Mlaștini, păduri, bombardamente. Anul Nou în tranșeele din care Ucraina va rezista eventualei invazii din nord

Sursa: Facebook

Pe fondul discuțiilor despre o nouă invazie a Rusiei asupra Ucrainei, din nord, unitățile de voluntari din îndepărtata regiune Sumi reprezintă prima linie de apărare, scrie Isobel Koshiw, într-un reportaj pentru The Guardian.  

<< În ajunul Anului Nou, într-un petic de pădure de-a lungul graniței de nord-est cu Rusia, o unitate a forțelor teritoriale de apărare ucrainene era de pază în tranșeele sale.

Cei mai înalți oficiali ucraineni din domeniul apărării consideră că Rusia va încerca o a doua invazie din nord în următoarele două luni, folosind trupe care s-au antrenat în ultimele trei luni scurse de la mobilizarea din octombrie. Dar forțele ucrainene care apără granița spun că rușii nu vor putea pătrunde așa cum au făcut-o în februarie, când regiunea Sumi nu avea linii defensive.

„Coordonatele tuturor drumurilor sunt cunoscute și de îndată ce [forțele ruse sunt în contact cu ele]: Bam”, spune Andriy, un comandant în vârstă de 52 de ani, folosindu-și mâinile pentru a ilustra lovirea unei ținte. „Apoi, sunt mlaștinile și să nu începem și cu minele”.

Noaptea, forțele de apărare ucrainene sunt singure în păduri și pe câmpuri. Este întuneric și liniște. Înainte de război, zona era considerată una îndepărtată; acum, spun militarii, doar o „mână” de locuitori mai rămân în satele din apropiere. Între pozițiile lor și forțele rusești, aflate la câțiva kilometri distanță, se află păduri, mlaștini și două autostrăzi, așa că trebuie să se integreze cât mai mult în împrejurimi. Cei aflați în patrulare pot fi distinși doar la lumina slabă a lunii, reflectată ușor de zăpada de pe câmpurile din jur.

Cei care nu sunt de serviciu stau în subteran, pregătindu-se de sărbătoarea de Anul Nou într-o bucătărie puternic luminată, în stil cabană de lemn, una dintre cele câteva pe care le-au construit după ce au fost plasați de-a lungul graniței de nord-est, în urmă cu patru luni. În afara coridoarelor tranșeelor pline de noroi, dispuse în zig-zag, adânci, se aflau și câteva locuri de dormit și chiar o saună.

Aceste poziții izolate nu poartă statutul de luptă al regiunilor de est și de sud ale Ucrainei, cum ar fi Bahmut, dar importanța lor nu poate fi subestimată. Ele constituie prima linie de apărare dacă Rusia decide să invadeze din nou, din nord, iar succesul lor ar putea determina mai mult decât doar soarta regiunii Sumi.

În timpul invaziei din februarie, forțele ruse au pătruns în mai multe locuri de-a lungul graniței de nord, cu intenția de a înconjura și de a ocupa capitala Ucrainei, Kiev, și astfel de a prelua controlul asupra centrului puterii.

Unitățile de apărare teritorială din Sumi au fost creditate de experții militari occidentali și lăudate de mai multe ori de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, pentru că au dejucat încercările Rusiei de a stabili coridoare de aprovizionare din Rusia, prin Sumi, până la est de Kiev – acțiunile lor au contribuit astfel la salvarea comandamentului central din capitală.

Videoclipuri din martie arată membri ai acestor unități, unii îmbrăcați în haine civile și echipați cu veste antiglonț modeste și câteva puști, distrugând tancuri rusești și luând prizonieri soldați ruși. Doi bărbați implicați în apărarea orașului Sumi au spus că aproximativ 50 de membri ai trupelor profesioniste, care se aflau în capitala regională la 24 februarie, primiseră ordin să meargă într-o altă zonă în acea seară, lăsându-i pe ei și pe alți aproximativ 400 de cetățeni neinstruiți să protejeze orașul.

Unitățile de apărare teritorială ale Ucrainei sunt formate din oameni care s-au oferit voluntar să meargă la luptă, majoritatea au făcut-o în ziua în care Rusia a invadat sau la scurt timp după aceea. Unii dintre ei au experiență militară anterioară, în timp ce alții nu au.

Prima linie de nord a Ucrainei a fost statică de când rușii au fost alungați, în primăvară. Rușii bombardează periodic zonele de graniță „doar pentru a speria” forțele ucrainene, mai degrabă decât ca parte a pregătirii unei noi ofensive, spun bărbații.

Atât ministrul Apărării al Ucrainei, Oleksii Reznikov, cât și comandantul șef al forțelor sale armate, Valeri Zalujnîi, au indicat luna februarie ca posibilă perioadă pentru o nouă tentativă de invazie. Cu toate acestea, șeful informațiilor militare, Kirilo Budanov, a spus că amenințarea unei a doua invazii în nord este scăzută, dar posibilă.

Într-un interviu recent pentru New York Times, Budanov a descris deplasarea echipamentelor Rusiei în zonă drept o „campanie de dezinformare” pentru a distrage forțele ucrainene de la luptele din est. El a spus că serviciul său de informații nu a detectat încă tipul de unități ofensive necesare pentru o invazie în zonele de graniță cu Rusia și Belarus.

Purtătorii de cuvânt ai lui Budanov și ai Ministerului Apărării nu au răspuns întrebărilor despre motivul pentru care cei doi au avut evaluări diferite.

Serhiy, care a apărat orașul Sumi până la sosirea armatei regulate, în aprilie, a spus că acum există mine, linii de apărare, trupe și echipamente în regiune, în timp ce în februarie nu exista aproape nimic, așa că ar fi ilogic ca rușii să încerce din nou. „[Dar] după cum știm, nu e necesar ca ei să urmeze logica”, spune Serhiy.

În ajunul Anului Nou, Rusia a lansat, la scară largă, un atac de rachete și drone, pe tot parcursul zilei și nopții, vizând Kievul și alte orașe mari, ucigând cel puțin o persoană și rănind grav peste doisprezece oameni. Rusia a bombardat, de asemenea, regiunea de graniță de la Sumi de aproape 120 de ori, potrivit Statului Major al Ucrainei. Din fericire pentru bărbați, poziția lor de luptă a scăpat nevătămată.

În bucătăria din tranșee, bărbații descriu ce fusese fiecare înainte de război: un profesor de colegiu sportiv, un comerciant de ciment, un dezvoltator imobiliar, un universitar.

În cazul unora, au trecut nouă luni de când nu și-au văzut familiile. Chiar dacă s-au mobilizat voluntar, ei sunt obligați să rămână până la sfârșitul războiului sau altfel va fi considerat dezertare. Primesc concediu doar în cazul unor circumstanțe familiale atenuante.

Au devenit un fel de familie – gătind în diferite tranșee și adesea invitându-se unul pe altul la cină. De Anul Nou, rudele unuia dintre bărbați au trimis o prăjitură la oficiul poștal dintr-un sat, la sud de ei. Doi se ocupau de gătit și cumpăraseră un brad pe care îl împodobeau, în timp ce alții jucau șah.

Dar distanța mică față de forțele ruse era greu de uitat complet, în ciuda spiritului de sărbătoare. A doua zi după ce au ajuns în poziția de luptă, astă-vară, au fost bombardați de 136 de ori, spun ei.

„Dacă am avea armele necesare, i-am termina”, zice Andriy. „Vrem doar să se termine.”>>

Sfârșitul unui an sângeros. Rușii meditează asupra războiului. „Am decorat unele tranșee cu pomi de Crăciun”

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here