Guvernul a venit, în şedinţa de joi, cu o reglementare împotriva celor care eludează sancţiunile stabilite la nivelul UE, proiectul de lege fiind trimis în procedură de urgenţă, în Parlament, pentru adoptare. Ministrul de Externe, Oana Ţoiu, a declarat despre noile prevederi că, dacă până acum această eludare a sancţiunilor era un act de neglijenţă, acum pedepsele devin fapte grave şi ajung la închisoare între 1 şi 5 ani şi 12 ani în cazuri agravante, transmite News.ro.
Ministrul de Externe Oana Ţoiu a anunţat că în Guvern a fost aprobat un proiect de lege coiniţiat cu Ministerul Justiţiei, pentru modificarea şi completarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului numărul 202 din 2008, privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale precum şi pentru modificarea şi completarea actelor normative.
Oana Ţoiu a precizat că transpunerea directivei era obligatorie pentru România care are termen, până la sfârşitul lunii noiembrie, pentru a asigura adoptarea proiectului legislativ în Parlament şi de aceea a cerut şi obţinut şi procedura de urgenţă.
”În primul rând, scopul este de a genera un efect de descurajare împotriva celor care fac parte din reţelele teroriste, împotriva celor care fac parte din reţelele care finanţează conflicte militare, un efect de descurajare a investiţiilor care provin din regimuri ostile intereselor noastre şi intereselor Uniunii Europeane. Prin această lege, România demonstrează încă o dată că suntem un partener de încredere, stabil şi predictibil, şi că nu suntem deloc o jurisdicţie care poate să fie percepută ca fiind o jurisdicţie care tolerează aceste tipuri de comportamente”, a menţionat Ţoiu.
Ministrul a precizat că ceea ce se schimbă este trecerea de la contravenţie la infracţiune. ”Dacă până în acest moment tentativele sau opţiunile de eludare a sancţiunilor erau prevăzute mai degrabă ca un act de neglijenţă, din acest moment devin fapte grave, cu pedepse de închisoare de la 1 la 5 ani, iar în cazuri agravante se poate ajunge până la pedepse de până la 12 ani. Competenţa este transferată la DIICOT. Investigarea acestor noi infracţiuni va fi realizată de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Acest lucru transmite şi un mesaj foarte clar, considerăm eludarea sancţiunilor o ameninţare la adresa securităţii naţionale”, a subliniat Oana Ţoiu.
Ministrul de Externe a mai declarat că legislaţia actuală nu definea mod explicit eludarea sancţiunilor ca infracţiune şi odată cu acest proiect de lege şi cu adoptarea lui de Parlament, acest lucru va fi clar.
”Înăsprirea radicală a pedepselor trebuie să aibă un efect de descurajare, dar şi un efect de consolidare a poziţiei României ca partener de încredere, atât în cadrul Uniunii Europene, cât şi faţă de celelalte ţări”, a subliniat ministrul.
Oana Ţoiu a mai declarat că, în cazul abaterilor minore, creşte şi aici cuantumul amenzilor contravenţionale, la un prag de 10.00 – 100.000 de lei pentru a descuraja orice abatere, precum şi confiscarea obligatorie a bunurilor şi fondurilor implicate în infracţiune.
”Legea include, de altfel, şi o perspectivă modernă în sensul în care include, în mod explicit, criptoactivele în definiţia fondurilor, închizând astfel o vulnerabilitate majoră, exploatată pentru a muta banii în afara sistemului financiar tradiţional”, a arătat Ţoiu. Ea s-a referit şi la principiul extrateritorialităţii active, arătând că ”legea penală română se va aplica de acum cetăţenilor şi firmelor care încalcă sancţiunile Uniunii Europene, chiar şi în afara ţării, indiferent dacă fapta este sau nu pedepsită de legea locală din ţara respective”. ”Acest lucru blochează posibilitatea de a folosi jurisducţii terţe ca paravan”, a subliniat ea.
Ministrul a mai anunţat că, prin proiectul de lege, este desemnat Consiliul Interinstituţional drept organism naţional de Coordonare, conform cerinţelor Directivei, pentru a asigura un schimb de informaţii eficiente între toate autorităţile de aplicare a legii, ANAF, Vamă, Parchete şi celelalte instituţii responsabile iar instrumentele de investigare, de asemenea, se aliniază la legislaţia europeană.
”Un element foarte important pentru România este protecţia avertizorilor de integritate. Asigurăm protecţie conform legii naţionale şi cerinţelor europene pentru persoanele care raportează încălcări ale sancţiunilor, precum şi obligaţia de raportare statistică. Ministerul Afacerilor Externe va publica în transparenţă date statistice privind investigaţiile şi condamnările, pentru a contribui atât la o imagine clară şi transparentă naţională, cât şi pentru a contribui la această imagine la nivel European”, a subliniat ministrul.
Oana Ţoiu a mai anunţat că în proiect este inclus şi comerţul cu bunuri restricţionate, importul, exportul, vânzarea, cumpărarea sau transportul bunurilor interzise. ”Aici, de exemplu, intră anumitele produse militare sau tehnologii cu dublă utilizare, precum şi categoria eludării şi ocolirii sancţiunilor prin ascunderea activelor, prin furnizarea de informaţii false sau prin neraportarea propriilor active”, a explicat ministrul. Oana Ţoiu a mai declarat că în şedinţa de guvern s-a decis ca proiectul de lege să ajungă la Parlament în procedură de urgenţă. ”Ne aşteptăm ca până la sfârşitul acestui an, menţionam luna noiembrie ca lună importantă, să fie adoptat în procedură de urgenţă, de Parlament”, a precizat ea.
Ţoiu afirmă că MAE are ”un punct de vedere negativ” privind desfiinţarea Institutului Diplomatic Român: Explorăm alternative pentru a micşora numărul de instituţii
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, a afirmat că ministerul are ”un punct de vedere negativ” faţă de proiectul de lege care prevedere desfiinţarea Institutului Diplomatic Român. ”Explorăm alternative de a micşora numărul de instituţii astfel încât să păstrăm totuşi reputaţia lor internaţională şi obiectivele la care acestea răspund”, a adăugat Ţoiu.
Oana Ţoiu s-a referit, joi, la finalul şedinţei de Guvern, la iniţiativa legislativă care prevede desfiinţara Institutului Diplomatic Român.
Oana Ţoiu: Avem această decizie foarte clară de a înlocui acest instrument al detaşărilor cu instrumentul concursului/ Avem discuţii la nivelul Guvernului şi inclusiv cu Ministerul Muncii pentru a îmbunătăţi regulile generale de detaşare
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, a afirmat că există o decizie clară de a înlocui instrumentul detaşărilor, care ar trebui să rămână excepţional şi temporar, cu cel al concursului, explicând că există discuţii la nivelul Guvernului, inclusiv cu Ministerul Muncii, pentru a îmbunătăţi regulile generale de detaşare.
”Noi am publicat aceste cifre (privind detaşările – n.r.) de-a lungul timpului şi sunt publice şi pe site-ul MAE, avem această decizie foarte clară de a înlocui acest instrument care trebuie să rămână excepţional şi temporar şi anume instrumentul detaşărilor cu instrumentul concursului, de altfel în acest moment, mă folosesc de ocazia discuţiei cu dumneavoastră, de a reaminti că avem deschise concursurile de angajare pe site-ul mae.ro, atât pentru tinerii care vor să intre în Ministerul de Afacerilor Externe şi în Corpul Diplomatic, cât şi anumite roluri care cer o senioritate mai mare”, a declarat Oana Ţoiu, joi, după şedinţa de Guvern.
