Înaintea alegerilor din octombrie, o opoziție divizată și războiul i-ar putea oferi o gură de oxigen, notează The Economist.
Prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu, are un avantaj clar față de co-beligerantul său. Spre deosebire de Donald Trump, el beneficiază de sprijinul publicului pentru conflict. Potrivit unui sondaj realizat de Israel Democracy Institute în a patra săptămână a războiului, aproximativ 68% dintre israelieni cred că America și Israelul ar trebui să continue lupta. Acest procent a scăzut — fusese de 81% la începutul războiului — dar îi oferă lui Netanyahu o mult necesară reasigurare. Deși prim-ministrul conduce cel mai mare partid din Knesset, parlamentul Israelului, în sondaje coaliția lui se află în urma opoziției înaintea următoarelor alegeri, programate pentru octombrie. Șansele sale de a forma un nou guvern par reduse.
În ultimele zile, Netanyahu a reușit să revendice câteva succese. Pe 30 martie, Knessetul a adoptat bugetul anual de stat, o realizare rară pentru un guvern israelian înainte de alegeri. Netanyahu a obținut votul coaliției sale prin includerea în buget a unor alocări generoase pentru comunitățile religioase și coloniștii din Cisiordania, grupuri esențiale pentru partenerii săi. Adoptarea bugetului înseamnă că el și coaliția sa își vor duce probabil la capăt întregul mandat parlamentar de patru ani, un alt lucru rar. Puțini ar fi prezis un asemenea rezultat după atacurile din 7 octombrie 2023, considerate de israelieni drept unul dintre cele mai grave eșecuri de securitate din istoria țării. Partidul său, Likud, a înregistrat chiar o ușoară creștere în sondaje, în ultimele săptămâni. Totuși, nu suficientă pentru a asigura realegerea acestui guvern sau a unuia condus de Netanyahu. Mai mult, o parte dintre câștigurile Likud au venit pe seama aliaților. Majoritatea sondajelor acordă coaliției de guvernare 52 sau 53 din cele 120 de locuri din Knesset. Partenerii premierului, în special partidele ultraortodoxe, sunt profund impopulari din cauza insistenței lor ca tinerii religioși să fie scutiți de serviciul militar. În cazul unui alt aliat al lui Netanyahu, partidul Sionismul Religios, condus de ministrul său de finanțe, Bezalel Smotrich, există estimări că nu va atinge pragul electoral de 3,25%. Coaliția s-a unit pentru a vota bugetul și pentru a adopta o lege care impune pedeapsa cu moartea pentru palestinienii condamnați pentru uciderea israelienilor, dar se ceartă în privința altor proiecte legislative.
Netanyahu trebuie să spere că opoziția rămâne și mai fragmentată decât propria sa tabără. Unul dintre partidele de opoziție s-a alăturat coaliției sale în 2024. Cele șase rămase în Knesset întâmpină dificultăți în a colabora. Cel puțin alte trei se pregătesc să participe la alegerile viitoare. Sistemul israelian de reprezentare proporțională favorizează partidele mai mari, iar Netanyahu are o experiență dovedită în a-și convinge aliații să lase deoparte diferențele și să candideze pe liste comune.
Aspect și mai favorabil pentru Netanyahu, opoziția nu are un candidat clar pentru funcția de prim-ministru. La ultimele alegeri, din noiembrie 2022, o formațiune centristă condusă de Yair Lapid, fost prim-ministru, a devenit principala forță de opoziție. Între timp însă, aceasta a scăzut în sondaje. În 2023, Benny Gantz, fost general care s-a alăturat temporar guvernului după atacurile din 7 octombrie, era favorit să-l înlocuiască pe Netanyahu. Dar ezitările sale, în special în privința modului de gestionare a războiului din Gaza, și reticența de a-l confrunta pe Netanyahu i-au erodat sprijinul. Partidul său nu mai reușește acum să treacă pragul electoral.
De-a lungul ultimului an, Naftali Bennett, un alt fost prim-ministru, a urcat în sondaje și părea pe cale să-l provoace pe Netanyahu. Bennett, în ciuda vederilor sale de dreapta, a fost de mult timp un rival înverșunat al lui Netanyahu. În ultimele săptămâni însă, partidul lui Bennett a pierdut teren în fața unuia condus de Gadi Eisenkot, încă un fost general centrist care și-a înființat propriul partid.
Chiar dacă aceste partide disparate ar reuși să se coaguleze în jurul unui lider și chiar dacă ar câștiga o majoritate în Knesset, le-ar fi dificil să formeze un guvern. Coaliția lui Netanyahu include partide de extremă dreaptă și ultra-religioase, care sunt în mare parte aliniate din punct de vedere politic. În schimb, partidele de opoziție variază de la naționaliști la islamiști conservatori și comuniști arabi. Este puțin probabil să guverneze împreună.
Astfel, Netanyahu încă are o șansă să rămână la putere, chiar dacă Likud nu obține majoritatea. Iar dacă America și Israelul ies victorioase — lucru care acum pare puțin probabil — poziția lui se va întări, iar realegerea sa va deveni mult mai probabilă. Un impas sumbru, care ar lăsa regimul iranian consolidat, ar fi dezastruos pentru perspectivele sale electorale. Aici avantajul este la Trump: el poate declara victoria și încheierea războiului atunci când acest lucru servește propriilor interese politice, nu pe ale lui Netanyahu.
