Călătoria premierului ungar la Moscova cimentează și mai mult spatele întors Vestului, în timp ce Polonia și Cehia spun că au convenit să rezolve o dispută veche legată de o mină de lignit, situată la graniță, notează BIRN.
<< „Aceasta este o misiune de pace”, a insistat prim-ministrul maghiar, Orban, înaintea vizitei sale controversate la Moscova pentru discuții cu președintele rus, Vladimir Putin, marți.
Întâlnirea a fost inițial caracterizată ca o discuție de afaceri privind problemele energetice, dar pe măsură ce criticile au sporit în interiorul UE și chiar în țările vecine, Visegrad Four, Orban a mutat narațiunea către una în care ar negocia în numele UE și NATO pentru a atenua tensiunile legate de amenințarea Rusiei asupra Ucrainei.
„M-am convins astăzi că diferențele de poziții existente pot fi rezolvate și este posibilă semnarea unui acord care să garanteze pacea, să garanteze securitatea Rusiei și să fie acceptabil și pentru statele membre NATO”, a remarcat, afabil, Orban. El și-a subliniat, de asemenea, convingerea că orice sancțiuni internaționale împotriva Rusiei nu vor aduce niciun rezultat și ar fi mai dăunătoare Ungariei decât Rusiei.
Orban și Putin obișnuiau să se întâlnească o dată pe an, înainte de apariția pandemiei de COVID-19, iar aceasta a fost a 12-a lor reuniune, dar probabil cea mai lungă, care la cinci ore a trecut ca o discuție neobișnuit de lungă în termeni diplomatici, indicând probabil dezacorduri puternice în culise.
Unul dintre acestea este, cu siguranță, întârzierea prelungită a centralei nucleare Paks 2, proiectată și finanțată de Rusia, care inițial era planificată să fie operațională până în 2026, dar încă nu are unele licențe cheie. Experții se întreabă acum dacă Orban ar putea încerca să găsească o cale de ieșire din acord, mai ales având în vedere starea defavorabilă a bugetului Ungariei, iar creditul rusesc de 10 miliarde de euro – chiar dacă principalul trebuie să înceapă să fie rambursat abia după 2031 – ar reprezenta o povară semnificativă pentru guvernul Orban, dacă ar fi reales pe 3 aprilie.
Orban i-a cerut lui Putin încă 1 miliard de metri cubi de gaz natural de la Gazprom, pe lângă cele 4,5 miliarde de metri cubi deja convenite, negociate anul trecut ca parte a contractului pe termen lung al Ungariei. Prețul livrărilor de gaz nu a fost dezvăluit, însă experții au exclus că Ungaria ar putea să-l achiziționeze la o cincime din prețul mediu european, menționat în trecere de președintele rus. „Putin ar fi putut confunda Ungaria cu Belarus”, a declarat expertul în energie Andras Deak la o discuție organizată de think tank-ul maghiar Political Capital a doua zi după reuniunea la summit.
Orban a primit, de asemenea, un cadou surpriză de la Putin: o linie de credit de 2 miliarde de dolari pentru a construi o linie feroviară de marfă – similară cu calea ferată Belgrad-Budapesta, finanțată de China – de la granița ungaro-ucraineană până la orașul Gyor, din vestul Ungariei.
Dar principala temă care a reținut atenția observatorilor internaționali a fost că Orban a stat cu mâinile în sân în timp ce Putin a atacat NATO, considerând extinderea NATO – inclusiv cea a Ungariei și a altor țări din Europa Centrală și de Sud-Est – o greșeală și o încălcare a promisiunilor făcute fostului lider sovietic Gorbaciov de către liderii occidentali. Putin a numit România, Polonia și Țările Baltice drept cele a căror aderare a fost o înșelăciune pentru Rusia, dar a fost suficient de politicos pentru a nu mai vorbi de Ungaria, cu Orban alături de el. Chiar și așa, el nu i-a lăsat nicio ocazie lui Orban să-și clarifice poziția, ceea ce ar fi putut implica admiterea că NATO este în prezent cea mai populară organizație internațională din Ungaria și că aderarea la NATO a fost susținută de 85% din populație într-un referendum din 1997 (deși la o prezență scăzută la vot, de 49 la sută).
Zoltan Sz. Biro, un renumit expert rus, a descris comportamentul lui Orban drept o greșeală politică gravă și un semn al ruperii solidarității sale cu Occidentul.
În ciuda unui început lent, guvernul polonez a făcut în această săptămână pași mai hotărâți pentru a-și demonstra sprijinul pentru Ucraina. În aceeași zi în care Orban se afla la Moscova, prim-ministrul polonez, Mateusz Morawiecki, a vizitat Kievul, unde a promis că va ajuta Ucraina cu aprovizionarea cu gaz și arme, precum și cu ajutor umanitar. Morawiecki a promis zeci de mii de muniții de artilerie, mortiere ușoare, sisteme portabile de apărare aeriană și drone de supraveghere.
„Acesta este un moment în care toată Europa și lumea occidentală trebuie să se unească în jurul cauzei suveranității, independenței și integrității teritoriale a Ucrainei”, a declarat premierul polonez în cadrul unei conferințe de presă, marți, la Kiev. „Partea noastră a Europei nu se confruntă cu cutremure sau erupții vulcanice, chiar dacă trăind aproape de un vecin precum Rusia, avem senzația că trăim la poalele unui vulcan”.
În timp ce Morawiecki vizita Kievul în aceeași zi cu premierul britanic, Boris Johnson, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunțat de asemenea că va fi inițiat un parteneriat tripartit între Regatul Unit, Polonia și Ucraina, cu scopul de a descuraja amenințarea rusă.
Cehii și polonezii fac compromisuri cu privire la Turow; gunoi și farmec în Cehia
Prim-ministrul polonez, Mateusz Morawiecki, s-a aflat joi la Praga pentru a încheia un acord de compromis între cele două țări cu privire la extinderea litigioasă a minei de lignit Turow din Polonia și a centralei electrice Turow adiacente.
La începutul zilei, Agenția de Presă Poloneză (PAP) a anunțat că, după zile de negocieri, cele două părți au semnat un acord, al cărui conținut, totuși, nu a fost făcut public imediat. Miercuri seara, guvernul polonez a aprobat acordul printr-o procedură accelerată, potrivit PAP.
Site-ul de știri onet.pl, bazându-se pe surse neoficiale, a raportat joi că acordul presupune că Polonia plătește 45 de milioane de euro către Praga, iar aceasta din urmă renunță la dosarul său de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). CJUE a impus Poloniei o amendă de jumătate de milion de euro pe zi, atâta timp cât aceasta continuă să exploateze mina.
Aceste detalii au fost confirmate de premierul polonez și omologul său ceh, Petr Fiala, la o conferință de presă la Praga, joi. Acordul permite de fapt minei să funcționeze fără obstacole, incluzând în același timp o serie de investiții pentru a aborda problemele legate de scurgerea apei din satele cehe și alte daune mediului.
„Am încheiat negocierile, care au fost dificile și conflictuale, dar s-au terminat cu succes”, a spus Morawiecki, la Praga. „Acest lucru pune capăt perioadei de stagnare a relațiilor, altfel foarte bune, polono-cehe. Deschidem un nou capitol astăzi. De asta avem nevoie noi, ca vecini.”
În timp ce politica maghiară și poloneză auo loialitate diferită în criza dintre Ucraina și Rusia, cehii, ca de obicei, reușesc să se certe între ei. În timp ce noul guvern de la Praga este ocupat să strângă sprijin și să aprovizioneze cu arme Ucraina, președintele ceh, Milos Zeman, ar putea fi singurul politician european mai apropiat de Vladimir Putin decât Orban.
Șeful statului ceh și-a pierdut o mare parte din șarm din cauza problemelor recente de sănătate, precum și a unei serii de catastrofe diplomatice dintre Praga și Moscova în ultimii ani, dar există puține îndoieli cu privire la loialitatea lui Zeman și a cercului său interior. Iar cât de adânc ajunge această supunere, e un aspect în curs de investigare.
Poate cel mai mare impact asupra relațiilor ceho-ruse de la invazia Pactului de la Varșovia, din 1968, a avut loc anul trecut, când s-a dezvăluit că agenții ruși s-au aflat în spatele exploziei din 2014 a depozitului de muniție de la Vrbetice. După ce în aprilie premierul de atunci, Andrej Babis, a anunțat concluziile serviciilor de informații (BIS), zeci de cadre diplomatice au fost expulzate din cele două țări.
Dar acum se suspectează că Moscova ar fi putut fi informată despre descoperirile înaintea lui Babis. Potrivit Radioului ceh și săptămânalului Respekt, poliția a lansat o investigație pentru a stabili dacă biroul prezidențial – care a primit raportul BSI cu cel puțin o săptămână înainte de a fi trimis prim-ministrului – și-a distrus în mod intenționat copia pentru a preveni examinarea acestuia.
Serviciile de informații au vrut să ia amprentele digitale pentru suspiciunile că ar fi fost manipulat de persoane neautorizate. Aceasta este o referire clară la cei doi consilieri de top ai lui Zeman: Vratislav Minar și Martin Nejedli. Ambii au legături profunde cu Rusia și nu au autorizație de securitate.
Biroul prezidențial nu a confirmat și nici nu a infirmat că documentul a fost distrus. Cu toate acestea, susține că raportul a fost tratat doar de personal autorizat. Întârzierea în a-l da lui Zeman, adaugă acesta, a fost din cauza faptului că BIS nu l-a marcat cu codul corespunzător pentru a-i nota urgența.
„Concluzia este aceasta”, a scris pe Twitter jurnalistul Respekt Ondrej Kundra. „Castelul a distrus material secret, astfel încât poliția nu poate afla dacă cineva care nu avea dreptul de a accesa informațiile a făcut acest lucru, cum ar fi Rusia”.
De asemenea, sunt în desfășurare investigații pentru o chestiune ceva mai puțin gravă: cele 2 milioane de coroane (80.000 de euro) plătite de Ministerul de Finanțe pentru fotografiile pline de farmec ale fostului ministru și actual deputat, Alena Schillerova, pe care le-a plasat apoi pe rețelele de socializare.
Mărinimia fostului ministru de Finanțe de a angaja doi fotografi profesioniști pentru a o fotografia minunându-se în mijlocul florilor de primăvară și mângâind animale drăgălașe este jenantă pentru Babis. Șeful partidului ANO s-a lăudat adesea cu felul în care lupta pentru a reduce costurile guvernamentale și risipa.
„Îmi place. Seara vin acasă, mă întind în pat, iau telefonul și mă uit la ce îmi scriu oamenii, ce cred ei despre ce purtam și cum era părul meu”, a spus Schillerova, în vârstă de 58 de ani, anul trecut.
Cu toate acestea, a cam schimbat placa de când o solicitare în baza libertății de informare a dezvăluit cât de mult i-a costat pe contribuabilii cehi să se bucure de ocazia de a critica un asemenea farmec ministerial. După câteva zile de tăcere, Schillerova a insistat că fotografiile sunt într-adevăr doar o parte din serviciul de promovare și media standard al ministerului. Cele mai multe fotografii personale, susține ea, au fost facturate către ANO.
Babis, despre care se așteaptă să candideze pentru a câștiga alegerile prezidențiale de anul viitor, a replicat rapid că partidul său nu va plăti factura.
Fotografii au fost încadrați în personalul ministerului timp de 14 luni. Nu a fost dezvăluit dacă noul ministru de finanțe, Zbinek Stanjura, le-a păstrat serviciile în mandatul său, pentru gloria rețelelor sociale.
Slovacii dau vina pe SUA pentru tensiunea din Ucraina; miliarde sunt în joc, în timp ce fondurile UE au rămas neatinse
Pe măsură ce tensiunile de la granița cu Ucraina perturbă Slovacia, tot mai mulți localnici încep să arate cu degetul spre Vest, pe măsură ce jocul de-a vinovatul pentru situație escaladează.
Ultimele sondaje indică faptul că aproape jumătate dintre slovaci cred că SUA și NATO sunt responsabile pentru tensiunea de la frontiera de est a Ucrainei. De cealaltă parte a baricadelor se află aproape 35% din populație, convinsă că Rusia este de vină pentru criză, în timp ce restul rămân nehotărâți. Specialiștii în sondaje subliniază că SUA și NATO sunt considerate răspunzătoare de o majoritate covârșitoare a alegătorilor de extremă-dreapta și ai susținătorilor partidelor de opoziție, în timp ce simpatizanții coaliției sunt convinși de contrariul.
Atitudinile polarizate au fost stimulate de dezvăluirile că NATO se gândește la desfășurarea unui contingent de 1.000 de oameni în Slovacia, cu întăriri suplimentare trimise în Ungaria, Bulgaria și România. Deși un astfel de plan rămâne pentru moment doar o opțiune și ar necesita în cele din urmă acordul Slovaciei, ministrul de externe, Ivan Korcok, a confirmat deja că au avut loc discuții pe această temă.
Premierul Eduard Heger a declarat ulterior că Slovacia va găzdui trupele NATO la granița sa de est, „dacă este în interesul țării și al UE”, a informat cotidianul Dennik N. Între timp, după zile de ezitare, Ministerul de Externe a sfătuit oficial evitarea călătoriilor în Ucraina, cu excepția voiajelor necesare. De asemenea, a avertizat împotriva participării la proteste și adunări cu mulțimi mari din țară.
Președinta Zuzana Caputova a făcut ecou cuvintelor lui Heger atunci când a susținut că întărirea apărării graniței de est a Slovaciei, împreună cu întreaga aripă de est a NATO de către unitățile Alianței, este în interesul țării. Dacă Slovacia nu acceptă oferta NATO de 1.000 de militari și „devine singura țară din aripa de est a NATO fără forțe aliate, vom deveni pur și simplu o țintă și cea mai slabă verigă”, a declarat președintele, la Radio Expres.
Cuvintele ei au atras critici imediate din partea politicienilor de opoziție, inclusiv a fostului prim-ministru, Robert Fico, care, într-un atac de ironie neforțată, a sfătuit-o pe Caputova să solicite cetățenia SUA și să ocupe, în curând, locul vacant al ambasadorului SUA în Slovacia. Președintele american, Joe Biden, a ales-o pe Bridget Brink, actualul ambasador al SUA la Bratislava, să fie noul său ambasador la Kiev.
Deputații din partidul Smer-SD al lui Fico au criticat-o anterior pe Caputova ca „agent american”, iar președintele spune acum că are în vedere să ia măsuri legale împotriva detractorilor săi. „Este absurd și m-am săturat”, a spus ea în timpul emisiunii de la Radio Expres. „Astfel de afirmații sunt minciuni și sunt convinsă că cei care le exprimă știu că mint.”
Între timp, Slovacia este pe punctul de a pierde miliarde de euro din fonduri UE, în timp ce departamentul ministrului investițiilor, Veronika Remisova, se zbate să cheltuiască banii desemnați pentru proiectele alese de Bruxelles, potrivit dezvăluirilor Index.
Anul trecut, Remisova a fost criticată pentru că nu a redirecționat mai mult de un miliard de euro din fonduri UE pentru a contracara pandemia de COVID-19, ceea ce a făcut ca țara să rateze suma mare. În timp ce Remisova a susținut inițial că banii ar putea fi cheltuiți în continuare până la sfârșitul anului 2023, investițiile au stagnat, iar ministrul ar cere acum Comisiei Europene o relocare excepțională a fondurilor neutilizate – a căror soartă este acum în balanță.
Dar se spune că Bruxelles a criticat deja Slovacia într-o comunicare neoficială pentru istoricul său sumbru în transferul efectiv de bani UE. Remisova a contracarat subliniind transparența absolută a proceselor investiționale, însă UE este departe de a fi liniștită. După cum a relatat prima dată de Index, Comisia Europeană consideră că extragerea restului de bani neatins este o „provocare” și este îngrijorată de utilizarea efectivă a miliardelor din fonduri viitoare.
Fără injecții Jobbik
Peter Jakab, președintele fostului partid de extremă dreaptă, Jobbik, a anunțat săptămâna aceasta că lansează o petiție împotriva vaccinării obligatorii pentru COVID-19, în Ungaria. Anunțul i-a surprins pe majoritatea maghiarilor, deoarece nici guvernul, nici opoziția nu iau în considerare serios introducerea vaccinării obligatorii, cu excepția câtorva sectoare speciale, precum sănătatea, educația și aplicarea legii. Orban a spus în septembrie anul trecut că nu poate face vaccinarea obligatorie, pentru că „stomacul ungurilor pur și simplu nu ar accepta așa ceva”.
Jakab, care a eșuat în timpul primarelor în încercarea sa de a conduce opoziția comună la viitoarele alegeri din 3 aprilie, dar a rămas parte a opoziției unite, se luptă vizibil să găsească o narațiune care să-i mobilizeze alegătorii. Acest lucru poate explica afirmația lui de acum, potrivit căreia „guvernul introduce vaccinarea obligatorie în tot mai multe zone. Jobbik refuză să facă vaccinarea obligatorie. Fiecare este liber să decidă dacă să își face sau nu vaccinul”.
Anterior, singurul partid maghiar care a făcut campanie împotriva vaccinării a fost partidul de extremă dreaptă Mi Hazánk (Patria Noastră), votat der aproximativ 3%. Un sondaj recent arată că 59% dintre maghiari se opun vaccinării obligatorii împotriva COVID, în creștere față de 44% în noiembrie anul trecut. Opoziția unită a Ungariei nu a comentat declarațiile surpriză ale lui Jakab.
Președintele polonez propune lichidarea Camerei disciplinare pentru judecători
Președintele polonez, Andrzej Duda, a propus joi lichidarea completă a Camerei disciplinare de la Curtea Supremă – un nou organism creat de partidul Lege și Justiție (PiS) după venirea la putere, despre care criticii spun că a fost folosită pentru a riposta îmotriva judecătorilor critici.
Camera disciplinară se află în centrul conflictului de stat de drept dintre Polonia și Comisia Europeană, ducând la mai multe hotărâri împotriva Poloniei din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). La sfârșitul anului trecut, CJUE a amendat de fapt Polonia cu o amendă record de 1 milion de euro pe zi, deoarece a refuzat să pună în aplicare o hotărâre anterioară prin care îi ordonase să desființeze Camera.
Duda a propus ca judecătorii care fac parte din cameră fie să se pensioneze, fie să se mute în alte organe judiciare și a sugerat crearea unei noi „[Camere] pentru Responsabilitate Profesională”, cu 11 judecători în exercițiu, la Curtea Supremă. Această nouă cameră ar urma să-și asume rolul de supraveghere a responsabilității profesionale în rândul judecătorilor, iar membrii săi ar fi aleși la întâmplare din grupul de judecători de la Curtea Supremă. Majoritatea camerelor Curții Supreme sunt controlate de PiS.
Propunerea lui Duda, alături de acordul Turow, arată că Polonia încearcă să facă față celor două surse ale celor mai costisitoare sancțiuni impuse acesteia de CJUE. Cu toate acestea, chiar dacă ambele sunt rezolvate, guvernul trebuie să ia măsuri pentru a se asigura că fondurile din porțiunea sa din planul gigant al UE de recuperare post-coronavirus și din următorul buget al UE sunt eliberate de Comisia Europeană și plătite Poloniei. >>
Putin și „privatizarea istoriei”. Un scriitor rus îl desființează pe liderul de la Kremlin
