Banca Centrală Europeană a anunţat scăderea dobânzii pentru depozite la -0,5% de la – 0,4%, o decizie anticipată în linii mari de pieţe. Dobânda de bază pentru împrumuturi rămâne stabilă la zero, scrie NAFTEMPORIKI, cel mai important ziar financiar din Grecia.
Totodată BCE le-a dat dreptate şi celor care se aşteptau la o acţiune mai dinamică, prin revenirea la „bazooka” relaxării cantitative. Hotărârile anunţate joi reflectă îngrijorările în creştere ale băncii centrale faţă de perspectivele Zonei Euro în contextul unor confruntări comerciale, al contestării sistemului multilateral de luare a deciziilor cu privire la economie şi numai, precum şi în contextul unei incertitudini puternice cu privire la când şi cum se va întâmpla Brexit-ul.
Concret, BCE a anunţat că din luna noiembrie va începe din nou cumpărarea de obligaţiuni şi a altor active, în valoare de 20 de miliarde de euro pe lună, fără a stabili şi un orizont de timp, cu precizarea că acest program va dura „atât cât se va considera necesar”.
Obiectivul BCE este să dea un impuls dezvoltării anemice din Zona Euro, într-un moment în care Germania, cea mai mare economie a ei, este în pragul recesiunii, la fel cum se întâmplă şi cu Italia, al treilea membru ca mărime al zonei. Pe trend de „dezîncălzire” se află şi Franţa şi încă multe alte economii ale euro, în timp ce rata inflaţiei rămâne la mare distanţă de ţinta de 2%.
Ca o primă reacţie am avut un raliu al acţiunilor bancare în Europa, o mare scădere a randamentelor obligaţiunilor şi o prăbuşirea a euro sub 1,10 dolari.
În condiţiile în care euro a scăzut sub pragul de 1,10 dolari, era evident că preşedintele american nu va întârzia să reacţioneze. Printr-un mesaj pe Twitter a subliniat că banca centrală a Zonei Euro reuşeşte să-şi deprecieze moneda în timp ce Fed stă, lăsând ca dolarul puternic să afecteze exporturile şi dezvoltarea. Prin acest mesaj, el a declarat în mod informal războiul monetar dintre UE şi SUA, dar a arătat şi că este un „război” pe care el nu-l poate controla.
Donald Trump face presiuni prin intervenţii continue, pe tonuri înalte, asupra băncii centrale americane să treacă la reduceri agresive de dobânzi. Este de aşteptat ca Jerome Powell să decidă în curând o nouă scădere cu 25 unităţi de bază, dar această scădere nu este nici pe departe suficientă pentru un preşedinte care a promis ritmuri de dezvoltare de peste 3% şi se pregăteşte pentru lupta pentru realegerea sa în 2020.
De altfel, Trump a şi arătat limpede că dorinţa sa este ca dobânzile americane să ajungă la zero sau chiar să capete semn negativ. Fed trebuie să urmeze la pas BCE, care are dobânda de referinţă zero pentru împrumuturi şi -0,5% pentru depozite, insistă Trump. Are însă puterea de a obliga banca centrală, care este independentă, să facă asta? Fed nu se înspăimântă de „vorbe”, chiar dacă acestea vin de la cel mai puternic om al planetei. Ar putea însă să se înspăimânte dacă va vedea că pieţele confirmă temerile acestuia, iar economia va fi supusă unor noi presiuni.
Creşterea economiei americane continuă să fie mult mai puternică decât cea europeană. În timp ce Germania şi Italia se află în pragul recesiunii şi întreaga Zonă Euro se dezvoltă anemic, PIB-ul american „aleargă” încă cu ritmuri de 2,1%. În primul trimestru al anului a crescut cu ritmuri de peste 3% şi atâta timp cât dolarul se consolidează faţă de euro, creşterea economică va reduce foarte probabil viteza.
Acţiunea extrem de hotărâtă a BCE readuce în prim plan scenariile cu privire la o paritate absolută între cele două monede: 1 euro -1 dolar. Dacă acest lucru va deveni realitate, Fed nu va avea prea multe opţiuni decât să schimbe strategia. Trump nu controlează jocul, dar piaţa valutară are propria sa putere de a-i forţa mâna lui Powell.
Cât despre preşedintele american, nu va sta nici el cu mâinile încrucişate. Ameninţarea cu introducerea de „taxe” ca represalii pentru „deprecierea intenţionată” a euro rămâne mereu pe masă.
Sursa: RADOR
