The Economist analizează starea actuală a luptelor din Ucraina, ilustrând-o totodată cu cinci hărți și diagrame.
<< Războiul din Ucraina a devenit aproape static. Ambele părți s-au fortificat; liniile frontului abia s-au deplasat în 2023. După cum arăta recent The Economist, public, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, afirmă în continuare că Ucraina va recupera tot teritoriul cucerit de ruși, chiar dacă probabil în privat știe că acest lucru nu se va întâmpla curând, în caz că se va întâmpla. Frustrarea sa față de lipsa de progres l-a determinat să remanieze conducerea forțelor armate, la începutul lunii februarie. Graficele și hărțile noastre arată situația după doi ani de invazie rusă pe scară largă.
Cam după o lună de război, Rusia controla mai mult de 22% din teritoriul Ucrainei (cu tot cu teritoriul ocupat în 2014). Ucraina, sprijinită de Vest cu livrări de arme avansate, a răspuns cu două contraofensive uimitoare. Până la sfârșitul lunii ianuarie 2023, eliberase mai mult de jumătate din teritoriul pe care Rusia îl ocupase din februarie 2022.
Însă de atunci, progresul pe frontul teritorial a stagnat. Contraofensiva de vara trecută nu a avut prea mult impact. De fapt, analiza noastră arată că Rusia a câștigat teren în ultimele 12 luni, chiar dacă într-o măsură foarte mică. Incluzând atât câștigurile, cât și pierderile, Rusia și-a mărit posesiunile de teritoriu ucrainean cu 0,2 puncte procentuale.
Impasul a stârnit îngrijorare printre aliații Ucrainei. Datele publicate pe 16 februarie de Institutul Kiel pentru Economia Mondială, un think-tank german, arată că ajutorul total alocat de Europa, pentru livrări în viitorul apropiat, îl depășește pe cel trimis de America, cu toate că este în urmă în ceea ce privește expedierea de echipamente militare. Șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a recunoscut că blocul va livra doar aproximativ jumătate din cele 1 milion de proiectile de artilerie pe care promisese să le trimită în Ucraina până în martie. Rusia produce acum mai multe proiectile decât țările occidentale. Primește muniție și din Coreea de Nord.
Avantajul tot mai mare al Rusiei la focul de artilerie își pune amprenta asupra forțelor Ucrainei. Monitorul de război al The Economist a arătat că în cele 30 de zile până la 20 februarie s-au lupte grele de-a lungul fronturilor estice și sudice. Pe 17 februarie, Rusia a capturat Avdiivka, un mic oraș din regiunea estică Donețk, marcând cea mai gravă înfrângere a Ucrainei de la căderea Bahmutului, în luna mai a anului trecut. Un maior din forțele armate ale Ucrainei a declarat pentru The Economist că dacă ar fi avut mai mult echipament și muniție, bătălia pentru Avdiivka ar fi avut un „sfârșit cu totul diferit”. Orașele din partea de est a țării acum se tem că vor fi următoarea țintă a Rusiei.
Ucraina înregistrează mai mult succes pe mare. Deși lipsită de o marină convențională semnificativă, Ucraina îi provoacă Rusiei daune serioase în Marea Neagră. Atacurile cu rachete și drone au bombardat flota Rusiei: 25 de nave de suprafață și un submarin au fost distruse, iar 15 sunt în reparații. Pe 14 februarie, oficialii ucraineni au declarat că au scufundat o altă navă valoroasă, o afirmație susținută de înregistrări video. Celelalte vase rusești au fost forțate să opereze la distanțe mult mai mari de coasta Ucrainei.
Acest lucru a stabilit un coridor strategic pentru exportul de cereale și altele, în ciuda retragerii Rusiei dintr-un acord ONU. Acest aspect ajută economia în moduri importante: exporturile totale de cereale, semințe oleaginoase și uleiuri vegetale au fost mai mari în luna ianuarie decât la începutul anilor 2019 și 2020. Astfel de succese au arătat că Ucraina este încă în luptă și că economia sa poate să se dezvolte chiar și în timp de război. Cu toate acestea, aliații săi vor trebui să intensifice eforturile dacă doresc ca Ucraina să țină piept Rusiei, pe uscat, încă un an. >>
Cum acționează rețeaua care alimentează armata rusă cu drone de atac, în ciuda sancțiunilor
