Partidul Paranoic Chinez. Epurări masive în rândul foștilor acoliți ai lui Xi Jinping

În timp ce lumea este distrasă de războiul din Orientul Mijlociu și Ucraina, o epurare de tip stalinist se desfășoară în sistemul politic ultrasecret al Chinei, cu implicații profunde pentru economia globală și chiar pentru perspectivele de pace în regiune.

Semnalele care emană de la Beijing sunt inconfundabile, chiar dacă serviciile de securitate chineze au intensificat represiunea până la niveluri totalitare, făcând aproape imposibil de știut ce se întâmplă cu adevărat în interiorul țării.

Dispariția și îndepărtarea inexplicabilă a miniștrilor de externe și de apărare ai Chinei, ambii loiali lui Xi Jinping, care au fost aleși și ridicați în rang cu doar câteva luni înainte de a dispărea la începutul acestui an, sunt doar două exemple.

Printre alte victime importante se numără generalii care se ocupă de programul de arme nucleare al Chinei și unii dintre cei mai înalți oficiali care supraveghează sectorul financiar chinez. Se pare că mai mulți dintre acești foști acoliți ai lui Xi ar fi murit în arest.

Un alt semn de rău augur este moartea prematură a lui Li Keqiang, prim-ministrul recent pensionat al Chinei – nr. 2 în ierarhia comunistă – care ar fi murit din cauza unui atac de cord într-o piscină din Shanghai la sfârșitul lunii octombrie, în ciuda faptului că s-a bucurat de unele dintre cele mai bune îngrijiri medicale din lume. În urma morții sale, Xi a ordonat ca perioada de doliu național pentru fostul său rival să fie drastic redusă.

În mintea multora din China, „atac de cord într-o piscină” are aceeași conotație pe care o are „căderea de la fereastră” în Rusia lui Vladimir Putin.

De la începutul domniei sale, în 2012, epurările nesfârșite ale lui Xi Jinping au eliminat milioane de funcționari, de la „tigri” de rang înalt din Partidul Comunist până la „muște” birocratice de rang inferior, pentru a folosi terminologia evocatoare a lui Xi.

Ceea ce este diferit astăzi este faptul că oficialii neutralizați nu sunt membri ai unor facțiuni politice ostile, ci loialiști din cercul interior camarilei lui Xi, ceea ce trezește întrebări serioase privind stabilitatea regimului.

Cu o astfel de atmosferă febrilă în capitala celestă a Beijingului, există temeri că un președinte Xi izolat și paranoic ar putea face un calcul greșit, ar putea provoca un conflict armat cu unul dintre vecinii săi mai slabi sau chiar ar putea lansa o invazie la scară largă a Taiwanului democratic, pentru a distrage atenția de la problemele sale interne.

Peste tot dușmani

Cutremurele politice care se răsfrâng asupra vechiului complex imperial de conducere de la Zhongnanhai exacerbează starea deja dezastruoasă a economiei chineze.

„Vedem o Chină care, pe plan intern, este pusă la încercare; o societate îmbătrânită, o criză severă a locuințelor, încetinirea creșterii economice, șomaj neașteptat, deoarece generația tânără care iese pe băncile universităților nu mai găsește locuri de muncă adecvate în sectorul privat”, a declarat săptămâna trecută pentru Politico președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care se îndreaptă săptămâna aceasta spre Beijing împreună cu omologul său din Consiliul European, Charles Michel, pentru prima întâlnire față în față UE-China din ultimii aproape cinci ani. „Deci, destul de multe provocări pe plan intern”.

Finanțiștii și oamenii de afaceri chinezi se plâng (în liniște) că li se cere să petreacă nenumărate ore studiind „Gândirea lui Xi Jinping despre socialismul cu caracteristici chinezești pentru o nouă eră” – o mantra guvernamentală dureros de tumefiată care se rezumă la un regim totalitar fără ideologie și la revenirea cultului personalității în China.

În ultimele săptămâni, cea mai importantă bancă de investiții din țară a interzis comentariile macroeconomice sau de piață negative, precum și orice comportament care ar putea sugera că bancherii săi duc un „stil de viață hedonist”.

La scurt timp după ce a urcat la președinția Partidului Comunist în 2012, Xi a început să-și epureze dușmanii reali și percepuți într-o campanie „anticorupție” care nu s-a încheiat niciodată cu adevărat.

Sute de ofițeri de rang înalt din Armata Populară de Eliberare (APL), precum și mii de înalți funcționari ai Partidului au fost arestați, au dispărut sau au fost „sinuciși” (împinși să se sinucidă sau uciși în circumstanțe făcute să pară acte de sinucidere).

Beneficiarii acestei epurări perene au fost birocrații provinciali care au lucrat cu Xi la începutul carierei sale și a căror principală calificare este loialitatea neîndoielnică față de „liderul poporului”.

Băieți de oraș mic

Acești foști funcționari din orașele mici reprezintă acum majoritatea membrilor Comitetului permanent al Politburo, care deține puterea supremă în China.

O astfel de figură loială a fost Qin Gang, un fost purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, a cărui carieră a atins înălțimi stratosferice după ce a devenit șeful de protocol al Chinei, supervizând majoritatea interacțiunilor președintelui Xi cu demnitarii străini între 2014 și 2018.

După o scurtă perioadă de timp ca viceministru de externe, Qin a fost numit ambasador la Washington în iulie 2021 și ministru de externe abia 18 luni mai târziu – o ascensiune deosebit de rapidă pe care chinezii au atribuit-o proximității și favorurilor sale personale față de „liderul de bază”.

La 25 iunie anul acesta, la abia șase luni după ce a devenit ministru, Qin a avut întâlniri la Beijing cu miniștrii de externe din Sri Lanka și Vietnam, precum și cu ministrul adjunct de externe rus Andrei Rudenko.

Apoi a dispărut.

Potrivit mai multor persoane cu acces la oficiali chinezi de nivel înalt, adevărata misiune a lui Rudenko la Beijing a fost de a-l informa pe Xi că ministrul său de externe și mai mulți ofițeri de rang înalt din cadrul APL au fost compromiși de agențiile de informații occidentale.

În urma dispariției sale, au apărut povești picante despre relația lui Qin cu o jurnalistă a televiziunii chineze Phoenix TV, Fu Xiaotian, cu care ar fi avut un fiu care este cetățean american. Poveștile au circulat pe scară largă pe internet cu acordul cenzorilor cibernetici chinezi.

Fu a urmat cursurile Universității Cambridge, un loc tradițional de recrutare pentru agențiile de informații britanice, și l-a întâlnit pentru prima dată pe Qin în urmă cu mai bine de zece ani, când a fost detașat la ambasada chineză din Londra.

În 2016, Churchill College, alma mater a lui Fu la Cambridge, a dat numele ei unei grădini în semn de recunoștință pentru „seria foarte rară… de cadouri generoase” care se pare că au însumat cel puțin 250.000 de lire sterline, o sumă enormă pentru majoritatea jurnaliștilor.

Înainte ca ministrul de externe să dispară, Fu aproape că l-a numit pe Qin ca fiind tatăl copilului ei pe rețelele de socializare.

Apoi, în aprilie, ea a zburat înapoi la Beijing cu ceea ce pare să fi fost un avion privat închiriat de guvern și de atunci nu s-a mai auzit nimic despre jurnalistă.

Sistemul de propagandă al Chinei insinuează cu tărie că aventura și copilul american nelegitim sunt motivele pentru epurarea lui Qin.

Oameni-rachetă

Potrivit mai multor persoane care au acces la înalți oficiali, adevăratul motiv al dispariției sale abrupte a fost implicarea lui Qin într-un scandal mult mai grav, în care sunt implicați ministrul apărării și generalii care comandau „forța rachetelor” din China, care supraveghează programul de arme nucleare al țării.

Aproape în același timp în care Qin a dispărut, comandantul principal al forței rachetelor, Li Yuchao, împreună cu adjunctul său Liu Guangbin și fostul adjunct Zhang Zhenzhong, au dispărut și ei.

Mai mulți alți ofițeri superiori în funcție și foști ofițeri din cadrul forței au fost, de asemenea, reținuți, iar cel puțin un fost comandant adjunct a murit din cauza unei boli nespecificate, potrivit relatărilor din presa de stat.

Comandanții dispăruți au fost în cele din urmă concediați în mod oficial și înlocuiți cu ofițeri din cadrul marinei și al forțelor aeriene, o evoluție foarte rară, deoarece comandanții de top ai forței de rachete au fost aproape întotdeauna promovați din interiorul serviciului.

La scurt timp după ce epurarea forțelor de rachete a fost recunoscută oficial, Li Shangfu, omul pe care Xi l-a ales ca ministru al apărării al Chinei în luna martie a acestui an, a dispărut și el. Demiterea sa oficială a fost anunțată la sfârșitul lunii octombrie.

Acestei intrigi i s-a adăugat și o relatare laconică din presa de stat în ziua dinaintea înlăturării oficiale a lui Qin din funcția de ministru de externe, în iulie. Aceasta spunea că Wang Shaojun, comandantul din 2015 al unității Gărzii Centrale care îi protejează pe liderii de vârf ai Chinei și supraveghează garda de corp personală a președintelui Xi, ar fi murit cu trei luni mai devreme din cauza unui „tratament medical ineficient”.

Programul de arme nucleare al Chinei s-a extins masiv în ultimii ani și, potrivit unor surse cu acces la înalți oficiali chinezi, mesajul ministrului adjunct rus Rudenko către Xi includea acuzații potrivit cărora Qin și rude ale unor ofițeri de top ai forțelor de rachetă ar fi ajutat la transmiterea de secrete nucleare chineze către agențiile de informații occidentale.

Două dintre aceste persoane susțin că Qin a murit fie prin sinucidere, fie prin tortură la sfârșitul lunii iulie, în spitalul militar din Beijing care îi tratează pe liderii de top ai Chinei.

Forțe ostile

Având în vedere opacitatea sistemului chinez, este imposibilă o confirmare definitivă a acestor relatări, iar guvernul chinez nu comentează funcționarea internă a Partidului Comunist.

Oficiali occidentali de rang înalt din domeniul serviciilor de informații au refuzat să comenteze sau să discute acest subiect atunci când au fost întrebați despre epurările din China.

Dar natura senzațională a afirmațiilor în sine arată clar paranoia care s-a instalat la Beijing.

Fie din greșeală, fie în mod intenționat, această stare de spirit a fost exacerbată în vară, când directorul Agenției Centrale de Informații a SUA, Bill Burns, a declarat că CIA a făcut „progrese” în reconstruirea rețelei sale din China și că are o „capacitate puternică de informații umane” în această țară.

Această paranoia se extinde în toate straturile birocrației și economiei și pare să fi pătat pe oricine este considerat prea occidentalizat sau prea apropiat de „forțele occidentale ostile”.

Un oficial chinez de rang înalt din domeniul finanțelor, care vorbește fluent engleza și este un obișnuit al circuitului internațional de conferințe, a declarat pentru Politico prin e-mail că nu mai poate participa la un eveniment care urma să aibă loc în afara Chinei și că nu a putut vorbi la telefon.

El se alătură zecilor de înalți funcționari din domeniul finanțelor care au fost înlăturați în ultimele luni, adesea după ce au fost acuzați de corupție.

Un asociat al acestui oficial a declarat că acesta este în prezent investigat pentru că este „prea apropiat de America” și „posibil spion”.

Aceasta pare a fi soarta inevitabilă a oricărei persoane care are relații considerate prea avide cu străinii și ar trebui să servească drept avertisment pentru cei care încă mai cred că China dorește afaceri cu Occidentul.

Cum să aduci Ucraina în NATO fără a provoca un război mondial