Moscova se luptă să pună în aplicare schimbările structurale necesare pentru a reduce presiunea sancțiunilor, scrie Geopolitical Futures.
Economia rusească va avea un an prost în 2025, cel puțin potrivit cetățenilor ruși. Un sondaj recent publicat de Levada sugerează că aproape două treimi dintre ruși cred că 2025 va fi ”tensionat” pentru economie și aproape 60% cred că va fi ”tensionat” pentru politica rusă. Îngrijorarea lor nu este lipsită de temei. Rusia intră în noul an cu o serie de probleme nerezolvate care vor fi extrem de greu de soluționat.
Cea mai importantă dintre acestea este că guvernul rus încă se luptă să pună în aplicare schimbările structurale necesare pentru a ușura presiunea impusă de sancțiunile internaționale. Când sancțiunile au intrat în vigoare pentru prima dată, unii au sperat că Rusia va putea să treacă de la o economie dependentă de resurse la una care produce semifabricate și produse finite. Acest lucru ar fi fost benefic în sine și ar fi oferit Moscovei o alternativă atât de necesară la exporturile de energie ușor de direcționat. Dar asta nu s-a întâmplat; Rusia joacă în continuare rolul de furnizor de resurse, iar China, India și Uniunea Europeană joacă în continuare rolul de cumpărător, direct sau indirect. Deși ponderea veniturilor din petrol și gaze în bugetul Rusiei a scăzut, estimările sugerează că va reprezenta în continuare puțin peste 27% în 2025. Important este că reducerile se datorează mai puțin diversificării producției decât creșterilor cotelor de impozitare. (O schemă de impozitare progresivă a venitului personal a intrat în vigoare la 1 ianuarie.)
Între timp, Rusia nu și-a construit încă un sector industrial eficient, așa că se bazează în continuare pe importuri, în special în sectorul electronicelor și a tehnologiei înalte.
Chiar și activitățile industriale de succes, cum ar fi producția militară, au fost promovate tot prin contracte de apărare, în timp ce activitatea industrială civilă are încă nevoie de dezvoltare, având probleme cu lanțul de aprovizionare și cu diversificarea furnizorilor, iar în unele cazuri, nu a reușit să satisfacă cererea internă. Lipsa de aprovizionare și de resurse umane se datorează aproape în întregime sancțiunilor internaționale. Astfel, o mare parte din activitatea economică a Rusiei se bazează pe ceea ce bugetul federal poate aloca pentru domenii precum construcțiile, producția și securitatea socială.
Drept urmare, modu în care Kremlinul își cheltuiește banii este și mai politizat decât de obicei. Moscova alocă aproape 33% din bugetul său pentru cheltuieli de apărare, dar aproximativ 85% din aceste cheltuieli sunt clasificate. Viitorul buget ia deja în considerare un deficit, așa că cheltuielile care nu sunt legate de apărare sunt expuse riscului de a suferi reduceri și mai mari. Asta nu înseamnă că Kremlinul nu dorește să cheltuiască mai mult, de exemplu, pentru îmbunătățirea capacității industriale tehnologice, dar înseamnă că, ținând cont de constrângerile actuale, este puțin probabil ca Moscova să răspundă nevoilor sectorului civil. Acest lucru este valabil mai ales prin prisma afacerilor externe pe care Rusia trebuie să încerce să le gestioneze în continuare, inclusiv conflictul din Ucraina, tensiunile din Orientul Mijlociu și instabilitatea frontierei din Caucaz.
Mai simplu spus, există doar marjă limitată de mișcare în buget și orice dezvoltare neprevăzută nu va face decât să înrăutățească lucrurile. De exemplu, raidurile cu drone din Ucraina devin din ce în ce mai frecvente, zboară tot mai departe pe teritoriul Rusiei și încep să provoace daune țintelor civile. Contracararea lor necesită modernizare suplimentară și desfășurare pe scară largă a sistemelor de apărare aeriană. Un alt exemplu implică așa-numitele acte ale lui Dumnezeu: condițiile meteorologice imprevizibile au făcut recent să se prăbușească două petroliere în Marea Neagră și, se pare, a fost dificil să se găsească mijloacele de a răspunde rapid. Rusia nu numai că a pierdut petrol, dar a mai pierdut și fondurile suplimentare necesare pentru a curăța mizeria.
Chiar și așa, cel mai important lucru care afectează bugetul rus este războiul din Ucraina. Moscova a dat de înțeles în repetate rânduri că este pregătită să înceapă negocierile, iar unii oficiali chiar sugerează că discuțiile ar putea avea loc în 2025, după ce Donald Trump va reveni la președinția SUA. Dar chiar dacă se va întâmpla așa, asta nu va rezolva problemele economice ale Rusiei peste noapte. O încetare a focului nu va ridica imediat sancțiunile economice, nu va restabili fluxurile comerciale sau nu va aduce înapoi tehnologiile și investițiile occidentale. Nici nu ar atinge obiectivele declarate ale războiului din Ucraina pe care Kremlinul le-a formulat în 2022 (denazificare și demilitarizare). Kremlinul poate saluta o amânare a luptelor și a anumitor tipuri de cheltuieli militare, dar corect sau greșit, crede că un viitor conflict cu NATO este o posibilitate reală, așa că nu ne putem aștepta să oprească în mod fundamental dezvoltarea sau producția de apărare.
Astfel se explică o parte din „tensiunea” resimțită de cetățenii ruși față de situația economică, determinată de inflație și de inconsecvența dintre banca centrală și ramura legislativă cu privire la modul de reducere a acesteia. Măsurile aplicate de banca centrală – rate mari ale dobânzilor – au creat nemulțumiri în rândul unor parlamentari din partidul de guvernământ, care preferă să se concentreze pe modalități de creștere a ofertei. Pe 20 decembrie, banca i-a surprins pe mulți, lăsând rata dobânzii la 21 la sută, insuflând o oarecare încredere investitorilor, afacerilor și rublei. Dar rămân dezacorduri între Kremlin și banca centrală și, deși banca a dat deja mult înapoi, nu există nicio garanție că nu va crește din nou ratele dacă inflația persistă. (Și există dovezi care sugerează că acest lucru se va întâmpla. În decembrie, inflația anuală a crescut la aproximativ 16 la sută și rămâne un dezechilibru între cerere și ofertă de bunuri și servicii, forță de muncă și capital.) Totodată, nu există nicio certitudine cu privire la stabilitatea relațiile comerciale, care depind de contactele (insuficiente) pe termen lung cu țările din Asia-Pacific și de prețurile instabile la energie.
În aceste condiții, Rusia intră în 2025 cu o economie dezechilibrată, în care creșterea se realizează în petrol și gaze și în cererea internă stimulată de plățile sociale, ordinele guvernamentale și salariile mari în sectorul militar și în care fluxurile comerciale către noii parteneri nu au fost încă pe deplin stabilite. Focusarea pe sectorul militar poate funcționa deocamdată, dar fără o creștere semnificativă a sectorului civil, Rusia se poate trezi cu probleme și mai mari.
