O parte nou descoperită din sistemul imunitar uman ar putea trata toate tipurile de cancer, spun oamenii de ştiinţă, conform news.ro.
O echipă de la Universitatea Cardiff a descoperit, prin teste de laborator, o metodă de a anihila cancerul de prostată, sân şi plămâni, între altele.
Descoperirea lor, publicată în Nature Immunology, nu a fost testată pe pacienţi, însă cercetătorii spun că are „un potenţial uriaş”.
Sistemul imunitar este forma de apărare naturală a organismului uman împotriva infecţiilor, dar atacă şi celulele canceroase.
Oamenii de ştiinţă au căutat moduri „neconvenţionale” şi nedescoperite până în prezent în care sistemul imunitar atacă tumorile.
Astfel, ei au găsit un tip de celule T în sânge care pot ataca un spectru larg de cancere. Acestea sunt celule imune care pot scana corpul pentru a determina dacă există o ameninţare ce trebuie eliminată. Celulele T sau limfocitele T reprezintă limfocite cu un rol central în imunitatea mediată celular. Ele diferă de alte limfocite, cum ar fi celulele B sau celulele NK, prin prezența unui receptor pentru celulele T (TCR), pe suprafața membranei celulei. Ele sunt numite celule T, deoarece acestea se maturizează în timus (o glandă situată în spatele sternului – n.r.). Există mai multe subseturi de celule T, fiecare cu o funcție specifică.
„Există, astfel, şansa de a trata orice pacient”, a declarat profesorul Andrew Sewell pentru BBC. „Înainte, nimeni nu credea că asta poate fi posibil. Sporeşte şansele pentru un tratament împotriva tuturor cancerelor. Un singur tip de celulă T care poate fi capabilă să distrugă multe tipuri de cancere”.
Celulele T au „receptori” pe suprafața lor care le permit să „vadă” la un nivel chimic. Echipa de la Cardiff a descoperit o celulă T și receptorul acesteia, care ar putea găsi și ucide în laborator o gamă largă de celule canceroase, inclusiv cele are produc cancerul pulmonar, de piele, la sânge, colon, sân, os, prostată, ovare, rinichi și de col uterin.
Foarte important este că a lăsat neatinse țesuturile sănătoase. Cercetătorii, însă, nu au stabilit exact cum se realizează acest lucru.
Receptorul acestei celule T interacţionează cu molecula MR1, care se află pe suprafaţa fiecărei celule din corpul uman. Se presupune că MR1 semnalează sistemului imunitar metabolismul denaturat din celula canceroasă.
„Suntem primii care descriu o celulă T care găseşte MR1 în celulele canceroase. Asta este o premieră”, a spus cercetătorul Garry Dolton.
Tratamente pentru cancer cu ajutorul celulelor T există deja, iar dezvoltarea imunoterapiei a cunoscut una dintre cele mai importante avansări în domeniu.
Cercetătorii spun că receptorul acestei celule T ar putea duce la un tratament universal al cancerului.
Cel mai cunoscut exemplu este CAR-T – un medicament viu produs prin inginerie genetică pe celulele T ale unui pacient, pentru a căuta și distruge cancerul. CAR-T poate avea rezultate uluitoare: pacienții aflați în stadiu terminal pot ajunge în remisiune completă. Însă această abordare este extrem de specifică, funcționând pe un număr limitat de tipuri de cancer.
Cercetatorii spun că receptorii celulelor T ar putea duce la un tratament „universal” pentru cancer.
*Celule modificate genetic pentru a depista cancerul
Totul ar începe cu o probă de sânge prelevată de la un bolnav de cancer. Celulele T vor fi extrase și apoi modificate genetic, astfel încât acestea să fie reprogramate pentru a depista cancerul. Celulele modificate ar putea fi înmulțite în laborator și apoi introduse la pacient. Procesul este similar cu cel folosit pentru realizarea terapiilor CAR-T.
Totuși, descoperirea a fost testată doar pe animale și pe celule din laborator și ar fi necesare mai multe verificări de siguranță înainte de a fi aplicată pe subiecți umani.
Stadiu prea timpuriu pentru a trage încă o concluzie
Lucia Mori și Gennaro De Libero, de la Universitatea din Basel din Elveția, au declarat că cercetarea are „un potențial mare”, dar este într-o etapă prea timpurie pentru a trage concluzia că va funcționa în toate cazurile de cancer.
„Suntem foarte încântați de funcțiile imunologice ale acestei noi populații de celule T”, au spus aceștia.
Daniel Davis, profesor de imunologie la Universitatea din Manchester, a declarat: „În prezent, aceasta este o cercetare incipientă și nu se apropie de un medicament real pentru pacienți.”
