Papa Francisc a lansat un apel către jurnalişti, îndemnându-i să îşi urmeze vocaţia de a educa în mod responsabil şi etic generaţiile viitoare şi de a contribui la construirea unei civilizaţii mai bune, cu prilejul primirii sâmbătă dimineaţă, la Vatican, a unei delegaţii din partea Premiului internaţional pentru jurnalism ”Biagio Agnes”, informează vaticannews.va.
”Doar împreună, poate fi trasat un orizont de speranţă”, a spus suveranul pontif, adresându-se delegaţiei prezente. Acesta, a spus el, ”este munca zilnică a jurnalistului, chemat ‘să-şi tocească pantofii’ sau să bată străzile ‘digitale’ dându-le mereu ascultare oamenilor cu care se întâlneşte”.
Papa Francisc a apreciat munca reporterilor care relatează din zonele de război şi care se expun astfel la riscuri semnificative, potrivit Agerpres.
”Jurnalismul necesită abilitatea de a merge acolo unde nu merge nimeni: deplasarea şi dorinţa de a vedea. O curiozitate, o deschidere, o pasiune”, a mai subliniat el.
Amintind recunoaşterea pe care premiul ”Biagio Agnes” o oferă jurnaliştilor de război, papa a elogiat ”relatarea tragediei şi a absurdităţii conflictelor, care îi ajută pe oameni să înţeleagă suferinţa”.
Sfântul Părinte a menţionat apoi trei ”elemente” ale muncii jurnalistice, ”care sunt probabil folosite din ce în ce mai puţin, dar care conţin în continuare multe lecţii”: carnetul, pixul şi privirea.
Despre ”carnet”, papa Francisc a spus că a pune pe hârtie un fapt presupune mereu o cantitate importantă de muncă interioară. Jurnalistul ia notiţe pentru că este martor direct sau pentru că o sursă, considerată credibilă, relatează faptele, deschizând astfel calea unei anchete ulterioare.
”Carnetul ne aminteşte de importanţa actului de a asculta, dar mai presus de toate de se lăsa marcat de ceea ce se întâmplă”, a adăugat liderul de la Vatican.
Jurnalistul, a subliniat suveranul pontif, ”nu este niciodată un contabil al istoriei, ci o persoană care a decis să-i experimenteze implicaţiile cu participare şi compasiune”.
Deşi în ultimul timp este folosit din ce în ce mai puţin şi este înlocuit de mijloace mai avansate, papa a spus că stiloul ”ajută în continuare la procesarea gândului, conectând mintea şi mâinile, stimulând amintirile şi legând amintirea de prezent”.
”Pixul evocă iscusinţa de care trebuie să dea dovadă mereu jurnalistul: el ia pixul în mână după ce verifică detalii, cercetează ipoteze, reconstruieşte şi constată fiecare pas. În această ţesătură, inteligenţa şi conştiinţa merg împreună şi sensibilizează corzile existenţiale”.
”Pixul aminteşte aşadar ‘actul de creaţie’ al jurnaliştilor şi al specialiştilor din domeniul media, un act care le solicită să unească căutarea adevărului cu corectitudinea şi respectul pentru oameni, în special pentru etica profesională, aşa cum a făcut şi Biagio Agnes”.
Carnetul şi stiloul ”sunt însă doar accesorii” în ”absenţa unei priviri către realitate”, a adăugat suveranul pontif. „O privire reală, nu doar una virtuală. În ziua de azi, mai mult decât în trecut, e uşor să fii distras de cuvinte, imagini şi mesaje ‘care poluează viaţa”’, a mai spus papa Francisc.
Suveranul pontif i-a invitat pe jurnalişti ”să se gândească, spre exemplu, la tristul fenomen ‘fake news’, la retorica belicoasă sau la altceva care manipulează adevărul. O privire atentă la ceea ce se întâmplă este necesară pentru a dezarma discursul şi pentru a încuraja dialogul”.
Papa a spus că privirea jurnalistului trebuie să plece din inimă, să ”alunge umbrele” şi ”să construiască o civilizaţie mai bună”. Este un efort pe care trebuie să îl facă fiecare din noi, ”dar care necesită un simţ al responsabilităţii din partea profesioniştilor comunicării, care să-şi desfăşoare profesia asemenea unei misiuni”.
Papa Francisc a spus în final că-i încurajează pe cei prezenţi să-şi continue dedicarea pentru promovarea iniţiativelor culturale şi pentru ”susţinerea diseminării informaţiei corecte, educării şi instruirii generaţiilor tinere”.
