Declaraţiile preşedintelui rus Vladimir Putin, care în interviul acordat jurnalistului american Tucker Carlson a exclus posibilitatea ca Rusia să invadeze alte ţări după Ucraina, „nu au nicio credibilitate” şi „nu vor adormi vigilenţa” Varşoviei, a reacţionat vineri vicepremierul polonez, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, potrivit AFP, citată de Agerpres.
În interviul publicat joi seară Putin a asigurat că Rusia nu are „interese în Polonia, în Letonia sau în altă parte”. „De ce am face asta (o invazie n. red.)? Pur şi simplu nu avem niciun interes”, a răspuns preşedintele rus la întrebarea: „Vă puteţi imagina un scenariu în care să trimiteţi trupe ruse în Polonia?”.
Potrivit vicepremierului polonez, responsabil şi cu domeniul Apărării, „aceste afirmaţii nu au nicio credibilitate”. „Polonia are sarcini de îndeplinit atât ca stat membru al NATO, cât şi al UE (…) Noi să ne facem treaba noastră, să ne pregătim pentru diferite situaţii, nimic nu ne poate adormi vigilenţa, iar vorbe (ale lui Putin) precum acestea cu siguranţă nu contribuie la asta, ba dimpotrivă”, a indicat oficialul polonez.
La rândul său, preşedintele parlamentului polonez, Szymon Holownia, a criticat „divagaţiile istorico-literare” ale lui Putin referitoare la istoria Poloniei, Ucrainei şi Germaniei.
Răspunzând la propria sa întrebare, „De ce războiul a început cu Polonia pe 1 septembrie 1939?”, preşedintele rus a apreciat că, întrucât Polonia „era intransigentă”, dictatorul nazist Adolf Hitler „nu putea aşadar decât să înceapă cu Polonia pentru a-şi pune planurile în practică”.
„Putin delirează în acest interviu”, el este „un pericol mortal pentru statele baltice (…), pentru Polonia, pentru Europa şi pentru libertate”, în timp ce „Carlson a jucat rolul unui idiot util (…) care-i ţine microfonul unui mincinos, unui criminal şi unui terorist internaţional”, susţine preşedintele parlamentului polonez.
La rândul său, purtătorul de cuvânt al Ministerului polonez de Externe, Pawel Wronski, afirmă că aruncarea responsabilităţii asupra Poloniei pentru declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial este una din „vechile idei paranoice ale lui Putin”.
După invazia rusă asupra Ucrainei, Polonia s-a lansat într-un program costisitor de înarmare, pentru susţinerea căruia are în vedere să aloce Apărării un buget de 4% din PIB.
Din interviul care a durat două ore, primul pe care preşedintele rus l-a acordat unui jurnalist occidental de când a ordonat lansarea invaziei asupra Ucrainei, potrivit unei sinteze a agenţiei EFE pot fi reţinute următoarele idei principale pe care el le-a susţinut:
– Statele Unite controlează guvernul de la Kiev, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski ascultă numai de instrucţiunile Washingtonului, care-i indică să nu negocieze, aşadar orice negociere depinde de SUA.
– Ucraina este cea care a început războiul, în 2014 când a fost înlăturat de la putere preşedintele (pro-rus, n. red.) Viktor Ianukovici, iar prin campania militară lansată pe 24 februarie 2024 Rusia ar încerca să încheie acest conflict.
– Rusia nu şi-a atins încă obiectivele în Ucraina, unul dintre acestea fiind denazificarea (schimbarea conducerii Ucrainei, n. red.).
– Ruşii şi ucrainenii sunt un singur popor, aşadar conflictul are mai degrabă caracter de război civil.
– Există mercenari străini care luptă de partea armatei ucrainene, cei mai numeroşi fiind americanii, urmaţi de polonezi.
– Dacă vreo ţară trimite trupe regulate pentru a se alătura armatei ucrainene, umanitatea va ajunge în pragul unui conflict global foarte serios.
– Aceia care urmăresc să aplice Rusiei o înfrângere strategică şi să o învingă pe câmpul de luptă încep să-şi dea seama că acest lucru este imposibil.
– Pentru încheierea conflictului din Ucraina cel mai bine ar fi să se ajungă la un acord, plecând însă de la principiul că Rusia va lupta pentru interesele sale până la capăt.
– În politica internă a SUA nu contează atât de mult cine se află la conducerea ţării, ci scopurile urmărite de elite, care sunt forţa dominantă în politica americană.
– Lumea se va schimba, indiferent de deznodământul conflictului din Ucraina.
Mulţi se aşteptau ca liderul de la Kremlin să comenteze în interviu asupra politicii interne şi alegerilor prezidenţiale din SUA, dar el a evitat astfel de comentarii, la fel şi propunerile concrete despre o încheiere a conflictului din Ucraina, manifestându-şi doar o disponibilitate generală de a negocia.
Kremlinul a transmis anterior că a primit numeroase solicitări din partea unor jurnalişti occidentali pentru un interviu cu Putin, dar preşedintele rus a acceptat până în prezent să-i acorde un astfel de interviu numai lui Tucker Carlson întrucât abordarea acestuia este diferită de partizanatul multor mass-media occidentale. Jurnalişti occidentali au confirmat că au încercat, fără succes, să-i ia un interviu preşedintelui rus, printre aceştia numărându-se Steve Rosenberg, de la BBC, şi Christiane Amanpour, celebra corespondentă internaţională a postului CNN.
