Atacurile cu drone urmăresc să sfărâme sistemul energetic odată ce se apropie iarna, notează The Economist.
<< Când Donald Trump s-a întâlnit cu Volodimir Zelenski, pe 17 octombrie, s-a relatat că i-ar fi cerut Ucrainei să se retragă din Donbas și că i-ar fi transmis amenințări din partea lui Vladimir Putin, potrivit cărora Kievul ar putea fi distrus în câteva zile. De atunci, Trump și-a schimbat din nou poziția, impunând sancțiuni companiilor petroliere rusești. În timp ce Casa Albă tergiversează, Putin intensifică războiul aerian. Anul acesta, el a pierdut sute de mii de soldați în schimbul a mai puțin de 1% din teritoriul ucrainean. În loc să cucerească Ucraina, el vrea să o distrugă, prin atacuri aeriene asupra rețelei electrice, a sistemelor de încălzire centrală și a infrastructurii de gaze, pe măsură ce se apropie iarna. Scopul este să transforme regiuni întregi din estul țării în zone nelocuibile, subminând industria și încurajând emigrarea în masă și panica.
Kremlinul acționează acum mai calculat și mai cinic ca oricând. Cu doar câteva zile înainte de întâlnirea dintre Trump și Zelenski, rachetele și dronele rusești tăiaseră deja alimentarea cu apă a capitalei ucrainene. Pentru prima dată, metroul din Kiev a rămas în întuneric. Atacurile asupra zonelor de pe linia frontului, precum Sumî și Cernihiv, au lăsat părți din aceste regiuni fără curent timp de mai multe zile.
Bătălia aeriană a evoluat. Ucraina și-a îmbunătățit dramatic apărarea antiaeriană — atât în ceea ce privește interceptarea rachetelor, cât și războiul electronic din jurul obiectivelor sensibile. Țara dezvoltă rapid o nouă tehnologie de drone interceptoare, o evoluție remarcabilă. Însă capacitățile și tacticile Rusiei evoluează și mai repede. În anii anteriori, Kremlinul folosea rachete scumpe și adesea imprecise, lansând atacuri haotice pe tot teritoriul Ucrainei. Acum, el se concentrează asupra unor regiuni specifice, atacând în valuri cu cele mai noi versiuni ale dronelor Shahed, ieftine, dar eficiente.
Dronele sunt mult mai rapide și mai precise decât primele prototipuri livrate de Iran în 2022. Cele mai avansate drone asemănătoare Shahed călătoresc acum de trei ori mai rapid, cu peste 300 km/h, și folosesc inteligență artificială în faza finală de ghidare pentru a depăși bruiajul ucrainean pe măsură ce se apropie de ţinte. Dronele atacă şi într-un mod diferit, venind din poziţii aproape verticale, deasupra razei mitralierei, similar unui atac cu rachetă. Iar acum sunt mult mai multe. Acum un an, 150 de drone într-o noapte erau considerate un atac serios. Acum Ucraina se confruntă frecvent cu 600 sau 700. În aceste atacuri combinate, câteva zeci de drone ajung aproape simultan asupra unei ţinte. Folosirea apărării antiaeriene pentru a proteja fiecare obiectiv este o sarcină imposibilă.
Aproximativ 60% din energia electrică a Ucrainei este produsă de reactoare nucleare, iar cea mai mare parte din rest provine din hidrocentrale și termocentrale (pe cărbune sau gaze). Energia nucleară asigură alimentarea constantă, în timp ce centralele termice echilibrează cererea și oferta — un aspect esențial pentru stabilitatea sistemului. Rusia își concentrează atacurile asupra ambelor elemente ale acestei ecuații de echilibru: producția și distribuția. În decurs de trei săptămâni, Rusia a scos din funcțiune mai multe termocentrale și, probabil, jumătate din producția internă de gaze a Ucrainei — o componentă importantă a capacității de echilibrare. Pe lângă costurile uriașe ale pagubelor de infrastructură, ultimele atacuri au obligat Ucraina, în mod neașteptat, să cheltuiască aproximativ 1,9 miliarde de dolari pentru importul de gaze.
Dincolo de capitală, Rusia s-a concentrat asupra regiunilor de frontieră Sumî, Cernihiv și Harkov. Scopul pare a fi acela de a tăia Ucraina în două: de a desprinde estul industrial, unde consumul a fost mereu mai mare, de producția de energie din vest, și de a slăbi liniile de transmisie pentru a paraliza, în final, fluxul de energie de la vest la est. „Vor să stingă lumina mai întâi pe malul estic, nu în toată țara”, spune o sursă guvernamentală.
Rețeaua de transport a Ucrainei se bazează pe aproximativ 90 de stații de transformare esențiale. Acestea convertesc curentul de 750 kilovolți provenit de la centralele electrice în tensiuni mai mici (330 kV sau 110 kV), care alimentează rețelele regionale. Rusia lovește aceste stații una câte una, avansând prin sistem și identificând punctele slabe. Pe hârtie, nodurile cele mai critice ar fi trebuit să fie protejate prin sisteme de apărare pasivă — structuri din beton armat și plase metalice. În realitate, multe nu erau protejate deloc sau nu respectau standardele necesare.
O parte din explicație ține de lipsa resurselor. De la invazia pe scară largă a Rusiei din 2022, guvernul Ucrainei se află într-o stare de urgență, având la dispoziție doar un număr limitat de manageri experimentați care să organizeze reacția. După ce crizele energetice presante și penele masive de curent din 2022 și 2023 au trecut, atenția s-a îndreptat în alte direcții. Lipsa unei gândiri sistemice a fost agravată de rivalitățile interne din guvern și de centralizarea excesivă în biroul prezidențial. În 2024, doi dintre oficialii cei mai responsabili de construirea sistemelor de apărare — Oleksandr Kubrakov, pe atunci vicepremier, și Volodimir Kudrîțki, pe atunci șef al Ukrenergo, operatorul sistemului de transport al energiei — au fost înlăturați. După tranziția prezidențială din Statele Unite, ajutorul american s-a redus considerabil. În mijlocul haosului, construcțiile au devenit un exercițiu birocratic, bifat pe hârtie. „Sistemele de protecție nu au fost construite simultan pe toate amplasamentele”, spune un antreprenor. „Dacă firmele responsabile ar fi lucrat rapid, eficient și cu o supraveghere financiară adecvată, s-ar fi putut realiza mult mai mult la timp”.
Luptele interne continue subminează eforturile de a proteja ceea ce a mai rămas din rețeaua energetică. În dimineața zilei de 21 octombrie, la doar câteva ore după ce loviturile rusești distruseseră o mare parte din alimentarea cu energie a regiunilor Cernihiv și Sumî, a apărut știrea că forțele de ordine percheziționau locuința lui Kudrîțki. Oficial, perchezițiile erau legate de presupuse fapte de corupție, însă momentul era greu de ignorat. Fostul manager energetic, care respinge toate acuzațiile, afirmă că presiunea exercitată asupra lui avea legătură cu activitatea sa mediatică și cu conexiunile sale cu parteneri occidentali. „Mi s-a părut o acțiune politică, din păcate”, spune el. Episodul nu va spori încrederea susținătorilor occidentali, tocmai într-un moment în care Ucraina are nevoie de fonduri suplimentare pentru a-și repara și proteja sistemul energetic.
Atmosfera din sector este sumbră, dar nu resemnată. Ucraina s-a confruntat și în trecut cu provocări dificile. Țara dispune de câțiva transformatori de rezervă pe care îi poate folosi pentru reparații. Un obiectiv realist ar putea fi încetinirea ritmului distrugerilor rusești suficient cât să poată fi ținut pasul cu înlocuirile. Țara înființează sute de noi unități militare care combină apărarea antiaeriană cu dronele, pentru a proteja instalațiile esențiale. Totuși, iarna aceasta se anunță a fi o probă de rezistență fără precedent. Pene prelungite de curent în multe regiuni sunt un scenariu realist. Unele ar putea rămâne fără energie electrică și fără gaze. Putin, simțind slăbiciunea, este puțin probabil să se oprească. În anii trecuți, atacurile sale nu au făcut decât să întărească hotărârea Ucrainei. De data aceasta, s-ar putea să fie mai eficiente. >>
