Politico: Obiceiurile de Crăciun care distrug planeta

Ecologiștii numesc Crăciunul „cel mai mare dezastru anual abătut asupra mediului înconjurător”, relatează Politico.

Publicația a identificat cinci moduri în care goana consumeristă (și nu numai) declanșată de Crăciun are un impact negativ la nivel ecologic asupra planetei noastre.

1. Munți de deșeuri:

De exemplu, în fiecare an, cantitatea de deșeuri produse de Crăciun în Marea Britanie crește cu 30%, potrivit unui studiu realizat de compania de gestionare a deșeurilor Biffa. Această creștere include aproximativ 365.000 de kilometri de hârtie de ambalat nereciclabilă – suficientă pentru a înfășura Ecuatorul de nouă ori – și 1 miliard de felicitări care ajung în coșul de gunoi.

Organizația de mediu Hubbub a precizat că aproximativ 12 milioane de pulovere de Crăciun, care conțin plastic, au fost puse în acest an la vânzare pe piața britanică. Aceste milioane se adaugă celor 65 de milioane de pulovere deja existente în dulapurile britanicilor.

2. Controversa „brad adevărat” vs. „brad de plastic”

Potrivit Carbon Trust, un brad adevărat are o amprentă de carbon „semnificativ mai mică” decât unul artificial. Organizația a calculat că un brad natural de Crăciun, cu înălțimea de doi metri, care este aruncat într-un depozit de deșeuri, are o amprentă de circa 16 kilograme de CO2, produsă de emisiile de metan pe măsură ce bradul se usucă. Un arbore care este eliminat prin ardere sau replantare are o emisie de 3,5 kilograme de CO2.

Prin comparație, un pom de Crăciun de 2 metri fabricat din plastic are o amprentă de carbon de aproximativ 40 kg de CO2, din cauza proceselor de producție care consumă energie, în timp ce un pin absoarbe în mod natural CO2 și eliberează oxigen înainte de a fi tăiat. Asta înseamnă că proprietarii unui brad artificial trebuie să-l folosească timp de cel puțin un deceniu pentru ca impactul său asupra mediului înconjurător să fie egal cu cel al arborilor naturali.

3. Cadouri periculoase

Cele mai multe jucării care vor ajunge în mâinile copiilor sunt produse în China.

În 2017, UE a importat jucării în valoare de 7,4 miliarde de euro, în timp ce a exportat în valoare de doar 1,4 miliarde de euro. Potrivit Eurostat, 86% dintre jucăriile importate au provenit din China.

Unele dintre aceste produse pot conține niveluri periculoase de substanțe chimice interzise. Autoritățile au blocat 248 de tipuri de jucării la vânzare în UE în acest an (însumând zeci de milioane de unități), după ce testele au constatat niveluri ridicate de substanțe chimice toxice.

Cele mai multe dintre aceste jucării cu probleme (88%) au fost expediate din China, conform unei evaluări a datelor din sistemul de alertă Rapex al UE, publicat de Biroul European de Mediu (EEB). 51% din acest produse conțineau ftalați, un aditiv din plastic care este clasificat ca produs chimic perturbator endocrin.

Directorul EEB, Tatiana Santos, spune că oficialii guvernamentali se confruntă cu o „inundație” de jucării chinezești contaminate cu substanțe periculoase. „Când inspectorii primesc resursele de care au nevoie, fac o treabă excelentă. Dar ne întrebăm câte jucării scapă nedetectate”.

4. Curcanul de la cina de Crăciun

Cel mai mare impact al cinei de Crăciun asupra mediului provine din consumul de carne, potrivit lui Christian Reynolds, cercetător al Universității Sheffield.

Totuși, alegerea cărnii poate reprezenta 70% din impactul asupra mediului al unei mese întregi, curcanul având o amprentă de carbon mai mică decât carnea de vită sau cea de miel.

De exemplu, un kilogram de carne de vită sau proteină de miel poate genera de la 643 kilograme la 749 kilograme de dioxid de carbon, rezultând mai multe emisii de gaze cu efect de seră decât un pasager care zboară de la Londra la New York. Un studiu al Universității din Manchester a descoperit că o cină medie de Crăciun la care se consumă carne de curcan are o amprentă de carbon de 20 kg de CO2.

Poate că a venit timpul să alegi un meniu polonez? Principalul fel de mâncare de pe mesele poloneze pentru Ajunul Crăciunului este crapul, iar un studiu al Națiunilor Unite constată că acest pește are o amprentă de carbon mai mică de 2 kg de CO2.

Există, desigur, și problema deșeurilor alimentare.

Aproximativ 2 milioane de curcani, 74 de milioane de plăcinte tocate și 17,2 milioane de verze de Bruxelles sunt aruncate în Marea Britanie în fiecare Crăciun, potrivit unui studiu realizat de Biffa.

5. Zborul cu avionul de Crăciun

Peste 250 de milioane de europeni vor traversa continentul în timpul sărbătorilor de iarnă pentru a-și vizita familia și prietenii, potrivit cercetărilor efectuate de MasterCard. Europeanul mediu va parcurge 516 kilometri, în jurul distanței de la Paris la Amsterdam, cu aproape un sfert din drum pe cale aeriană.

Acești kilometri vor potența emisiile de gaze cu efect de seră din Europa.

Amprenta de carbon a traficului aerian a crescut cu 20% în Europa din 2005 și continuă să crească cu o medie de 4% anual. În prezent, reprezintă aproximativ 2,5% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel mondial.

2 COMENTARII

  1. In ultimii ani se evita cat se poate de mult cuvântul Craciun; se vorbeste de sarbatori de iarna, de X-mas, de Santa etc. Craciunul e sarbatoarea nasterii lui Isus Cristos si se sarbatoreste la biserica, in familie; dar, problema e ca biserica ni se spune e o institutie retrograda, iar familia o chestie perimata. Si atunci e convenabil sa excludem cuvintele astea din viata noastra.
    Uite ca acum reapare Craciunul: vinovat de distrugerea planetei…
    Campaniile agresive de marketing, fuga de tot ce reprezinta frumos sarbatoarea Craciunului si goana bezmetica spre ”obiceiuri” care sa umple golul lasat sunt acum obiceiuri de Craciun.

  2. […] Politico: Obiceiurile de Crăciun care distrug planeta Facebook Twitter Pinterest WhatsApp Articolul precedentSemnele de întrebare care planează în jurul accidentului în care a fost implicat Chițoiu George Grigoriu var block_td_uid_5_5e072bb78545d = new tdBlock(); block_td_uid_5_5e072bb78545d.id = "td_uid_5_5e072bb78545d"; block_td_uid_5_5e072bb78545d.atts = '{"limit":3,"ajax_pagination":"next_prev","live_filter":"cur_post_same_categories","td_ajax_filter_type":"td_custom_related","class":"td_uid_5_5e072bb78545d_rand","td_column_number":3,"live_filter_cur_post_id":31192,"live_filter_cur_post_author":"12","block_template_id":"","header_color":"","ajax_pagination_infinite_stop":"","offset":"","td_ajax_preloading":"","td_filter_default_txt":"","td_ajax_filter_ids":"","el_class":"","color_preset":"","border_top":"","css":"","tdc_css":"","tdc_css_class":"td_uid_5_5e072bb78545d_rand","tdc_css_class_style":"td_uid_5_5e072bb78545d_rand_style"}'; block_td_uid_5_5e072bb78545d.td_column_number = "3"; block_td_uid_5_5e072bb78545d.block_type = "td_block_related_posts"; block_td_uid_5_5e072bb78545d.post_count = "3"; block_td_uid_5_5e072bb78545d.found_posts = "272"; block_td_uid_5_5e072bb78545d.header_color = ""; block_td_uid_5_5e072bb78545d.ajax_pagination_infinite_stop = ""; block_td_uid_5_5e072bb78545d.max_num_pages = "91"; tdBlocksArray.push(block_td_uid_5_5e072bb78545d); […]

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here