Pandemia a crescut masiv cererea de animale de companie. Câinii sunt regii locuințelor. Prețul exorbitant pentru un Cockapoo

În Marea Britanie, cererea de animale de companie a înregistrat o creștere uriașă în ultima vreme, prețurile pentru un câine de rasă ajungând chiar și până la 2.500 de lire, transmite BBC.

Creșterea a crescut pe fondul muncii de la distanță impusă de pandemia COVID-19. În timp ce lucrează de acasă, tot mai mulți britanici simt nevoia de-a avea în preajmă un câine sau o pisică.

Justine Thomson, editorul site-ului petbusinessworld.co.uk: „A crescut cerea de animale de companie în lockdown, care ne-a luat pe mulți pe nepregătite. Asociațiile de profil spun că 2 milioane de tineri, cu vârsta cuprinsă între 24 și 35 de ani, au achiziționat un animal – majoritatea câini – pe perioada lockdown-ului. Asta doar în Marea Britanie. Deci este o creștere vertiginoasă a stâpânilor de câini. Câinii au cucerit, așadar popularitatea în pandemie, cu 57%, dar și cererea de pisici a crescut, 37% dintre preferințele de pandemie fiind pisici.”

Cererea crescută a piperat însă și prețurile și a golit și multe dintre adăposturile pentru animale fără stăpân. „Unii dintre amicii mei că au încercat să fac rost de un cățeluș în lockdown și a fost imposibil. De asemenea, prețurile sunt umflate exorbitant, de la 800 de lire și până la 2.500 de lire pentru un cățeluș Cockapoo. Știu, de asemenea, că și unele dintre adăposturi au rămas fără animale de adopție. Evident, asta e un lucru bun!”

De unde această nevoie? „Cred că probabil are de-a face cu faptul că în sfârșit, stând acasă, mulți oameni au acum timp să aibă grijă de animăluțe, mă refer la oamenii care și-au dorit toată viața un animal de companie”, a subliniat Justine Thomson.

Câinii și sfârșitul ultimei ere glaciare

O mare parte din diversitatea speciilor de câini era deja prezentă la sfârşitul ultimei ere glaciare, în urmă cu aproximativ 11.000 de ani, a constatat un studiu publicat recent în revista Science, în cadrul căruia a fost analizat ADN-ul acestor animale.

O echipă de cercetători de la Institutul Francis Crick din Londra a secvenţiat genomul a douăzeci şi şapte de câini, dintre care unii au trăit în Europa, Orientul Mijlociu şi Siberia, analizând inclusiv fragmente de schelete vechi de 11.000 de ani.

La acea vreme, cu mult înainte de domesticirea altor specii de animale, existau cel puţin cinci rase de câini cu origini genetice distincte.

„Unele dintre diferenţele pe care le observaţi când vedeţi câini pe stradă provin din perioada glaciară”, a explicat geneticianul Pontus Skoglund, care se numără printre autorii principali ai studiului. „Până la sfârşitul acestei perioade câinii erau deja răspândiţi pe scară largă în emisfera nordică”, a adăugat el.

Câinii sunt descendenţi ai lupilor, însă oamenii de ştiinţă nu au căzut deocamdată de acord cu privire la data exactă a acestei evoluţii – care s-a produs cu 25.000 – 40.000 de ani în urmă.

Acest nou studiu nu intră în această vastă dezbatere, însă consolidează ideea că nu există „decât o singură origine” a evoluţiei de la lup la câine.

Aşadar, toţi câinii au probabil o origine comună, „o specie de lup străvechi şi nu extinctă”.

Datele ADN prelevate din oase au permis stabilirea, printre altele, a faptului că în urmă cu aproximativ 4.000 de ani câinii europeni erau foarte diferiţi unul de celălalt, însă această diversitate s-a pierdut în timp. „Deşi câinii europeni de astăzi au forme şi dimensiuni diferite, genetic provin dintr-un subansamblu a cărui diversitate este mult mai limitată decât înainte”, a explicat un alt autor al cercetării, Anders Bergstrom.

Câinii ar fi putut evolua în aceeaşi manieră ca şi oamenii. Spre exemplu, prin comparaţie cu cimpanzeii, fiinţele umane au mai multe copii ale unei gene care creează o enzimă digestivă numită amilază salivară. În acelaşi timp, câinii au mai multe copii ale acestei gene spre deosebire de lupi, o tendinţă care a devenit mai pronunţată pe măsură ce dieta lor s-a adaptat vieţii asociate agriculturii.

„Înţelegerea istoriei câinilor ne permite să o înţelegem nu doar pe a lor, ci şi pe a noastră”, a precizat Anders Bergstrom.