INFO RUSIA | Oțelul kazah zgârie / Aviația, cu nervii la pământ / Rușii aplică ce scriu laureații Nobel americani / Schemă nouă la ambasade / Jocul lui Lukașenko
Kazahstanul crește livrările de oțel laminat pe piața din Rusia, punând o presiune suplimentară pe sectorul siderurgic rusesc, notează Kommersant. Astfel, în iulie, Kazahstanul a exportat în Rusia 150.000 de tone de produse laminate și, potrivit surselor Kommersant, și-a vândut produsele la preț de dumping. Producătorii ruși au contactat guvernul de la Moscova pentru a interveni măcar pe zona dumpingu-ului, dar încă nu au primit un răspuns. Situația complică viața combinatelor din Rusia, care și-au pierdut principala piață externă de desfacere – Europa – și sunt nevoite să exporte oțel în Asia, cu costuri uriașe de logistică. În martie, Asociația Rusă a Oțelului estima la 4 milioane volumul afectat de sancțiunile occidentale, cantitate care trebuie redirecționată cumva spre piețele țărilor „prietenoase”.
De trei săptămâni, industria aviatică rusă așteaptă de la autorități confirmări și garanții că personalul său va fi exceptat de la actualul val de mobilizare parțială, scrie Kommersant. Potrivit publicației, până acum s-a reușit convingerea birourilor de înrolare să nu îi ia la război pe specialiștii valoroși, dar în același timp toate companiile aeriene continuă să primească somații în masă. Sursele Kommersant subliniază faptul că, totuși, fără o decizie oficială a Ministerului Apărării, nu există garanții de păstrare a personalului-cheie. Ziarul mai scrie că zeci, poate chiar sute de angajați din domeniul aviatic au părăsit deja Rusia, în așteptarea unor garanții oficiale de exceptare. Totodată, arată Kommersant, recent au existat cazuri în care autoritățile de frontieră nu au permis trecerea graniței unor membri de echipaje de zboruri internaționale. De asemenea, unele companii aeriene rusești au încetat să mai folosească piloți și însoțitori de bord cu vârste sub 35 de ani.
Tot ceea ce s-a întâmplat începând cu luna martie indică faptul că Banca Centrală a Rusiei aplică exact ceea ce au scris laureații Nobel pentru economie de anul acesta, Ben Bernanke, Douglas Diamond și Philip Dybvig, care au contribuit masiv la înțelegerea rolului băncilor în special în timpul crizelor financiare. Constatarea îi aparține economistului Ruben Enicopolov, într-un interviu acordat Meduza. Banca Centrală rusă a făcut tot posibilul pentru a salva sistemul financiar, după ce a început războiul din Ucraina și au fost introduse sancțiuni. Când rata dobânzii a fost ridicată la nivelul record de 20%, scopul principal a fost prevenirea unei panici bancare, iar creșterea ratei dobânzii s-a tradus print creșterea dobânzilor la depozitele în ruble, explică Ruben Enicolopov. Potrivit acestuia, raționamentul cetățenilor ruși a fost simplu: încă e rentabil să păstrezi banii, în ruble, în bănci. Prin urmare, nu și-au retras toate economiile, ca atare nici nu a existat un colaps al sistemului financiar. Același lucru este valabil, spune economistul intervievat de Meduza, și pentru sistemul de asigurare a depozitelor. Dacă deponentul știe că își recuperează banii chiar dacă banca se prăbușește, atunci nu va da fuga la bancă să-și retragă sumele din conturi. Desigur, mai punctează Enicopolov, toate astea prezintă și minusuri. Unul dintre ele este acela că deponenții nu se mai interesează la fel de scrupulos de activitatea băncii, pentru ei nu mai contează atât de mult dacă banca e bună sau proastă, din moment ce banii oricum vor fi recuperați. Iar din acest motiv, conchide economistul, băncile pot lua decizii mai riscante.
Ministerul rus de Finanțe a propus legalizarea plăților în criptomonede și anularea controlului asupra importului de monedă în numerar, scrie Nezavisimaia Gazeta. Ziarul mai notează că astfel de concesii financiare nu vor avea un impact semnificativ asupra economiei, dar le pot facilita firmelor tranzacțiile transfrontaliere și pot reduce ușor nemulțumirea cetățenilor care și-au pierdut părți însemnate semnificativă din economiile în valută. Nezavisimaia Gazeta reamintește că la începutul anului șefa Băncii Centrale, Elvira Nabiullina, a susținut interzicerea completă a emisiunii, extragerii și circulației criptomonedelor în Rusia. Această poziție fusese consemnată chiar în raportul Băncii Centrale, „Criptomonede: trenduri, riscuri, măsuri”, publicat la sfârșitul lunii ianuarie. La acea vreme, guvernul nu a fost de acord cu astfel de interdicții. În ultimele luni, însă Banca Centrală a fost de acord să permită extragerea de bani digitali în Federația Rusă, iar acum este de așteptat agreeze și legalizarea circulației criptomonedelor în Federația Rusă.
Moscova revizuiește schema de finanțare a ambasadelor Rusiei și altor reprezentanțe din străinătate, în contextul sancțiunilor occidentale, scrie RBC.ru. Potrivit sursei citate, de acum fondurile de la buget destinate misiunilor din străinătate vor fi transferate prin conturile de corespondent în ruble deschise de băncile străine la instituțiile rusești de credit. Totodată, se are în vedere ca, ori de câte ori e posibil, banii de la buget să fie transferați în valute „prietenoase”.
Pentru ca dictatorul din Belarus, Alexandr Lukașenko, să își implice armata direct în războiul din Ucraina, Putin trebuie să pună o presiune brutală asupra lui, susține politologul belarus, Artiom Șraibman, într-un interviu pentru Novaia Gazeta.Europa. Publicația încearcă să explice totuși noua înțelegere dintre Putin și Lukașenko, dar și ceea ce consideră a fi o retorica neobișnuit de agresivă din ultima vreme a liderului de la Minsk (de la debutul războiului, Lukașenko încercase ca, public, să păstreze o oarecare distanță de război și să se profileze doar ca o terță parte). Așadar, de ce a acuzat el Kievul că ar deschide un al doilea front, spre Minsk? „Pentru a justifica intrarea trupelor ruse înapoi în Belarus. (…) La începutul războiului, el a justificat atacurile asupra Ucrainei de pe teritoriul belarus prin faptul că se pregătea un atac asupra Belarusului din patru poziții. Acum joacă exact aceeași carte. (…) toate acestea sunt o justificare propagandistică necesară pentru a invita trupele ruse în țară”, spune Artiom Șraibman. Acesta mai notează că, din 2020, după proteste, în Belarus a avut loc o erodare accelerată a suveranității, în relația cu Rusia.
