O linie directă de comunicare între ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, și ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a oferit Moscovei informații strategice despre chestiuni critice ale UE, potrivit transcrierilor și înregistrărilor audio ale convorbirilor analizate de The Insider și partenerii săi de investigație. Materialele indică faptul că Szijjártó a acționat în numele Kremlinului, inclusiv prin promovarea eliminării unor oligarhi sancționați de pe listele negre ale UE, printre care și sora lui Alișer Usmanov. Într-o altă conversație, cu adjunctul ministrului rus al energiei, Szijjártó a declarat că face tot posibilul pentru a bloca un pachet de sancțiuni al UE și s-a oferit să încerce să salveze entități rusești de la sancțiuni, adăugând că și guvernul Slovaciei ajuta la efortul coordonat ruso-ungar.
- O investigație comună, realizată împreună cu FRONTSTORY, VSquare, Delfi Estonia și ICJK.
„Sun la cererea lui Alisher”
La doar o oră după ce ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a ajuns la Budapesta din Sankt Petersburg, pe 30 august 2024, a primit un apel telefonic de la omologul său rus, Serghei Lavrov. Lavrov i-a spus că Szijjártó fusese citat peste tot în presa rusă după vizita sa.
„Am spus ceva greșit?”, a întrebat Szijjártó, ușor neliniștit.
„Nu, nu, nu. Spuneau doar că lupți pragmatic pentru interesele țării tale”.
Motivul apelului lui Lavrov era însă o solicitare: oligarhul rus Alișer Usmanov dorea ca sora sa, Gulbahor Ismailova, să fie scoasă de pe listele de sancțiuni ale UE, iar Szijjártó promisese că va ajuta. Usmanov, un magnat ruso-uzbek, și-a acumulat averea în minerit, industrie, telecomunicații și media. A fost descris ca unul dintre oamenii de afaceri preferați ai lui Vladimir Putin, având „legături deosebit de strânse” cu președintele rus.
„Uite, sun la cererea lui Alișer și m-a rugat doar să-ți reamintesc că te ocupai de situația surorii lui”, a spus Lavrov.
„Da, absolut”, a răspuns Szijjártó. „Situația este următoarea: împreună cu slovacii depunem o propunere la Uniunea Europeană pentru a o scoate de pe listă. O vom depune săptămâna viitoare și, odată ce începe noua perioadă de revizuire, va fi inclusă pe agendă și vom face tot posibilul să o scoatem”.
Lavrov s-a declarat mulțumit și și-a exprimat aprecierea pentru „sprijinul tău și lupta ta pentru egalitate în toate domeniile”.
După ce scopul principal al conversației a fost atins, Lavrov și Szijjártó au continuat să discute într-un ton de complicitate, exprimându-și disprețul comun față de Uniunea Europeană, în special față de țările cu o orientare pro-Ucraina.
Ambii l-au criticat pe Josep Borrell, pe atunci Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, pe care Lavrov l-a numit „cea mai mare dezamăgire” a sa, iar Szijjártó l-a caracterizat disprețuitor drept „Bidenul european”. Socialistul spaniol, a remarcat Lavrov, fusese mult mai „rezonabil” când reprezenta doar interesele Madridului ca ministru de externe, înainte de numirea sa în Comisia Europeană, unde un comisar nu poate prioritiza țara natală în detrimentul întregului bloc. „Deci nu ai voie să-ți numești țara, dar trebuie să-ți numești genul, nu-i așa?”, a întrebat Lavrov, vizibil nedumerit, după ce Szijjártó îi explicase aceste protocoale birocratice.
Înainte de a închide, ministrul maghiar a vorbit admirativ despre noul sediu Gazprom pe care îl vizitase în Rusia, adăugând: „Sunt întotdeauna la dispoziția dumneavoastră.”
Șapte luni mai târziu, Ismailova a fost eliminată de pe lista de sancțiuni a UE.
Un Kim Philby unguresc
Această convorbire dintre cei doi miniștri de externe, una dintre mai multele purtate între 2023 și 2025, evidențiază relația neobișnuit de cordială dintre Szijjártó, reprezentant al unui stat membru UE și NATO, și Lavrov, care reprezintă o țară ce a invadat și ocupat o țară europeană, ducând totodată un război hibrid ce include acte de incendiere și sabotaj împotriva statelor de pe flancul estic al NATO. Discuțiile conțin informații sensibile despre deliberările interne atât de la Budapesta, cât și de la Bruxelles, de interes evident pentru Kremlin. Ele oferă, de asemenea, dovezi clare că Rusia se află în spatele eforturilor Ungariei și Slovaciei de a bloca sancțiunile UE împotriva unor persoane sau entități rusești.
În discuțiile sale cu Lavrov, Szijjártó apare deferent, chiar servil. „Dacă scoți numele și arăți aceste conversații oricărui ofițer de caz, va jura că este transcrierea unui ofițer de informații care își gestionează sursa”, a declarat un ofițer european de informații de rang înalt, după ce a analizat transcrierile.
Transcrierile și înregistrările audio ale convorbirilor Lavrov–Szijjártó, precum și apelurile lui Szijjártó cu alți oficiali ruși, au fost obținute și verificate de un consorțiu de publicații de investigație format din VSquare, FRONTSTORY, Delfi Estonia, The Insider și Centrul de Investigații Ján Kuciak (ICJK).
Aparenta disponibilitate a lui Szijjártó, ca înalt oficial al guvernului ungar, de a acționa discret în interesul Rusiei la nivelul UE ar putea explica de ce Moscova investește eforturi considerabile pentru a-l menține la putere pe Viktor Orbán și partidul său pro-Kremlin, Fidesz.
Sondajele independente sugerează că Orbán se află serios în urmă înaintea alegerilor parlamentare din 12 aprilie, partidul de centru-dreapta Tisza, condus de rivalul Péter Magyar, având un avantaj consistent. Pe măsură ce campania lui Orbán întâmpină dificultăți, Rusia ar interveni și ea în mod discret. Potrivit unui raport anterior al VSquare, Kremlinul l-a desemnat pe Serghei Kirienko — adjunct al șefului de cabinet al lui Vladimir Putin și arhitect-cheie al operațiunilor de influență politică ale Rusiei — să sprijine în secret campania lui Orbán. Kirienko a jucat anterior un rol important în operațiuni de interferență electorală în Republica Moldova.
În același timp, campania lui Orbán a preluat tot mai mult narativele Kremlinului: organizând provocări împotriva Ucrainei și acuzând figuri ale opoziției și critici că ar acționa ca proxy sau spioni ai Ucrainei, în timp ce respinge sau ridiculizează acuzațiile privind propriile legături cu Rusia.
Familiaritatea lui Szijjártó cu Lavrov, deși fusese sugerată anterior în presă, nu a mai fost până acum documentată prin scurgeri de convorbiri telefonice care să arate pe deplin amploarea colaborării lor.
Pe lângă faptul că îndeplinea ceea ce i se cerea, Szijjártó îl ținea în mod constant pe Lavrov la curent cu detalii din discuții considerate confidențiale între diplomați europeni.
De exemplu, în aceeași convorbire din 30 august 2024 cu Lavrov, imediat după discuția despre eliminarea Ismailovei de pe lista de sancțiuni, Szijjártó a dezvăluit și detalii despre reuniunea Consiliului Afaceri Externe al UE la care participase cu o zi înainte.
„Și a fost o nebunie, știi, când Landsbergis a spus că noi contribuim cu 12% din fiecare rachetă și proiectil”, i-a spus Szijjártó lui Lavrov, referindu-se la ministrul de externe al Lituaniei de atunci, Gabrielius Landsbergis, care susținuse că Rusia își finanțează parțial războiul din profiturile obținute din gaz și petrol de la clienți europeni precum Ungaria și Slovacia.
Sursa: Ministerul de Externe al Lituaniei
„Am spus: prietene, nu ai dreptate, pentru că europenii contribuie mult mai mult… nu doar slovacii și noi cumpărăm gaz și petrol direct din Rusia, ci voi toți care cumpărați același lucru prin… India, Kazahstan”.
Contactat pentru comentarii, Landsbergis a confirmat detaliile din culise ale reuniunii miniștrilor de externe ai UE. „Pot să verific că acesta a fost un schimb real în cadrul unuia dintre Consiliile Afaceri Externe”, a spus Landsbergis. „Se pare că toată această perioadă Putin a avut, și încă are, un informator la toate întâlnirile oficiale europene și NATO. Dacă trebuie menținută integritatea acestor întâlniri, ar fi potrivit să se interzică Ungariei participarea la toate. Fiecare generație are câte un Kim Philby” – o referire la faimosul spion KGB din perioada Războiului Rece, aflat în serviciul britanic de informații. „Se pare că Péter Szijjártó joacă acest rol cu entuziasm”.
Analogia merge mai adânc decât o simplă figură de stil. Atât Philby, cât și Szijjártó au primit cea mai înaltă distincție sovietică sau rusă care poate fi acordată unui străin: Ordinul Prieteniei. Ordinul lui Szijjártó a fost acordat oficial de Vladimir Putin, dar i-a fost înmânat fizic de Lavrov, pe 30 decembrie 2021.
Eliminarea de pe liste
Eforturile lui Szijjártó de a scoate sora lui Usmanov de pe lista de sancțiuni a UE nu au fost singurul caz în care a acționat pentru relaxarea penalităților economice împotriva unor ruși bine conectați. Ismailova a fost scoasă de pe listă împreună cu omul de afaceri rus Viaceslav Moșe Kantor și ministrul sportului al Rusiei, Mihail Degtiariov. Așa cum a relatat RFE în martie 2025, această mișcare a avut loc după ce Ungaria și Slovacia amenințaseră că vor bloca prelungirea cu șase luni a sancțiunilor UE — inclusiv înghețarea activelor și interdicțiile de viză — vizând entități și persoane legate de Rusia (inclusiv Lavrov).
Un diplomat european implicat în negocierile privind sancțiunile între cele 27 de state membre UE a declarat că, deși se bănuia demult că Ungaria și Slovacia divulgau detalii ale negocierilor către Moscova, acum există dovezi concrete care să o confirme.
„Ungaria respectă clar ordine politice venite din partea Rusiei”, a spus sursa, după ce reporterilor li s-au arătat fragmente din transcrierile convorbirilor telefonice dintre cei doi miniștri.
Deși UE a sancționat aproximativ 2.700 de cetățeni și entități rusești pentru rolul lor în sprijinirea războiului pe scară largă împotriva Ucrainei, blocul trebuie să voteze la fiecare șase luni dacă prelungesc sancțiunile. Deciziile se iau prin consens, ceea ce înseamnă că toate cele 27 de state membre trebuie să fie de acord. Acest lucru oferă Ungariei o influență disproporționată, deoarece poate amenința să blocheze continuarea întregului regim de sancțiuni dacă anumite persoane nu sunt scoase de pe listă.
Același diplomat european, vorbind sub condiția anonimatului pentru a putea dezvălui detalii ale procesului, a explicat că Ungaria și Slovacia încep de obicei negocierile cu o listă mai lungă de nume rusești pe care cer să fie scoase. „Nu folosesc argumente juridice, spun pur și simplu că nu doresc ca acele persoane să fie pe lista de sancțiuni din motive politice”, a spus sursa.
Pe măsură ce negocierile progresează, Budapesta și Bratislava își reduc de obicei lista la doar două sau trei persoane, așa cum s-a întâmplat cu Ismailova, Kantor și Degtiariov.
Ismailova este una dintre cele două surori ale lui Usmanov. Ea a fost sancționată de Regatul Unit, Statele Unite, Ucraina și Estonia. Tallinn a reimpus sancțiuni împotriva ei după ce a fost scoasă de pe lista UE, în urma orchestralizării Ungariei și Slovaciei.
Usmanov însuși este sancționat de mai multe jurisdicții, inclusiv UE, Statele Unite, Canada și Regatul Unit, ca urmare a invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina.
În Russian Asset Tracker, OCCRP l-a legat pe oligarh de peste o duzină de proprietăți de lux în toată Europa, precum și de conturi bancare, bărci și aeronave. Potrivit proiectului, valoarea minimă a activelor lui Usmanov depășește 3,4 miliarde de dolari.
Un reprezentant al lui Usmanov a declarat pentru OCCRP că acesta nu a beneficiat niciodată de pe urma guvernului rus sau a privatizării unor active de stat. Reprezentantul a afirmat că tot capitalul lui Usmanov a fost obținut exclusiv prin investiții și administrare de active transparente, adăugând că majoritatea proprietăților au fost transferate familiei sale și că el le poate folosi doar în regim de închiriere.
Joachim Nikolaus Steinhöfel, reprezentantul legal din Hamburg al lui Usmanov și Ismailova, a refuzat să răspundă întrebărilor despre natura discuțiilor dintre Lavrov și Szijjártó privind clienții săi. „Întrebările dumneavoastră se bazează pe asumpția nepermisă că clienții mei ar fi fost cumva conștienți de conversații confidențiale presupus a fi fost purtate între terțe părți”, a scris Steinhöfel într-un e-mail, adăugând că „în ultimii ani, mulți lideri politici proeminenți au vorbit despre necesitatea ridicării sancțiunilor împotriva lui A. Usmanov. Aceasta se aplică și mai mult ridicării sancțiunilor împotriva surorii sale, care a fost supusă acestor măsuri într-un mod absurd doar din cauza legăturilor de familie.”
Steinhöfel a mai menționat că, în ultimii patru ani, Usmanov a câștigat peste douăzeci de procese împotriva unor publicații, personalități publice și politicieni „care au răspândit diverse declarații false despre el.”
De când a fost sancționat, Usmanov și cele două surori au depus eforturi extinse pentru a scăpa de această povară, mergând până la a da în judecată publicații media. Cealaltă soră a sa, Saodat Narzieva, și-a văzut scos numele de pe lista UE după doar cinci luni.
Având în vedere că Rusia, Ungaria și Slovacia au reușit delistarea Ismailovei anul trecut, singurul frate rămas pe listă este Usmanov însuși.
În timpul ultimei runde de negocieri privind prelungirea sancțiunilor din martie, Slovacia și Ungaria au continuat să preseze blocul să-l scoată și pe el de pe listă.
„De data aceasta, negocierile au durat de vineri noaptea până sâmbătă dimineața, pe 14 martie, când Slovacia a declarat în final că este de acord să prelungească sancțiunile cu numele lui Usmanov și [Mihail] Fridman pe listă”, potrivit diplomatului UE citat anterior.
Dacă cele 27 de state membre nu ar fi fost de acord până pe 15 martie, sancțiunile împotriva tuturor celor 2.700 de persoane și entități ar fi expirat.
În eforturile de a readuce familia Usmanov pe piețele internaționale, ungurii și slovacii sunt sprijiniți de un aliat puternic din afara UE. La începutul lunii martie, înainte de runda-cheie a ultimei negocieri, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, i-a trimis un mesaj premierului slovac Robert Fico, numindu-l pe Usmanov „un prieten drag”.
Erdogan l-a elogiat pe Usmanov pentru transparența și natura sa caritabilă: „a susținut proiecte culturale, umanitare și sportive care promovează deschiderea țărilor din Asia Centrală către Vest, contribuind totodată semnificativ la consolidarea legăturilor umane în lumea turcică.”
Președintele turc l-a informat, de asemenea, pe Fico despre scrisorile comune trimise de Organizația Statelor Turcice, împreună cu liderii Azerbaidjanului, Kazahstanului, Republicii Kîrgîze și Uzbekistanului, către fostul președinte al Consiliului UE, Charles Michel, și către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Am inițiat și eu demersuri cu anumite state membre UE”, a adăugat Erdogan, numind sancțiunile împotriva lui Usmanov și membrilor familiei sale o „practică nedreaptă”.
Diplomatul UE implicat în negocierile privind sancțiunile a confirmat că scrisoarea pentru scoaterea lui Usmanov de pe listă în ultima rundă de negocieri a fost depusă de Slovacia și semnată de Erdogan. Ungaria a susținut delistarea atât a lui Usmanov, cât și a lui Fridman, miliardarul rus care a cofondat gigantul financiar Alfa Group.
„Mi se pare ciudat că țări terțe vor să influențeze deciziile UE privind sancțiunile și că comenzile lor sunt prezentate de Ungaria sau Slovacia”, a spus diplomatului. „UE realizează evaluări juridice pentru a decide asupra sancțiunilor, dar apoi avem o comandă politică de a retrage unul sau alt nume de pe listă. UE trebuie să ia aceste decizii singură”.
„Negocierile privind revizuirea semianuală a regimului de sancțiuni pentru subminarea integrității teritoriale a Ucrainei s-au încheiat pe 15 martie 2026”, a declarat Ministerul slovac de Externe, pentru partenerii din acest consorțiu de presă. Ministerul a refuzat să „comenteze sau să dezvăluie detalii despre pozițiile sale de negociere sau ale altor state membre, deoarece negocierile sunt confidențiale”. Biroul prim-ministrului slovac Robert Fico nu a comentat întrebările noastre.
Lupta împotriva sancțiunilor
Relaxarea economică pentru Ismailova și Usmanov nu reprezintă singurul caz în care Ungaria a acționat în secret în numele Kremlinului la Bruxelles.
Avem materiale despre o altă convorbire în care Szijjártó i-a raportat unui alt oficial rus de rang înalt, adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, că face tot posibilul să „abroge” un pachet crucial de sancțiuni al UE vizând flota-fantomă de petroliere a Rusiei — mijlocul prin care Moscova evită sancțiunile energetice occidentale.
Într-o conversație cu Sorokin, un fost bancher la Morgan Stanley, educat la Londra și „arma secretă” a lui Putin pentru a diminua sancțiunile energetice occidentale, Szijjártó s-a oferit să elimine băncile rusești propuse pentru desemnare de către UE. El a cerut chiar rusului să-i ofere argumente pentru care această acțiune ar fi în interesul Ungariei.
Foto: Donat Sorokin / TASS
Pe 30 iunie 2025, într-o convorbire telefonică cu Sorokin, Szijjártó s-a plâns că UE a refuzat să-i arate documente legate de propunerea de sancționare a 2Rivers, o companie cu sediul în Dubai care tranzacționa petrol rusesc. „[P]entru că spun că nu există un interes clar maghiar pe care îl pot identifica, și prin urmare Ungaria nu poate cere legal să fie scoasă de pe listă”, a explicat Szijjártó după ce Sorokin l-a întrebat de ce Budapesta a fost exclusă din discuții.
Potrivit UE, 2Rivers, fostă Coral Energy, a fost unul dintre actorii-cheie în vânzarea petrolului rusesc prin propria flotă fantomă de petroliere, ascunzând originea țițeiului provenit de la gigantul energetic de stat Rosneft, acum sub sancțiuni americane. 2Rivers vinde apoi țițeiul la prețuri peste plafonul internațional și alimentează mașinăria de război a Rusiei cu venituri esențiale. În decembrie 2024, Regatul Unit a sancționat 2Rivers și rețeaua sa de tranzacționare a petrolului.
Nu este clar ce interes ar putea avea Ungaria — o țară fără ieșire la mare, care primește petrol prin conducte — în a încerca să păstreze funcționarea flotei fantomă rusești. Dar beneficiul pentru Rusia este evident.
După ce a raportat că nu a avut succes cu 2Rivers, Szijjártó i-a împărtășit lui Sorokin detalii despre stadiul negocierilor privind al 18-lea pachet de sancțiuni al UE.
Ministrul maghiar de externe i-a explicat oficialului rus că votul nu era încă pe ordinea de zi datorită unei amânări aranjate de Ungaria și Slovacia, care urma să rămână în vigoare până când UE ar fi fost de acord să „facă o excepție” pentru aceste țări și să „ne permită să continuăm să cumpărăm gaz și petrol rusesc.”
Al 18-lea pachet de sancțiuni fusese propus de Comisia Europeană pe 10 iunie 2025, dar Szijjártó a anunțat public pe 23 iunie că Ungaria și Slovacia îl blochează. Oficial, a susținut că era „ca răspuns la planurile Uniunii Europene de a elimina treptat importurile de energie rusească.” În apelul său cu Sorokin, o săptămână mai târziu, Szijjártó a vorbit însă foarte diferit despre activitățile și obiectivele reale ale Ungariei la Bruxelles.
Szijjártó i-a spus lui Sorokin că luptă împotriva întregului pachet de sancțiuni și încearcă să salveze cât mai multe entități rusești posibil. „Fac tot ce pot pentru a-l anula. Problema este că am scos deja 72 [entități] de pe listă, dar erau 128. Încerc să continui, dar trebuie să spun că acest lucru este în interesul Ungariei,” a spus Szijjártó.
Nu este clar din convorbire la ce 72 și 128 de entități rusești se referea Szijjártó.
„Dacă [personalul lui Sorokin] mă poate ajuta să identific efectele directe și negative asupra Ungariei, aș fi foarte recunoscător,” a adăugat el, „pentru că dacă pot demonstra așa ceva, mi-ați da o oportunitate complet diferită.”
Apelul dovedește că ministrul maghiar de externe nu doar că folosește puncte de discuție elaborate de ruși când încearcă să diminueze sancțiunile UE împotriva Rusiei — ci chiar le caută activ de la oficiali ruși.
Potrivit lui Kinga Redłowska, expertă de frunte în domeniul sancțiunilor și șefa CFS Europe la think-tank-ul RUSI din Londra, „din punct de vedere legal, rămâne un temei politic legitim ca un stat membru să rețină consimțământul într-un sistem bazat pe unanimitate. Utilizarea acestui argument de către Ungaria are un scop dublu. La nivel intern, îi permite lui Viktor Orbán să întărească o narațiune anti-ucraineană. La nivelul UE, oferă pârghie pentru a obține concesii în domenii fără legătură, cum ar fi finanțarea UE sau disputele privind statul de drept.”
Deși această strategie poate ajuta guvernul lui Orban, aflat în dificultate, a-i permite unui vecin agresiv să captureze și să mențină mai mult teritoriu european suveran contravine interesului național al Ungariei. „Slăbirea sancțiunilor riscă să consolideze economia de război a Rusiei, subminând interesele de securitate mai largi ale tuturor statelor membre UE, inclusiv ale Ungariei.”
Conversația dintre Szijjártó și Sorokin a abordat, de asemenea, băncile rusești vizate de al 18-lea pachet de sancțiuni al UE. „[T]rimite-mi numele acelor bănci, pot verifica dacă sunt pe listă sau nu, voi verifica temeiurile legale și apoi voi face tot ce pot,” i-a spus Szijjártó lui Sorokin. „Știu că voiau să pună pe listă Sankt Petersburg Bank, pe care am reușit să o elimin; voiau să mai pună o altă bancă, legată de proiectul Paks pe listă, și am reușit să o elimin.”
După săptămâni de întârzieri din partea Ungariei și Slovaciei, Uniunea Europeană a adoptat în cele din urmă al 18-lea pachet de sancțiuni pe 18 iulie 2025. 2Rivers a fost inclusă în pachet, inițiind procesul de dizolvare. Măsurile au afectat, de asemenea, semnificativ flota fantomă a Rusiei și eforturile sale de a ocoli sancțiunile petroliere.
Totuși, rămâne neclar cât de mare ar fi fost impactul fără eforturile lui Szijjártó.
În martie 2026, Washington Post a raportat că Szijjártó a împărtășit în mod regulat, telefonic, informații cu Lavrov în timpul pauzelor negocierilor UE, aproape în timp real. „Fiecare întâlnire UE din ultimii ani a avut practic Moscova la masă,” a declarat un oficial european de securitate, pentru Post, care nu avea transcrierile verbatim ale acestor apeluri.
Prim-ministrul polonez Donald Tusk și Gabrielius Landsbergis, fost ministru de externe lituanian, au confirmat aproape imediat relatarea Post. „Știrea că oamenii lui Orbán informează Moscova în detaliu despre întâlnirile Consiliului UE nu ar trebui să surprindă pe nimeni. Am avut de mult timp suspiciuni în acest sens. Acesta este unul dintre motivele pentru care iau cuvântul doar când este strict necesar și spun doar atât cât e necesar,” a postat Tusk pe X.
În martie 2026, Politico a raportat că „UE limitează fluxul de materiale confidențiale către Ungaria, iar liderii se întâlnesc în grupuri mai mici.”
Guvernul Ungariei a respins astfel de relatări ca fiind „propagandă pro-ucraineană,” în timp ce Szijjártó, care a recunoscut comunicarea frecventă cu Lavrov, a spus că articolul Post despre presupusele sale scurgeri este „știre falsă.”
Această strategie pare să se întoarcă împotriva sa. Szijjártó a fost recent huiduit de protestatari la un eveniment de campanie, cu strigăte de „trădător” și „spion rus” la adresa sa. Tot ce a putut striga Szijjártó, furios, a fost că criticii săi ar trebui să plătească de trei ori mai mult pentru gaz și petrol dacă nu ar proveni din Rusia.
Nici Lavrov, nici Szijjártó nu au răspuns solicitărilor de comentarii pentru această investigație.
Interferența Ungariei în politica sancțiunilor UE a început la câteva luni după invazia rusă la scară largă, iar ceea ce a început ca veto-uri izolate s-a transformat în patru ani într-un efort sistematic, semi-instituționalizat, de lobby pentru figuri apropiate Kremlinului — ulterior sprijinit și de Slovacia.
În iunie 2022, Ungaria a ținut captiv întregul al șaselea pachet de sancțiuni al UE — inclusiv embargoul parțial de petrol rusesc — până când Patriarhul Kirill, fost agent KGB și lider al Bisericii Ortodoxe Ruse, a fost scos de pe listă, cu intervenția personală a prim-ministrului Viktor Orbán pe baza „libertății religioase.”
Din 2022 înainte, Ungaria a început, de asemenea, să blocheze încercările repetate ale Letoniei de a-i adăuga pe listă pe Iskander Makhmudov și Andrei Bokarev — miliardarii co-proprietari ai Transmașholding, producător de componente pentru vehicule de luptă pentru infanterie, încă de la începutul războiului. Diplomații letoni au atribuit această mișcare joint-venture-urilor lui Transmașholding în Ungaria cu companii legate de cel care urma să devină ministru al apărării al Ungariei, Kristóf Szalay-Bobrovniczky.
Mizele complete ale acestei protecții au devenit mai clare în martie 2026, când The Insider și Der Spiegel au dezvăluit că Bokarev era „arhitectul ideologic și principalul susținător” al Centrului 795 — un directorat secret de asasinate stabilit prin ordin al Statului Major General Rus în decembrie 2022, alcătuit din veterani de elită GRU și FSB și integrat în Concernul Kalașnikov, folosindu-i ștatul de plată și facilitățile ca acoperire.
În februarie 2024, Ungaria a eșuat în încercarea de a scoate de pe lista sancțiunilor individuale pe oligarhii Usmanov, Kantor și Nikita Mazepin — fost pilot de Formula 1 și fiul magnatului în îngrășăminte și chimicale Dmitri Mazepin. Luna următoare, Slovacia a obținut scoaterea lui Jozef Hambálek, cetățean slovac și șef european al clubului naționalist rus Lupii Nopții, într-un schimb tranzacțional: Slovacia a susținut lista mai amplă a Ungariei în schimbul sprijinului Budapestei pentru eliminarea lui Hambálek.
În septembrie 2024, Ungaria a obținut în cele din urmă scoaterea lui Nikita Mazepin, în timp ce Violetta Prigojina — mama defunctului șef al Grupului Wagner, Evgheni Prigojin — a fost, de asemenea, scoasă de pe listă (deși nu există indicații că aceasta s-ar fi întâmplat la cererea Ungariei). În decembrie 2024, Ungaria l-a salvat din nou pe Patriarhul Kirill de sancțiuni, împreună cu ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia.
În februarie 2025, Ungaria a obținut o altă excepție pentru Kirill în timpul negocierilor asupra celui de-al 16-lea pachet de sancțiuni UE, salvând, de asemenea, Comitetul Olimpic Rus și două cluburi de fotbal rusești (CSKA Moscova și FC Rostov) de sancțiuni. Guvernul lui Viktor Orbán a reușit apoi — cu sprijinul Slovaciei — să obțină eliminarea lui Kantor, Degtiariov și Ismailova de pe lista sancțiunilor UE în martie 2025.
În februarie 2026, Ungaria s-a opus integral celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni — a fost pentru prima dată când a ajuns atât de departe — blocând noile măsuri restrictive menite să marcheze a patra aniversare a invaziei, invocând o dispută legată de fluxul de petrol prin conducta Drujba. Atât Viktor Orbán, cât și Robert Fico folosesc problema întreruperii Drujba în scopuri electorale de politică internă.
Cel mai recent, în martie 2026, Slovacia a amenințat că blochează reînnoirea cu șase luni a întregii liste existente de sancțiuni individuale dacă Usmanov și Fridman nu erau eliminați imediat. Totuși, diplomații UE au numit ceea ce a urmat ca iind una dintre cele mai ciudate răsturnări de situație: Bratislava s-a retras fără a obține eliminarea vreunuia dintre cei doi, iar Ungaria și-a retras, de asemenea, lista celor șapte nume.
