Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, susţine, într-un interviu pentru News.ro şi Prima TV, că Federaţia Rusă va suferi sancţiuni financiare mult mai severe decât cele din 2014, aplicate după anexarea Crimeei. ”Eu nu voi spune niciodată că în Occident totul este o poezie, o feerie, că totul este roz. Nu, sunt multe lucruri de corectat, dar dacă mă uit la alternativă, asta înseamnă dictatură, autocraţie, insecuritate”, susţine Mircea Geoană.
News.ro: SUA au avertizat aliaţii că Rusia ar putea invada Ucraina în câteva zile. Care sunt ultimele informaţii pe care le aveţi ca lider NATO?
Mircea Geoană: În primul rând, vreau să subliniez faptul că în paralel cu vigilenţa sporită pe care o acordăm acestei situaţii fără precedent în ultimii 30 de ani – mobilizarea masivă de forţe militare ruseşti într-o menghină pe trei laturi în jurul Ucrainei – avem în continuare o dimensiune politică şi diplomatică pe care o încurajăm şi noi de la NATO. Avem convorbirea telefonică reînnodată între preşedintele Biden şi preşedintele Putin, Antony Blinken şi Serghei Lavrov au discuţiile lor. Deci noi suntem în continuare vigilenţi, prudenţi şi lucizi, pe de o parte, dar şi doritori să încurajăm dialogul, diplomaţia şi o soluţionare politică a unei situaţii care poate să devină una dintre cele mai complicate din ultimele decenii. Toate informaţiile pe care le avem spun că există o mobilizare extrem de masivă pregătită într-o succesiune potenţială: decizie la Kremlin, execuţie pe teren în Ucraina, care poate să se întâmple în orice moment. Noi nu spunem că este iminent atacul. Spunem că în acest moment Federaţia Rusă şi-a construit în jurul Ucrainei forţe, logistică, elemente de comandă şi control care, în cazul în care preşedintele Putin va da ordinul de agresiune militară împotrivă Ucrainei, pot acţiona într-un timp foarte scurt. Suntem într-un moment de risc sporit ca decizia de la Kremlin să fie una agresivă.
De ce acum?
Pentru că vedem exerciţiul militar masiv din Belarus, care este un element de preocupare pentru noi. În Crimeea sunt nave militare ruseşti, plus declaraţii ale liderilor separatişti din Donetsk şi Luhansk, care par să pregătească terenul pentru o provocare, pentru o înscenare, în care să se pretindă că Ucraina începe un conflict şi Federaţia Rusă răspunde.
Preşedintele SUA a avertizat că Rusia ar putea deveni victima unor sancţiuni extrem de puternice în cazul în care va agresa Ucraina. Ce înseamnă, concret, aceste sancţiuni?
Federaţia Rusă este agresorul, nu este victima. Şi este un agresor repetat la adresa integrităţii teritoriale a vecinilor săi. Evident că ne gândim la 2014 – anexarea ilegală a Crimeei, trupe în Transnistria (de 30 de ani), trupe în Georgia (de aproape 30 de ani), trupe în Caucaz. Este un fel de metodă de lucru a Federaţiei Ruse, este agresorul de serviciu în această regiune. O reacţie, de care vorbeşte preşedintele SUA, înseamnă ca Federaţia Rusă să suporte consecinţele acţiunilor sale agresive. Asta vorbim cu toţii în Occident. NATO nu este în sine o organizaţie care să impună sancţiuni, dar observaţi această unitate ireproşabilă între NATO, UE, Marea Britanie, G7. În clipa de faţă există o unitate impecabilă în interiorul întregului Occident politic. Noi spunem foarte clar Federaţiei Ruse: ”Dacă repetaţi acest scenariu de agresivitate, costul pentru voi – economic, tehnologic, reputaţional- va fi mult mai sever decât ce s-a întâmplat după 2014”. Sperăm ca într-o analiză cost-beneficiu, într-o evaluare a avantajelor versus dezavantajele unei eventuale acţiuni militare a Federaţiei Ruse, când vor trage linia, la Kremlin, sa vadă că ies pe minus.
Ce urmăreşte Vladimir Putin: să blocheze aderarea Ucrainei la NATO, să refacă o parte din URSS, să creeze o zonă tampon?
Nu sunt în situaţia să analizez elementele de calcul strategic, politic intern, economic sau psihologic. Noi constatăm acţiunile, noi nu judecăm ce este în spate. Putem anticipa anumite scenarii. Bănuiesc că este un cumul de motive: de natură politică, strategică, economică. Noi constatăm, de fapt, că un regim autoritar, care este foarte agresiv în interior împotriva opoziţiei, care nu ezită să elimine sau să pună în spatele gratiilor opoziţia democratică, este un model de agresivitate internă şi externă. Se pare că, la Moscova, au ajuns la concluzia că agresivitatea este mai utilă decât colaborarea. Este greşit. Întotdeauna agresivitatea naşte contra-reacţii şi absolut tot ce şi-a propus Federaţia Rusă în ultimii ani – mai multă influenţă în spaţiul ex-sovietic, mai puţină prezenţă NATO pe Flancul Estic, o voce mai respectată şi puternică în concertul naţiunilor la nivel internaţional – a ieşit exact pe dos: ucrainenii nu voiau în NATO şi în Europa decât o minoritate de 20% – acum sunt 65%; Federaţia Rusă nu a dorit trupe NATO pe Flancul Estic – uitaţi trupe NATO pe Flancul Estic şi abia este începutul unei prezenţe consolidate. Acel tip de dezinformare, care spune că NATO, de fapt, a generat această reacţie din partea Federaţiei Ruse…
A doua zi după ce Rusia va ataca. Trei scenarii de acțiune și ce ar trebui să facă Occidentul
