Nașterea unei noi ideologii: reacționarismul neoclasic, un cocktail de culturism, Nietzsche și Bitcoin

Foto: Unsplash

O nouă ideologie ciudată s-a dezvoltat în ultimii câțiva ani, probabil ați observat – în mijlocul haosului de zi cu zi – formarea lentă, asemănătoare proto-planetelor. În prezent, nu are nume, nici un lider evident. Miile săi de susținători nici măcar nu par să se considere unii pe alții colegi de călătorie. Dar pentru un observator, ei merg în mod clar pe aceiași pași, în același ritm. L-am putea numi reacționarism neoclasic, scrie The Spectator.

🔷 Refrenul central este unul familiar: lumea modernă este urâtă, decadentă, bolnavă. Dar în loc să caute refugiu în religie sau în politica rasială, reacționarii neoclasici se îndreaptă spre Grecia Antică și Roma – în special spre valori presupus pierdute, precum vitalitatea, frumusețea și puterea. Sunt obsedați de culturism și latină. De asemenea, sunt obsedați, mai puțin previzibil, de criptomonede, considerându-le o modalitate mult așteptată de a ocoli scleroza economiilor centralizate. Totul pare un soi de întâlnire dintre Nietzsche și Bitcoin.

Până acum, mișcarea s-a limitat în mare parte la conturi anonime pe rețelele de socializare (unele cu sute de mii de urmăritori). Dar există semne timpurii ale unei revărsări în lumea reală. Luna trecută, un grup numit Praxis și-a anunțat ambiția de a crea primul „oraș-criptostat” din lume, un oraș complet nou, construit „undeva la Marea Mediterană”, bazat pe valoarea comună a „vitalității” – „valoarea definitorie a epocii care vine”.

Declarația introductivă a grupului arată ca un bingo reacționar neoclasic. Civilizația noastră, scriu ei, „se simte rău” – „mâncăm mâncare care ne ucide, am pierdut din vedere frumusețea și ne neglijăm viața spirituală”. Oamenii moderni „trăiesc” acum în ecranele lor.

Toate acestea sunt o trădare a adevăratului nostru potențial. La urma urmei, „descindem din oamenii care au construit Roma și Atena, care au îndrăznit să despartă atomii și să călătorească spre Lună”. Din fericire, datorită cripto, avem acum „o oportunitate radicală” de-a ne elibera de „instituțiile care încearcă să ne limiteze creșterea” și să realizăm „un viitor mai vital pentru umanitate”.

Planul, evident, este de-a atrage adepți online, de-a forma un fel de polis virtual în cloud și apoi de-a aborda guvernele reale din Mediterana (aparent, negocierile timpurii au început deja) cu oferta unui nou oraș fizic — finanțat prin vânzarea de monumente și terenuri ca NFT-uri. Nu este la un milion de mile distanță de conceptul națiunii plutitoare al lui Peter Thiel: comunități autonome, libertariene, construite pe platforme plutitoare în ape internaționale, fără reglementări. Se presupune că Praxis va trebui să respecte legile din oricare stat, deși s-ar putea ca promisiunea a mii de tehnocrați arătoși și cu abdomenul lucrat, care trebăluiesc la distanță, să încurajeze guvernele să ia în considerare reduceri fiscale.

Ceea ce ne aduce la unul dintre cele mai ciudate lucruri ale acestei mișcări. Spre deosebire de extrema dreaptă, care a fost asociată cu celule cinice și neafectate, mulți reacționari neoclasici (sau cel puțin cei atrași de Praxis) par a fi idealiști tineri și strălucitori. Este ca și cum influencerii rețelelor de detoxifiere pentru smoothie-uri au descoperit dintr-o dată Iluminarea Întunecată (un membru Praxis, un culturist și „spiritualist fizic” numit Sol Brah, a postat recent celor 50.000 de urmăritori ai săi de pe Instagram o selecție de citate inspiraționale din Nietzsche).

Feed-ul Twitter al Praxis este suprarealist. Există videoclipul cu un gagiu-cripto topless care își lucrează pieptul cu o piatră de dimensiuni sisifice. Există imagini cu statui la fel de mari ca Turnul Eiffel, cu războinici semi-despuiați. Există o mulțime de videoclipuri cu tipi care se plimbă desculți (din anumite motive, pantofii sunt considerați, ca să citez o postare, „un simptom al colapsului civilizațional”). Dar, poate cel mai bizar, există o mulțime de hype-uri – și nu de la neica nimeni. Există aprobări de la, printre alții, capitaliștii de risc Masha Drokova și Geoff Lewis, CEO-ul Replit Amjad Masad și cripto-gurul Balaji Srinivasan.

Dacă Praxis este fața „respectabilă” a reacționismului neoclasic, alte figuri – probabil mai influente – din mișcare se apropie mult mai mult de extrema dreaptă. Luați Bronze Age Pervert, un scriitor anonim, a cărui carte apărut în regim self-publishing, Bronze Age Mindset, a intrat imediat în top 150 de pe Amazon în 2018.

BAP, așa cum este cunoscut de obicei, combină mitologia greacă antică cu generalizări rasiste și sexiste în mod deliberat revoltătoare, „post-ironice”. Înainte de interdicția sa la începutul acestei veri, BAP s-a lăudat cu peste 70.000 de adepți pe Twitter și a inspirat zeci de conturi derivate (cum ar fi, de exemplu, Culturiști Latini pentru Elenism). Scrierea sa a atras atenția, printre alții, fostului consilier al lui Trump, Michael Anton, care, într-o recenzie făcută cărții Bronze Age Mindset, a concluzionat: „În războiul spiritual pentru inimile și mințile tinerilor nemulțumiți de dreapta, conservatorismul pierde. BAP-ismul câștigă.”

Luați în considerare și concursul de artă Passage Prize, creat de o altă celebritate de dreapta de pe Twitter, L0m3z. Declarația sa de misiune se opune „regimului nostru de mediocrități stridente în materie de resurse umane” și încurajează artiștii să acceseze „energiile puternice latente din mormintele preistoriei; așteaptă ca o mână, o minte, o imaginație să le recupereze și să le transforme în spiritul creativ care va lumina o nouă cale de urmat”.

Premiul, echivalentul a 20.000 de dolari în criptomonede, urmează să fie jurizat de intelectualul „neoreacționar” Curtis Yarvin și de încă un alt megastar anonim pe Twitter, Zero HP Lovecraft, a cărui carte recentă, tot în regim self-publishing, folosind editorul Bitcoin Canonic, se presupune că a câștigat peste 50.000 de dolari în primele ore de la lansare.

Un alt site, IM-1776, a publicat o serie de piese cu o înclinație reacționară în general neoclasică, inclusiv seria Arts & Literature for Dissidents (al cărui prim eseu este scris de „Aeneas Tacticus Minor”) și simpozionul D’Annunzio, Nietzsche and Bronze Age Pervert (eseul de deschidere al lui Benjamin Roberts susține cluburile de noapte ca avanposturi pentru vitalitatea nietzscheană de dreapta).

În mod clar, ceva se întâmplă. Dar ce mai exact? Este aceasta dreapta post-religioasă care se rupte de creștinism și stabilește agenda civilizațională pentru următoarele mii de ani sau este un grup de tehnocrați naivi care inaugurează o bulă ideologică Bitcoin? Este o renaștere sau începuturile cripto-fascismului? Poate că, în adevăratul stil nietzschean, nu ar trebui să ne holbăm prea mult în abis.🟦

Redefinirea politicii de „engagement” cu China

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here