri logistice în România şi vor să distribuie din România, nu vor mai trebui să plătească aceşti bani. Îi invităm pe această cale, dacă vor să facă business în România, să vină să-şi stabilească hub-uri logistice în România”, a adăugat ministrul Finanţelor.
Întrebat care este suma pe care autorităţile estimează că o vor aduce la bugetul de stat prin implementarea noii taxe, Alexandru Nazare a răspuns că estimările indică o sumă de 1,3 miliarde lei.
Ministrul Finanţelor anunţă taxă de 16% pentru cheltuieli pentru administrare, consultanţă, proprietate intelectuală şi dobânzi intragrup în cazul multinaţionalelor cu cifre de afaceri mari
Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, anunţă „schimbarea paradigmei” în ceea ce priveşte companiile multinaţionale cu cifre de afaceri mari, suspectate că exportă profitul, sub forma unor cheltuieli deductibile, ministrul arătând că vor exista noi metode de taxare în ceea ce priveşte cheltuielile deductibile ale acestora. Conform propunerii formulate de autorităţile fiscale din România, cheltuieli pentru administrare, consultanţă, proprietate intelectuală şi dobânzi în interiorul grupului de firme se vor percepe taxe, dacă acestea sunt mai mari de 3 procente din cifra de afaceri. Ministrul anunţă modificarea subliniind că prevederile privind impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) nu şi-au atins efectele, statul încasând din acest impozit, de la companiile multinaţionale mari, 1,2 miliarde de lei, de câteva ori mai puţin decât estimase la introducerea impozitului.
Ministrul Finanţelor Publice, Alexandru Nazare, a prezentat, miercuri, componenta fiscală a pachetului 2 de măsuri adoptate de Guvern, acesta arătând că acestea sunt foarte importante în ceea ce priveşte impactul economic pe zona de investiţii.
„Vom schimba paradigma în privinţa modului în care tratăm companiile multinaţionale. Despre companiile multinaţionale s-a vorbit foarte mult şi s-a vorbit foarte puţin în foarte mulţi ani de zile şi pot să vă spun din experienţa acestor săptămâni, luni de zile de când am preluat mandatul că nu am găsit foarte multe urme de acţiune în ANAF în privinţa supravegherii transferurilor de profituri, artificial, ale multinaţionalelor. Nu am găsit nici măcar o evidenţă clară a sumelor care sunt transferate către afiliaţi deci începem un exerciţiu complet nou care, în paralel va însemna şi o întărire a direcţiei de preşuri de transfer din ANAF care a fost, în ultimii patru ani, văduvită de foarte multe resurse, fie că sunt umane, fie că sunt materiale”, a anunţat Alexandru Nazare miercuri după amiază, într-o conferinţă de presă.
Potrivit ministrului, evidenţele ANAF arată diverse categorii de cheltuieli ale companiilor multinaţionale în relaţia cu afiliaţii, iar pentru patru dintre aceste cheltuieli – cheltuieli de administrare, proprietate intelectuală, consultanţă şi dobânzi intragrup – se vor impune taxe pentru o parte din sumele cheltuite.
„Aceste cheltuieli apar în momentul de faţă în evidenţele pe care aceste companii le raportează şi vrem ca de acum încolo să ne raportăm în special la aceste cheltuieli care sunt susceptibile sau, să spun, pricinoase ale multinaţionalelor, prin care în mod tradiţional se transferă profitul. De ce facem acest lucru? Pentru că vrem să schimbăm atitudinea de la o taxă pe cifra de afaceri a unei multinaţionale care în fapt îi opreşte, previne creşterea economică, previne investiţiile acelei companii, la o taxă care să vizeze exact zona prin care multinaţionala respectivă îşi exportă profitul. Ca atare, pe aceste patru categorii pe care le-am identificat deja, avem un volum calculat pentru anul 2024 de aproape 15 miliarde de lei în relaţia cu afiliaţii. Ca atare, am creat o nouă formulă de taxare, inspirat fiind din base-erosion tax, din taxa care e folosită în Statele Unite, cu un trigger de 3% pe aceste patru categorii de cheltuieli, astfel încât tot ce depăşeşte acest 3% să fie considerat nedeductibil. În fapt, ce facem? Permitem nişte cheltuieli deductibile, dar la un nivel minimal de 3%. Tot ce depăşeşte acest 3% este taxat cu 16%. Ca atare, ne aşteptăm la un efect şi în creşterea impozitului pe profit şi ne aşteptăm la o evidenţă mult mai clară a acestor zone care au fost dintotdeauna susceptibile în zona de export de profit a multinaţionalelor”, a subliniat Nazare.
Măsura ar urma să intre în vigoare de anul viitor şi va pleca de la cifrele consemnate în evidenţe e ANAF în anul 2024.
„Propunerea noastră e ca noua taxă pe afiliaţi, pe care o propunem astăzi, să înlocuiască impozitul pe cifra de afaceri care funcţionează în acest moment la companiile de peste 50 de milioane de euro. De ce vrem să înlocuiască? Pentru că vrem investiţii, pentru că avem o creştere economică în decelerare, pentru că avem investiţii străine care scad la primele cinci luni ale anului cu 30% şi pentru că trebuie să fim pregătiţi în orice moment pentru o recesiune, având datele economice la zi de astăzi care ne indică acest lucru, că trebuie să fim pregătiţi în orice moment pentru o recesiune şi trebuie să anticipăm acest lucru. C a atare, odată cu eliminarea IMCA (impozitul minim pe cifra de afaceri – n.r.) , ne aşteptăm de la companii, bineînţeles, să aibă o altă atitudine faţă de investiţii în România. Această taxă a fost, în formula actuală, încă de la momentul în care a fost ea introdusă în Parlament, a fost şi atunci un amendament care să înlocuiască IMCA targetat, aşa cum propunem astăzi, nu a fost adoptat. La adoptarea IMCA ne-am aşteptat la 5-7 miliarde încasări, avem 1,2 miliarde încasări. Este clar că această taxă nu şi-a atins efectele şi nici măcar nu a targetat zona de cheltuieli a multinaţionalelor care era cu adevărat sensibilă, ci a targetat practic toată activitatea lor economică. Nu trebuie să targetăm activitatea economică a multinaţionalelor. Multinaţionalele trebuie să investească în România, trebuie să încurajăm şi alte multinaţionale să vină în România, să creeze locuri de muncă, să creeze plusvaloare, dar când vine vorba de cheltuieli cu afiliaţii, când vine vorba de preţuri de transfer, trebuie să plătească impozit pe profit în România, iar acesta este mesajul pe care vrem să-l transmitem prin această nouă formulă pe care o introducem astăzi, o nouă abordare, o nouă paradigmă în privinţa tratării multinaţionalelor”, a subliniat ministrul Finanţelor.
Cesionarea acţiunilor firmelor cu datorii la buget în scopul sustragerii de la plata debitelor va fi încadrată ca faptă penală
Acţiunea de cesionare a părţilor sociale ale firmelor cu răspundere limitată care au datorii la buget în scopul sustragerii de la plata debitelor va fi încadrată ca faptă penală, dacă se dovedeşte că transmiterea acţiunilor către alte persoane este făcută cu intenţia de a eluda plata datoriilor. Anunţul a fost făcut miercuri, de către ministrul Finanţelor Publice, iar demersul face parte din pachetul al doilea de măsuri fiscale propus de Guvern.
„Vom sancţiona penal cesionarea părţilor sociale, deţinute într-o societate comercială cu răspundere limitată, în situaţia în care societatea are obligaţii bugetare neachitate, iar cesionarea se dovedeşte că s-a realizat în scopul sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale. Vom închide acest capitol în care diverse firme erau vândute cu datorii, tocmai pentru a scăpa de datorie. Nu se mai pot cesiona acţiuni acolo unde există datorii”, a anunţat, miercuri după-amiază, Alexandru Nazare.
Acesta a subliniat că Ministerul Finanţelor Publice, împreună cu Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) şi Ministerul Justiţiei, au pus la punct un mecanism privind urmărirea şi sancţionarea celor care vând sau cumpără firme cu datorii şi care în final nu îşi achită debitele la buget.
„Acolo unde nu sunt datorii nu-i nicio problemă, dar acolo unde există datorii, trebuie să prezinte dovezi, ori fie că sunt plătite, fie să arate măsuri asiguratorii în privinţa acelor datorii, tocmai pentru a nu muta aceste datorii pe o firmă oarecare, după care firma să intre în activitate şi după care noi să nu mai putem, statul să nu mai poată recupera nimic”, a adăugat Nazare.
Ministrul Finanţelor anunţă modificări în privinţa eşalonării datoriilor firmelor către bugetul de stat: termenele se reduc semnificativ, iar firmele noi vor trebui să depună garanţii
Ministerul Finanţelor propune modificarea modului în care companiile care au datorii către bugetul de stat pot beneficia de plata acestora în mod eşalonat. Măsura face parte din pachetul al doilea propus de guvern pentru reducerea deficitului bugetar şi a fost propusă în contextul în care numeroase companii care au beneficiat de eşalonări fără garanţii au ajuns să înregistreze debite tot mai mari la buget. Pe lângă introducerea de garanţii pentru companiile noi, propunerea vizează şi reducerea termenelor de plată.
Ministrul Finanţelor Publice anunţă „schimbarea filosofiei” în privinţa modului în care se fac eşalonările datoriilor către bugetul de stat.
Alexandru Nazare a explicat că, în prezent, există trei tipuri de eşalonări: cea simplificată, eşalonarea clasică şi eşalonarea cu risc fiscal mic.
„Eşalonarea simplificată a fost adoptată în pandemie şi a produs efectele în pandemie, dar ca multe alte lucruri care au fost iniţiate în pandemie, a fost permanentizată. Este vorba de un fel de credit cu buletinul aplicat companiilor, dar care nu acordă statului măsuri suficiente astfel încât să şi recupereze sumele atunci când aceste companii nu plătesc. Şi avem companii care au plecat de la o datorie foarte mică, de la poate o sută de mii de lei şi au ajuns la zeci de milioane. Şi nu este un caz, sunt foarte multe cazuri în care aceste companii au ajuns să acumuleze datorii foarte mari. Şi nu este vorba doar de eşalonarea simplificată. Vom regândi sistemul de eşalonări astfel încât să permitem contribuabililor corecţi care chiar au nevoie de o eşalonare să o facă, să-i ajutăm, dar în acelaşi timp prevenind abuzurile şi prevenind abuzul de aceste facilităţi acordate, care din nefericire se vede atunci când ne uităm la arieratele pe care le au aceste companii şi la numărul de debitori, care sunt foarte mulţi”, a declarat, miercuri, ministrul Finanţelor Publice.
Alexandru Nazare a subliniat că, în ceea ce priveşte eşalonarea simplificată, statul român are de recuperat 3 miliarde de lei. În ceea ce priveşte eşalonarea clasică şi eşalonarea cu risc fiscal mic, ministrul anunţă de asemenea schimbări, urmând că reprezentanţii companiilor care au datorii la stat să se angajeze că răspund personal pentru datoriile acestora, în temeiul unui contract de fideiusiune.
„Pentru celelalte tipuri de eşalonări, că e vorba de o companie care are mai puţin de 12 luni, nu aveam niciun fel de măsură asigurătorie. O companie nouă vine direct în eşalonare. Aceste companii vor trebui să prezinte garanţii. Şi am introdus un contract de fideiusiune pentru aceste companii şi nu doar pentru acestea, ci şi pentru celelalte tipuri de eşalonări, astfel încât să avem garanţii suficiente că vom recupera banii”, a subliniat ministrului.
Alexandru Nazare a anunţat de asemenea reducere a termenelor de eşalonare a datoriilor.
„Termenele pe care le aveau aceste companii până acum, pe diverse tipuri de eşalonări, inclusiv la restructurare, se reduc, vă dau un exemplu de la 180 la 60 de zile. Pentru că ei, practic, odată ce îşi luau eşalonarea, îşi eşalonau şi datoriile curente. Şi din cascadă în cascadă, din eşalonare în eşalonare, am ajuns în anumite cazuri (…) am ajuns la sute de milioane datorii companii care intră în concordat sau insolvenţă, după caz, după care statul trebuie să consume resurse, de toate felurile, să recupereze acei bani”, a adăugat Alexandru Nazare.
Firmele care activează în România vor fi obligate să aibă cont la bancă şi card bancar. Măsura, implementată în condiţiile în care sute de mii de companii lucrează numai cu cash
Societăţile comerciale care activează în România vor fi obligate să aibă cont la bancă şi card bancar. Măsura, care face parte din pachetul al doilea de măsuri fiscale, este propusă în condiţiile în care aproape 700.000 de companii lucrează numai cu cash, multe dintre acestea având datorii către bugetul de stat.
„Am constatat că 698.000 de companii nu au un card bancar. Nu au un cont în bancă şi, bineînţeles, nici card. Şi am constatat că o mare parte din aceste companii au datorii la stat de peste 1,7 miliarde de lei. Ponderea companiilor care nu au relaţii cu nicio bancă şi nu fac niciun fel de rulaj prin bănci este extrem de mare dacă ne raportăm la numărul total de companii. Practic, aproape jumătate din companiile active, dacă ne uităm bine, nu au un card bancar. Pe această cale instituim obligaţia prin care persoanele juridice să deţină un cont în bancă. De asemenea, instituim obligaţia pentru bănci să deschidă cel puţin un cont pentru acele companii”, a anunţat, miercuri, ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.
Acesta a explicat că măsura propusă are ca rol „creşterea transparenţei şi trasabilităţii operaţiunilor de încasare şi plată în relaţiile comerciale dintre operatori” şi nu vizează persoanele fizice.
„Persoanele fizice, bineînţeles, sunt libere să folosească şi cash, şi card, nu există vreo obligaţie aici. Dar dacă vorbim de persoane juridice şi dacă vorbim de un cuantum atât de mare de companii care nu fac niciun fel de rulaj şi nu avem niciun fel de vizibilitate asupra lor, acesta este un fapt extrem de îngrijorător pe care îl reglăm în acest fel”, a mai spus Nazare.
Ministerul Finanţelor propune „stabilirea unui capital social minim de 8000 de lei în cazul societăţilor de tip SRL”. Statul va putea recupera aceşti bani de la companiile ajunse în insolvenţă
Ministerul Finanţelor propune, în pachetul al doilea de măsuri fiscale, „stabilirea unui capital social minim de 8000 de lei” în cazul societăţilor comerciale cu răspundere limitată. Suma va fi în continuare la dispoziţia companiei, însă statul va putea recupera aceşti bani de la companiile ajunse în insolvenţă.
„Din 2020 încoace, capitalul social nu mai este 200 de lei, capitalul social este 1 leu. Practic, în zona acestor companii cu capital social 1 leu, statul are foarte puţine resurse, posibilităţi de a recupera în momentul în care aceste companii ajung în inactivitate, insolvenţă, dizolvare în diverse faze. Propunem actualizarea cu rata inflaţiei a capitalului social, dar capitalul social iniţial, cel de 200 de lei, care nu a fost modificat niciodată din 1990 până astăzi. Deci, practic, propunem stabilirea unui capital social minim de 8000 de lei în cazul societăţilor de tip SRL. Bineînţeles, această chestiune va fi reglată nu imediat, vor fi norme tranzitorii”, a anunţat miercuri, într-o conferinţă de presă, ministrul Finanţelor Publice, Alexandru Nazare.
Acesta a subliniat că sumele constituite drept capital social rămân bani care pot fi cheltuiţi pentru companie, dar că, pe de altă parte statul poate recupera aceste sume de la acele firme care ajung în insolvenţă.
