Este doar o chestiune de timp până când Rusia va începe să apeleze la trucuri, pe mare, și să trimită mărfuri prin țări prietene, pentru a evita și a se sustrage de la sancțiuni, scriu Sarah Anne Aarup și Cristina Gallardo, pentru POLITICO.
<< Europa a pus în mișcare un arsenal fără precedent de sancțiuni economice împotriva Moscovei, în încercarea de a slăbi economia Rusiei și de a-l forța pe Vladimir Putin să-și abandoneze războiul din Ucraina.
Dar pe măsură ce, în următoarele luni, interdicțiile de export se vor resimți, Rusia va începe să râvnească la bunurile interzise care sunt esențiale pentru economia sa militară și internă. Kremlinul va dori, de asemenea, să-și umple rezerva de fonduri de război cu venituri din vânzările de produse sancționate – de la cărbune și petrol, la caviar – către cumpărători dispuși, de peste mări.
Asta înseamnă că, mai devreme sau mai târziu, Moscova va încălca sancțiunile.
„În țara mea, credem că totul ar trebui să fie impermeabil, astfel încât să nu existe nicio posibilitate de a face contrabandă cu nimic”, a spus un înalt diplomat al UE. „Dar… suntem realiști și știm că dacă există sancțiuni, atunci există mereu oameni în preajmă care vor să le ocolească… Nu este posibil să aranjezi absolut totul”.
Ce va dori Rusia?
De când Rusia a anexat Crimeea, în 2014, provocând un prim val de sancțiuni, Moscova a lucrat pentru a-și spori independența, dar asta nu a fost posibil în toate domeniile. Este mai ușor să-ți faci propria brânză decât să produci singur microcipuri, de exemplu.
Asta înseamnă că Rusia va avea nevoie de tehnologie și utilaje de fabricație occidentală, pe măsură ce sancțiunile vor afecta proviziile. Aceste articole sunt vitale atât pentru uz militar, cât și civil, precum și pentru menținerea exporturilor de petrol și gaze către țări precum India, unde nu sunt interzise.
„Rusia are nevoie disperată de cipuri, componente semiconductoare și mai multe materii prime esențiale, cum ar fi litiul, pentru a continua să producă sisteme de armament și acumulatori necesari pentru uz militar”, a declarat un fost oficial comercial ucrainean. „Fără aceste provizii sofisticate, industria militară rusească va fi efectiv paralizată”.
Rusia se bazează pe aportul occidental pentru infrastructura de petrol și gaze, ceea ce face ca interzicerea recentă a exportului de echipamente cu gaz natural lichefiat (GNL) să fie deosebit de problematică pentru Moscova. „Dependența este foarte mare”, a spus Maria Șagina, care este cercetător la Institutul Internațional de Studii Strategice.
De unde îl va lua Rusia?
Este posibil ca Moscova să încerce să importe mărfuri restricționate prin noi rute comerciale, folosind metode chinuitoare pentru a evita sau pentru a scăpa de controlul occidental. Lista țărilor considerate ca potențiale puncte slabe pentru aplicarea și respectarea sancțiunilor este variată, iar Putin va găsi parteneri dispuși în interiorul Europei și nu numai.
„Din punct de vedere istoric, există câteva jurisdicții care s-au dovedit a fi în prima linie” de evaziune a sancțiunilor, a declarat un fost oficial înalt în domeniul sancțiunilor de la Trezoreria SUA. „Turcia și Emiratele Arabe Unite sunt destul de importante în acest sens.”
Turcia, care beneficiază de acces privilegiat pe piața UE prin uniunea vamală, nu este aliniată cu sancțiunile UE, așa cum sunt Elveția și Norvegia.
Apoi sunt vecinii Rusiei din Uniunea Economică Eurasiatică – care cuprinde Rusia, Belarus, Kazahstan, Armenia și Kârgâzstan. Foști oficiali ai serviciilor secrete occidentale au declarat, pentru POLITICO, că ar putea exista o creștere a comerțului regulat în zonă, lucru pe care Kazahstanul îl încurajează public. Dar o creștere a comerțului normal ar putea veni și cu fluxuri de mărfuri ilicite sancționate.
„Aici, în Kârgâzstan, au sosit în număr mare ruși care lucrează în sectorul IT. Dar [am aflat după ce] am petrecut în barurile din Bișkek că nu toți sunt aici din motive politice. Unii au „fugit” cu acordul angajatorului lor, pentru a scăpa de sancțiuni”, a scris pe Twitter profesorul asociat Kevin Limonier, de la Institutul Francez de Geopolitică.
„Kazahstanului îi pasă de reputația sa internațională”, crede Șaghina, pentru că încă vrea să atragă afaceri din China și Occident, dar „dacă unei companii din Kârgâzstan nu îi pasă” să fie eliminată de pe piața americană prin sancțiuni secundare, ar putea intra în afacerea profitabilă a evitării sancțiunilor.
Verigi slabe în Europa
Moscova ar putea căuta, de asemenea, cele mai ușoare controale la export din UE. Asta pentru că în cadrul blocului, fiecare țară are propriile obiceiuri naționale și de aplicare a sancțiunilor, așa că unele jurisdicții sunt mai blânde decât altele.
Ca exemplu, Șaghina a menționat Italia, unde au existat „o mulțime de cazuri” de mărfuri interzise aproape expediate în Rusia, după impunerea sancțiunilor din 2014. Nave „cu legături către Germania, Italia, Grecia și Bulgaria” au acostat și ele în porturile sancționate din Crimeea, a mai spus ea.
Și, din punct de vedere istoric, țările UE nu au fost atât de dure cu evitarea sancțiunilor. De exemplu, după ce Siemens a expediat turbine cu gaz în Rusia, în 2015 și 2016, care au ajuns în Crimeea, procurorii i-ar fi investigat pe unii angajați Siemens, dar nu au existat rapoarte publice cu privire la concluziile anchetei.
„Nu am auzit până acum nimic despre vreo consecință juridică a acestei încălcări [cazul Siemens]”, a declarat parlamentarul european Anna Fotyga, fost ministru de externe al Poloniei. „Dimpotrivă, Siemens a păstrat câțiva ani acțiunile din compania responsabilă cu schimbarea instalațiilor… Aceste atitudini au fost posibile pentru că s-au intersectat pe deplin [cu] politica Berlinului cu cea a Rusiei”. Ea a adăugat că, în primul rând, Comisia a fost „foarte blândă în evaluarea acestui caz”.
Purtătorul de cuvânt al Siemens a răspuns spunând că „în calitate de companie, nu suntem văzuți drept inculpați și nu am fost niciodată”, adăugând că „procedurile… se referă la persoane fizice (în parte, foști angajați)”, iar compania susține sancțiunile.
Contrabandiști pe mări
Pe lângă întreruperea aprovizionării cu echipamentul străin atât de necesar, sancțiunile au ca scop micșorarea pieței europene a exporturilor rusești. Moscova va trebui să continue să exporte mărfuri precum petrol, cărbune, minerale și cereale pentru a alimenta economia de război și pentru a finanța invazia Ucrainei. Experții avertizează că Putin ar putea găsi modalități viclene de a continua să vândă, în bloc, carburant sau alte mărfuri sancționate, precum cărbunele.
Țările UE au convenit pe 3 iunie să blocheze transporturile de petrol rusești către UE până la sfârșitul acestui an, ceea ce înseamnă că timpul trece foarte repede pentru Rusia, ca să-și reorganizeze exporturile de petrol.
Un truc obișnuit este cel de a recurge la transferuri de la navă la navă, în care, de exemplu, o navă rusă descarcă petrol într-o a doua navă, în apele internaționale, care navă apoi acostează într-un port UE și etichetează petrolul ca provenind dintr-o țară care nu se află sub sancțiuni. Un alt șiretlic presupune ca navele să-și oprească dispozitivele de urmărire a locației pentru a-și ascunde activitățile. S-a înregistrat o creștere bruscă a acestei practici, care este legală, folosită de către tancurile rușilor la invadarea Ucrainei.
Și, deși experții pot, în principiu, să determine de unde provine petrolul pe baza analizei geochimice, „dacă amesteci lucruri și ascunzi proveniența lor, există cu siguranță o problemă plauzibilă de negare”, a spus fostul oficial înalt al sancțiunilor. „Petrolul din Kazahstan și petrolul rusesc sunt destul de similare, nu este surprinzător.”
Din punct de vedere istoric, aplicarea sancțiunilor de către UE a fost mult mai slabă decât în SUA, dar în martie, Comisia Europeană a lansat un portal de avertizare online pentru a încuraja oamenii să raporteze încălcări suspectate.
Crimă și pedeapsă
Blocul a stabilit, de asemenea, planuri pentru a face din încălcarea sancțiunilor împotriva Rusiei o infracțiune, pentru a facilita guvernelor UE să sechestreze activele companiilor și ale persoanelor care se feresc de reguli. De asemenea, este în curs de desfășurare o inițiativă nouă de coordonare a regimurilor vamale din bloc, numită „Operațiunea Oscar”. Scopul este de a se alătura activității Europol, Frontex și Eurojust, dar, în cele din urmă, succesul acesteia va depinde de eforturile autorităților de aplicare a legii din fiecare țară.
Ca potențiale verigi slabe atunci când vine vorba de aplicare, experții indică Ungaria, Bulgaria și, din afara UE, Blcanii, inclusiv Serbia, prietenoasă cu Rusia.
POLITICO a contactat autoritățile vamale din Franța, Polonia, Austria, Belgia, Malta și Bulgaria. Niciuna nu a răspuns la întrebările noastre, în afară de vama bulgară, care spunea că „în prezent nu există încercări frecvente de a evita sancțiunile”, iar „Administrația Vamală Bulgară aplică cu strictețe sancțiunile impuse în prezent”.
În ciuda noilor eforturi de a reduce evaziunea, sunt șanse ca guvernele și companiile complice sau complezente să continue să-i ofere lui Putin ceea ce își dorește.
Dar chiar dacă Rusia va continua să importe mărfuri interzise, Moscova va trebui totuși să plătească pentru a găsi soluții adecvate. Țările care facilitează fluxurile comerciale ale Rusiei „știu cum să facă afaceri”, a spus Francesco Giumelli, expert în sancțiuni la Universitatea din Groningen din Țările de Jos. „Vor stabili prețul”. >>
Avem nevoie de altfel de experți pentru a preveni următorul război al Rusiei
